Părintii critică schimbarile din organizarea anului scolar. De ce nu se fac modificari si în structura materiilor predate

Ministrul Educației a anunțat că structura anului școlar urmează să fie modificată radica începând chiar din această toamnă. Aceste schimbări îi revoltă însă pe mulți părinți care spun că presiunea este și mai mare pe copii.

În loc de semestre sau trimestre ar fi cinci module educaționale care vor alterna cu cinci vacanțe. În plus, tezele ar urma să fie înlocuite cu un examen final, la sfârșit de an.

Zeno Daniel Șuștac: Atunci când mărul est eputred nu redenumirea soiului este prioritatea

Avocatul Zeno Daniel Șuștac, coordonator al grupului "Părinții Elevilor din România" a explicat într-un interviu pentru Ziare.com că părinții pe care îi cunoaște spun că aceste schimbări mai mult îi bulversează pe elevi.

”Din punctul meu de vedere și din cel al majorității părinților de pe grupul acesta este o dovadă de superficialitate. Adică atunci când mărul este putred, nu redenumirea soiului este prioritatea. Mai mult decât atât, tăierea zilelor de vacanță din luna septembrie se datorează măsurilor haotice luate până acum și a mentalității deficitare din sistem.

În timpul pandemiei s-a luat o vacanță forțată când continuarea civilizată a cursurilor se putea face liniștit în online. Deci această reformă este de fapt o nereformă, dacă pot spune așa. Marea schimbare este trecerea de la semestru la trimestru sau modul. Poate pe viitor ne așteptăm la denumirea de ”segmente calendaristice” în loc de module. În schimb este același curriculum cu probleme majore, cu cadre didactice supraîncărcate sau neformate pe anumite domenii digitale esențiale”, a este de părere Zeno Daniel Șușta.

El consideră că pentru o reformă reală în educație, ”primul pas, acel T0 este schimbarea ministrului”. ”Pentru că în ultima perioadă, tot ceea ce a făcut a fost să blocheze reforma. Este un ministru care fuge după lumina caldă a reflectoarelor a studiourilor de televiziune și vine cu abordări rigide. În continuare învățământul este politizat. Aceasta nu este reformă . Este un joc de imagine susținut politic mascat de către ONG-uri din sfera părinților”, a explicat avocatul.

Elevii învață aceeași materie arhaică în aceleași condiții de infrastructură digitală cu aceleași abordări de anii '60-'70

Coordonatorul acestui grup de părinți spune că în acest moment sunt carențe mari în ceea ce privește digitalizarea în sistemul de educație, iar părinții nu sunt de fapt parteneri cu Ministerul Educației în procesul educațional.

”Suntem în mileniul 3 iar digitalizarea trebuie să penetreze orice domeniu și orice aspect al educației iar ministrul actual este un tehnofob de notorietate. A făcut orice ca să oprească mergerea în online a sistemului de educație în perioada pandemică și postpandemică. Încă există o stigmatizare a digitalului în sistemul de învățământ din România.

Apoi, nu există parteneriat părinți-Ministerul Educației există o relație nerostită de nimeni de subordonare. Părinții sunt luați în seamă doar în momentul în care sunt extrem de vocali nu sunt luați în seamă la comisii și consultări”, a mai spus Zeno Daniel Șuștac.

Din punctul său de vedere ”schimbările ar trebui să fie profunde”. ”Noi avem o parte din materie de acum câteva zeci de ani. Mă refer la Biologie, Limba Română, la această avalanșă din cliclul gimnazial. Copiii sunt efectiv inundați de informații prea puțin folositoare. Nu suntem adaptați la momentul în care ne aflăm deloc. Sunt foarte multe lucruri de făcut dar nu pornesc în niciun caz prin redenumirea perioadei de timp în care elevii învață aceeași materie arhaică în aceleași condiții de infrastructură deficitară, cu aceleași abordări de anii '60-'70”, a mai spus reprezentantul părinților.

”Testul final în locul tezelor- o chestiune care maschează carențele din sistem”

Modificarea testării elevilor ar putea aduce de asemenea, o presiune în plus pe elevi, potrivit lui Zeno Daniel Șuștac.

