Jens Stoltenberg, la București: ”NATO nu este parte a războiului, dar va continua să sprijine Ucraina cât este necesar”

NATO nu este parte a războiului, dar va continua să sprijine Ucraina atât timp cât este necesar, a declarat marţi secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, la finalul primei zile a reuniunii miniştrilor de externe din ţările aliate, desfăşurată la Palatul Parlamentului din Bucureşti.

”Miniştrii afacerilor externe ai NATO au încheiat o discuţie substanţială cu privire la războiul brutal de agresiune dus de Rusia şi, de asemenea, cu privire la sprijinul pe care îl acordăm noi Ucrainei. Forţele armate ucrainene au înregistrat evoluţii semnificative, eliberând o bună parte din teritoriu şi împingându-i înapoi pe ruşi. În acelaşi timp, o bună parte a Ucrainei rămâne sub ocupaţie.

Armata rusă are capacităţi puternice şi un număr mare de trupe. Rusia foloseşte atacuri cu rachete şi drone pentru ca în Ucraina să fie rece şi întuneric în această iarnă. Preşedintele (rus Vladimir) Putin încearcă să se folosească de iarnă ca de o armă şi să îi forţeze pe ucraineni să îngheţe sau să fugă. Vrea să le zdrobească voinţa, ca şi pe a noastră, care îi sprijinim. Cu toate acestea, întâlnirea de la Bucureşti trimite un semnal puternic de unitate a NATO şi de sprijin continuu pentru Ucraina. NATO este parte a acestui război, dar va continua să sprijine Ucraina atât timp cât este necesar. Nu vom da înapoi”, a spus Stoltenberg într-o conferinţă de presă.

El a anunţat că statele aliate au oferit marţi pachete suplimentare de asistenţă pentru Ucraina, care vor finanţa un sprijin urgent non-letal, inclusiv pentru combustibil şi generatoare, astfel încât Ucraina să poată depăşi consecinţele loviturilor ruseşti împotriva infrastructurii electrice.

În schimb, ţările aliate nu au oferit deocamdată un răspuns la solicitarea, susţinută recent de Polonia, ca sisteme Patriot să fie trimise Ucrainei pentru a se putea apăra de agresiunea rusă. Jens Stoltenberg a răspuns unei întrebări pe acest subiect.

Mecanism de coordonare pentru infrastructurile Ucrainei

”Unul dintre principalele motive este că trebuie să discutăm cu domnul ministru Kuleba, aşa cum o vom face în această seară şi la reuniunea bilaterală, ca să putem discuta despre nevoile urgente şi cererile concrete pe care le prezintă Ucraina în faţa aliaţilor NATO. Acest dialog ne-a permis să creştem sprijinul aliaţilor NATO la un nivel fără precedent, atât din punct de vedere militar, cu armament, cât şi în general.

Tocmai de aceea este important să continuăm să ne întâlnim şi să examinăm această listă concretă, aşa cum facem deja la NATO şi în alte formate în care ne întâlnim periodic cu partenerii şi aliaţii NATO, sub conducerea Statelor Unite. Parţial, este vorba despre sisteme noi, cum este sistemul Patriot. Există o discuţie în acest moment. Există însă şi o discuţie pentru a ne asigura că sistemele deja oferite funcţionează şi sunt eficiente. Tocmai de aceea trebuie să oferim şi piese de schimb”, a explicat Stoltenberg.

”M-am bucurat să asist şi la întâlnirea miniştrilor de externe din G7 care tocmai s-a încheiat, unde s-a convenit asupra contribuţiei cu un mecanism de coordonare pentru infrastructurile cele mai importante ale Ucrainei. Sprijinul politic şi practic al NATO continuă în perioada actuală şi pe termen mai lung şi voi discuta despre aceasta şi cu ministrul Kuleba ulterior în această seară”, a spus înaltul oficial aliat.

În prima zi a reuniunii ministeriale a NATO de la Bucureşti, participanţii au reafirmat sprijinul Alianţei pentru dreptul Ucrainei de a-şi alege singură calea, recunoscând şi respectând aspiraţiile acestei ţări de a deveni membră. ”Cu toate acestea, acum trebuie să ne concentrăm să oferim sprijin imediat, pentru că Ucraina se apără împotriva agresiunii ruseşti. De asemenea, vom lucra şi mai îndeaproape cu ceilalţi parteneri. Ne vom întâlni mâine cu cei din Bosnia, Georgia şi Republica Moldova”, a adăugat Stoltenberg.

Secretarul general al NATO a mai anunţat că salută oferta Norvegiei de a găzdui anul viitor o reuniune neoficială a miniştrilor de externe din NATO.

Condiția pusă de Geoană pentru a reveni în politică: ”Am să o fac cu toată inima”

Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a declarat că nu se află în căutarea unui alt job internaţional după o poziţie atât de importantă la NATO. El a precizat că,...

Cine este șeful când vine vorba de apărare: NATO sau UE? ”Unele țări s-ar putea să se simtă foarte mult sub presiune”

Atât NATO, cât și UE vor să cheltuiască 100 de miliarde de euro pentru apărare - și asta duce la ciocniri între cele două instituții cu sediul la Bruxelles, scrie Politico. Uniunea...