”Este o chestiune care maschează carențele din sistem. Dai același test din aceeași materie îmbătrânită și se crează false discuții. Este foarte puțin interesant acest lucru.

Indiferent de modul în care testezi aceste cunoștințe este ce faci cu ele ulterior, dacă sunt cunoștințe care te ajută pentru viață, dacă sunt adaptate secolului XXI, dacă lumea digitală și tehnologia care au un progres fără precedent sunt integrate în procesul de învățare. Este mai puțin interesant acest aspect. Erau trei teze cand erau trimestre, două când erau semestre, acum este o evaluare finală. Elevii vor da practic un ”examen de absolvire” a clasei an de an. ”Greutatea” de la teză, impactul pentru copii va fi amplificat. Practic se vor da două teze în același timp. Iar dacă un copil lua notă mică la prima teză, era loc de îmbunătățire a nivelului de cunoștințe”, a spus avocatul.

În schimb, fără o stimulare a profesorilor, actul educațional poate rămâne nepreformant chiar și aceste noi condiții.

”Profesorii sunt niște ”hamali” plătiți de către ”stăpânirea politică” pentru a face niște lucruri. Încă suntem acolo. Eu văd rolul profesoruklui pe parte de excelență, ca modelator de destine, o chestiune vocațională și statul să încurajeze această categorie profesională să o sprijine financiar și nu cu o salarizare absolut descurajatoare. Profesorii sunt încărcați cu o muțime de sarcini care nu au nicio legătură cu actul educațional. Cum să fii un sculptor de caractere când ai toată presiunea pe tine”, a mai spus Zeno Daniel Șuștac.

Expert în educație: Este imposibil ca într-o țară în care PISA ne dă 45% analfabeți funcționali să avem 85% de copii îngrămădiți în centila 1,5 de elevi superpregătiți

Pe de altă parte, specialiștii spun că acest sistem de învățământ se regăsește în multe țări care au rezultate bune la testele internaționale cum este PISA, de exemplu.

Gabi Bartic, COO și director Consumer Division at BRIO Teste Educationale, spune că de fapt această metodă de evaluare finală a elevilor este un lucru bun pentru că ridică presiunea de pe copii.

”Tezele au fost introduse în sistemul acesta de educație a fost ca ele să aibă un rol sumativ. Cât anume din jaloanele educaționale avea copilul de atins, cât anume este atins, care este nivelul copilului, la nivelul semestrului 1 și 2. Indiferent cum se dădeau ele, trimestrial sau semestrial, ele ar fi trebuit să reflecte nivelul copilului. Au fost în spațiul public nenumărate poziții ale părinților și copiilor că acestea sunt irelevante, iar noi știm acest lucru cum, la fel și notele sunt irelevante, acum, în sistemul românesc de educație. Nu vorbesc în general.

Ministrul a ținut musai să rămână evaluarea prin teză la copii de la gimnaziu și liceu și ne-am trimis după niște semestre de test în care 85% dintre copii luau medii peste 8.50. Iar atunci se vede din cosmos că ele nu au nicio relevanță.

Aceste note rezultate în urma agregării unor note de la clasă și a notelor din teză nu au nicio relevanță.

Este imposibil ca într-o țară în care PISA ne dă 45% analfabeți funcționali să avem 85% de copii îngrămădiți în centila 1,5, în primii 15% dintre copiii din țara aceasta supradotați și bine pregătiți. Ori noi știm bine că nu este așa. Rezultatele acestea ne dau și Evaluarea Națională și Bacalaureatul, indiferent cât de grele sau ușoare au fost subiectele.

Atunci, în mod evident, scoaterea tezelor din semestre, trimestre, module de învățare era imperativ necesar. Era încă un motiv de stres pentru copii”, a explicat Gabi Bartic într-un interviu pentru Ziare.com.

Experta a mai spus că rolul formativ al evaluărilor periodice nu poate să dispară niciodată din niciun sistem de educație dar nu va mai exista presiunea aceea pe care părinții și copii o pun inevitabil pe note.

”Acest lucru nu înseamnă că elevii nu trebuie evaluați. Evaluarea aceasta de a da o notă în plus copilului are un rol formativ: constată diferențe. Gândiți-vă la evaluare ca la un set de analize medicale. Constată decalaje față de normă și propune posibile rezolvări ale acestor decalaje.

Una este să constat în mijlocul trimestrului sau în mijlocul unității de învățare că i-am predat copilului fracții iar el tot nu a înțeles sau este la nivel de nota 5 și alta este să constat asta când copilul are în față o evaluare națională. Iar rostul depistării decalajelor și rezolvării acestora trebuie să rămână, iar în propunerea ministerului există.

Rolul formativ al evaluărilor periodice nu poate să dispară niciodată din niciun sistem de educație. Însă nu va mai exista presiunea aceea pe care părinții și copii o pun inevitabil pe note, pentru că acestea contează în repartizarea acestuia la un liceu sau altul. Această preiune va dispărea.

Și toate aceste evaluări vor fi subsumate unei singure evaluări de final de an pe fiecare dintre discipline, care va avea rol de medie. Iar această evaluare, în propunerea ministerului este una standardizată care să îl treacă pe copil prin toată materia astfel încât să ne dăm seama la ce nivel a ajuns după un an de acumulări.

Dacă vreți, analogia pe care o fac eu este cea cu ”finals”-urile pe care o vedem în sistemul american, când le pun copiilor pe masă un teanc de hărtii iar ei le rezolvă acolo. Și la ei, doar acelea contează în orice parcurs școlar. Și ei au evaluări pe tot parcursul anului însă doar evaluarea finală la sfârșitul anului școlar contează”, a spus Gabi Bartic.

În opinia specialistei în comunicare digitală, ”este unul dintre cei mai mari pași pe care îi facem în corectitudinea evaluării a copiilor din România. Iar acest lucru va fi minunat”.

”Luăm evaluarea din mâna profesorului de la clasă”

Gabi Bartic este de părere că ”luând evaluarea de final de an din mâna profesorului de la clasă, actul educațional va fi mult mai transparent. Atunci profesorul va fi implicit mult mai motivat să livreze un act educațional de mai bună calitate pentru că nu se mai evalua el singur”.

”Sigur, putem spune că sunt o mulțime de lucruri care se pot face în educație, însă acesta este doar un pas. Trebuie să vină la pachet cu instruirea profesorilor în direcția aceasta a standardizării pentru că evaluarea standardizată are niște rigori, iar copiii trebuie să fie pregătiți pentru acele rigori. Sigur că trebuie să lucrăm la modul în care se livrează actul educațional. Profesorii vor trebui să livreze ceea ce scrie în fișa postului, adică o educație de calitate. Și este și o evaluare a profesorilor. Și dacă acest lucru va veni la pachet și cu bonusuri de performanță pentru profesorii care au rezultate bune, probabil că vom avea și o creștere a actului educațional.

În toate țările cu rezultate bune în evaluările internaționale, PISA este cel mai cunoscut, au evaluare de genul acesta. Evaluarea copiilor este scoasă din mâna profesorului de la clasă și dată către un terț. Este foarte clar că profesorul de la clasă este foarte biasat de foarte multe lucruri și este normal să fie așa. El este implicat emoțional în dezvoltarea copilului și este clar că știe ce are acasă, dacă are probleme și poate să fie mai exigent sau indulgent față de lucrurile acestea. Însă evaluarea nu despre asta trebuie să fie ci despre cunoștințe și atât”, a mai precizat experta.

Cum va arăta noua structură a anului școlar 2022- 2023

• Modulul 1 de învățare: 5 septembrie - 21 octombrie

• Vacanța de toamnă pentru toți elevii: 24 - 30 octombrie

• Modulul 2: 31 octombrie - 22 decembrie

• A doua vacanță - de iarnă: 23 decembrie - 8 ianuarie 2023

• Modulul 3: Începe în 9 ianuarie și se va derula până în luna februarie

• A treia vacanță - de o săptămână - poate fi acordată în a doua săptămînă, în a treia săptămînă sau în a patra săptămână din februarie, la decizia fiecărui inspectorat școlar

Ministrul Sorin Cîmpeanu a explicat că această mobilitate a vacanței din februarie ”vine în interesul elevilor, care, spre exemplu, vor să practice sporturi de iarnă dar și în interesul părinţilor, care pot să apeleze la o săptămână de vacanţă fără a fi obligaţi să suporte aglomeraţia binecunoscută pe şoselele din România. Și nu este vorba numai de aglomerația pe şosele, ci şi de capacităţi de cazare”.

• Modul 4: Începe după vacanța din februarie și va ține până în apropierea sărbătorilor pascale

• A patra vacanță: 8 aprilie – 23 aprilie

• Modulul 5, ultimul: 24 aprilie - 16 iunie

• Vacanța de vară - 17 iunie - 4 septembrie

Structura anului școlar în alte țări

Conform unui raport al Agenției Executive Europene pentru Educație și Cultură, în majoritatea țărilor, anul școlar începe la începutul lunii septembrie. În ciuda unor diferențe, țările din Europa prezintă multe asemănări în ceea ce privește structura anul scolar.

În 10 țări/regiuni, școala începe în general în august. Țările în care școala

anul începe cel mai devreme sunt Danemarca și Finlanda. În Germania, deși există un start oficial data de 1 august, în realitate, școlile din diferitele landuri încep între 2 august și 14 septembrie.

Document pus la dispoziție de Ministerul Educației

În anul școlar 2021-2022, în 13 țări/regiuni europene, anul școlar a început la 1 septembrie.

În alte state și regiuni, data de începere a cursurilor este de obicei în jurul mijlocului lunii septembrie: acesta este cazul în Europa de Sud (de exemplu, Grecia, Spania, Italia, Cipru, Portugalia, Albania și Turcia), dar și în Luxemburg și România.

În Malta, copiii se întorc la școală la sfârșitul lunii septembrie.

În Germania, Spania, Italia, Olanda, Austria și Elveția, începutul și sfârșitul anului școlar

variază semnificativ în funcție de regiuni.

Câte zile de școală au elevii europeni

Același document relevă faptul că numărul de zile de școală variază între 165 de zile în învățământul primar în Albania și Malta și 200 de zile în Danemarca și Italia.

În aproximativ jumătate din țări/regiuni, este între 170 și 180 de zile (nivelurile ISCED 1, 2 și 3); în 13 țări/regiuni, numărul variază între 181 și 190 de zile.

În general, numărul de zile de școală este același în învățământul primar și gimnazial, dar există a câteva excepții: în Franța și Serbia (ambele în învățământul secundar superior), în Lituania și România de exemplu, numărul de zile de școală este mai mare în învățământul secundar decât în ​​primar.

Opusul (mai puține zile de școală în învățământul secundar decât în ​​învățământul primar) se observă în Grecia, Irlanda și Bosnia și Herțegovina (Republica Sprska). În țările în care numărul de zilele de școală variază în funcție de nota dintr-un nivel, de multe ori ultima clasă este cea care are cel mai puțin numărul de zile de școală.

Câte vacanțe au elevii europeni

Distribuția și durata vacanțelor în timpul anului școlar variază între țări, cu excepția vacanței de Crăciun, se mai arată în documentul publicat de Agenția Executivă Europeană pentru Educație și Cultură.

Pe lângă vacanța de vară, există alte patru perioade principale de vacanță școlară în Europa:

sarbatorile de toamna, Craciunul si Anul Nou, sarbatorile de iarna/Carnaval precum si sărbătoriel de primavara/Paste.

Cu excepția sărbătorii de Crăciun/Anul Nou, alte pauze școlare diferă ca perioadă de timp, deoarece unele dintre aceste sărbători sunt legate de date calendaristice flexibile (Carnaval și de Paște), momentul lor se schimbă ușor de la an la an. La fel ca aceste sărbători comune, toate țările oferă zile suplimentare de vacanță pentru ocazii publice sau religioase.

Toamna, copiii au o săptămână de vacanță în 16 țări/regiuni; în celelalte ţări, ea variază între două sau trei zile (de exemplu, Cehia, Croația, Malta, Slovacia, Islanda și Serbia) la

trei săptămâni (Elveția) sau nicio vacanță în 11 țări (de exemplu, Grecia, Polonia, Albania, Bosnia și Herțegovina și Muntenegru).

De Crăciun, aproape toate țările oferă două săptămâni de vacanță; este doar o săptămână în Polonia și Slovenia, și până la trei săptămâni în cazul Suediei, Muntenegrului și Serbiei și chiar mai mult în Bosnia și Herţegovina de exemplu.

Pentru Carnaval, în aproximativ 17 țări/regiuni, elevii au la dispoziție o săptămână de

vacanțe și chiar două săptămâni în Franța, Cipru, Polonia și Turcia.

Dimpotrivă, unele țări nu au vacanțe în perioada respectivă (de exemplu, Grecia și Albania).

Sărbătorile de primăvară/Paște durează una sau două săptămâni în majoritatea țărilor. Cu toate acestea, unele țări oferă doar câteva zile de vacanță (de exemplu, Lituania, Finlanda și Albania) până la trei săptămâni în Elveția.

În Bosnia și Herțegovina (Federația Bosniei și Herțegovinei) și Muntenegru nu este nicio vacanță în perioada respectivă.

Cine decide vacanțele școlare

Perioadele și datele vacanțelor școlare pot varia într-o țară. În unele țări, cum ar fi

Germania, Spania, Italia, Austria și Elveția, autoritățile regionale iau aceste decizii. În Suedia și Norvegia, responsabilitatea revine municipalităților. Cu toate acestea, în general, numărul de zile de predarea este fixată la nivel central, mai arată sursa citată.

În Cehia, Germania, Franța, Țările de Jos, Polonia, Slovenia, Slovacia și Elveția autorităţile centrale stabilesc date diferite pentru unele perioade de vacanţă în funcţie de zona geografică.

În ciuda unor diferențe în ceea ce privește durata vacanțelor, modelul vacanțelor pe parcursul anului școlar este similare atât pentru învățământul primar, cât și pentru cel secundar.

Cât durează vacanța de vară

În Europa, anul școlar se încheie în general între sfârșitul lunii mai și a doua jumătate a lunii iulie. Mijlocul lunii iunie est eînsă momentul în care începe vacanța de vară în majoritatea țărilor.

Durata vacanței de vară variază semnificativ între țări: de la 6 săptămâni în unele landuri germane, Țările de Jos și Liechtenstein, până la 13 săptămâni în Letonia, între 11 și 14 săptămâni în Italia și Portugalia și chiar 15 săptămâni în Albania (învățământ primar).

Unele țări prezintă diferențe în ceea ce privește durata vacanțelor de vară în funcție de nivelul educaţie. În învățământul secundar din Bosnia și Herțegovina (Republika Srpska), studenții încep cursurile vacanţele de vară mai devreme decât în ​​învăţământul primar.

Dimpotrivă, în Grecia, Cipru, Albania și Muntenegru, elevii din învățământul primar își încep

vacanţele de vară înaintea celor din învăţământul secundar.

Piedone, despre „mazilirea doctorului Cârstoiu” de către Coaliție: „Blat politic prin care PSD şi PNL îl susţin pe Nicuşor Dan”

Candidatul PUSL la Primăria Capitalei, Cristian Popescu Piedone, a declarat marţi, 23 aprilie, că mazilirea doctorului Cârstoiu este blat politic prin care PSD şi PNL îl susţin pe Nicuşor...

Nicușor Dan, prima reacție după ce PSD și PNL au renunțat la candidatura lui Cîrstoiu. „Decizie grea pentru mafia imobiliară”

Primarul Capitalei Nicuşor Dan a reacţionat marți, 23 aprilie, printr-o postare ironică, după ce coaliţia PSD-PNL a renunţat la candidatura lui Cătălin Cîrstoiu pentru Primăria...