Toate dosarele de pe masa presedintelui Romaniei. O perspectiva pur financiara asupra serviciilor secrete

Autor: Petrisor Peiu - analist
Sambata, 07 Septembrie 2019, ora 14:05
25865 citiri

In Statele Unite exista 17 agentii de informatii, reunite intr-un organism de coordonare, numit "Intelligence Community" (Comunitatea de Informatii).

Lista celor 17 servicii secrete americane este publica:

Finantarea acestora se face prin doua tipuri de programe:

- National Intelligence Program (NIP), adica programele clasice de "intelligence", destinate culegerii de informatii, contra-informatii, contra-terorism, planificare strategica si sprijinul politicilor publice;

- Military Intelligence Program (MIP), programele de informatii militare, care vizeaza sprijinul activitatilor militare, la nivel operational si tactic.

In anul fiscal 2018, finantarea serviciilor secrete americane a cuprins 8 programe NIP, 10 programe MIP si 4 programe NIP asociate apararii, in contextul in care 6 din cele 17 agentii de informatii au activitati si finantari atat in sfera militara, cat si in cea de "intelligence" propriu-zisa. 78,4 miliarde de dolari totalizeaza bugetul agregat al celor 17 agentii din Comunitatea de Informatii, cuprins in cele 22 de programe de finantare. 57,7 miliarde de dolari reprezinta finantarile programelor NIP ("intelligence" propriu-zis) si 20,7 miliarde de dolari reprezinta bugetul programelor de informatii militare (MIP) . Toate programele NIP, respectiv MIP sunt publice si au obiective clare si precise.

Ca masura a efortului pe care societatea il face pentru a asigura functionarea agentiilor de informatii exista doua tipuri de evaluari cantitative:

  • ponderea in produsul intern brut (PIB) a bugetelor serviciilor secrete;
  • ponderea bugetelor serviciilor secrete in bugetul apararii.

In Statele Unite, PIB-ul anului 2018 a fost de 20.500 miliarde de dolari, adica bugetul agregat al serviciilor secrete a reprezentat 0,38%, iar bugetul serviciilor secrete ne-militare a reprezentat 0,28%.

Ponderea bugetelor de informatii in bugetul apararii se afla la o medie de 11% in ultimii 10 ani:

De unde stiu toate astea? Simplu, din raportul numit "Intelligence Community Spending: Trends and Issues", intocmit la cererea si cu finantarea Congresului Statelor Unite si pus la dispozitia publicului in mod cat se poate de transparent. (Sursa: AICI).

A doua mare putere in "intelligence" din lumea occidentala este Marea Britanie. Aici, transparenta serviciilor publice (chiar si a celor secrete) ne permite sa stim mult mai multe despre locul acestor activitati in ansamblul statului britanic. Aici, legea din 1994 a agentiilor de securitate si informatii le obliga la prezentarea publica a unor situatii financiare detaliate. Denumirea generica de "Security and Intelligence Agencies" cuprinde urmatoarele servicii secrete, cu personalul aferent, asa cum apare in raportul catre Parlament din anul 2017 (Sursa: AICI):

Adica, stim cu precizie ca serviciile secrete britanice totalizeaza 10 agentii, cu un numar total de aproximativ 21.500 de angajati (lipsesc datele corespunzatoare uneia dintre agentii, dar este una minora).

Toate aceste servicii, la un loc, au consumat in anul 2018 un buget de 3,2 miliarde de lire sterline:

Sursa: AICI

Ei bine, in anul 2018, Marea Britanie a avut un PIB de 2.120 miliarde de lire sterline, deci bugetul serviciilor secrete a reprezentat 0,15% din PIB! Bugetul apararii s-a cifrat undeva in jur de 38 de miliarde de lire sterline, deci ponderea serviciilor secrete din bugetul de aparare se cifreaza la 8,4%.

Practic, Marea Britanie cheltuie pentru serviciile secrete o parte din PIB de doua ori si jumatate mai mica decat o face Statele Unite iar, raportat la bugetul apararii, britanicii cheltuie pe "intelligence" o pondere cu o treime mai mica.

Acum, sa vedeti surpriza! Pe ce se cheltuie acesti bani: doar 1 miliard de lire sterline (33%) se duce pe salarii, iar restul merge la achizitii tehnice, la intretinerea echipamentelor si la cheltuielile curente:

Sursa: AICI

In bugetul pentru anul 2019 al Romaniei gasim urmatoarele prevederi privind finantarea serviciilor secrete (Sursa: AICI):

  • Serviciul de Telecomunicatii Speciale: 604 milioane lei
  • Serviciul Roman de Informatii: 2,444 miliarde lei
  • Servicul de Informatii Externe: 310 milioane lei
  • Serviciul de Protectie si Paza: 234 milioane lei

Excluzand alte servicii secrete, ale caror bugete nu apar nicaieri explicit, fiind incluse in alocarile bugetare ale ministerelor coordonatoare, bugetul agregat al agentiilor de informatii de la noi este de 3,6 miliarde de lei. Raportat la PIB-ul prognozat de catre Guvern (1.022 miliarde de lei) asta inseamna 0,35%, iar la bugetul apararii (18,25 miliarde de lei) gasim un raport de 19,7%!

La o prima vedere, constatam ca ponderea in PIB a bugetului agregat pentru servicii secrete din Romania este la acelasi nivel ca in Statele Unite (0,38% la ei, 0,35% la noi, dar aici nu se includ si bugetele serviciilor de informatii militare, de la ministerul de interne sau justitie); aceeasi pondere este dubla in Romania fata de cea din Marea Britanie, repet a doua mare putere de "intelligence" din lumea occidentala! Un rezultant socant, mai ales daca coroboram si cu raportul dintre bugetele serviciilor secrete si bugetul apararii, un raport care la noi este dublu decat la americani.

Acum, sa nu uitam, totusi, contextul in care ne aflam: America este singura putere globala de astazi, cu mari probleme de contra-terorism acasa (sa amintim doar momentul 11 septembrie 2001) si este principala tinta din lume pentru teroristi, hackeri, spalare de bani, etc. Iar Marea Britanie este, totusi, un fost mare imperiu, cu interese multiple pe tot globul si mai este si patria catorva milioane de musulmani...

Sa intram putin mai adanc in problematica si sa observam (Sursa: AICI) ca, din bugetul SRI prevazut/prognozat pentru anul acesta, jumatate (1.022 miliarde lei) este pentru salarii si inca peste un sfert (663 milioane de lei) este pentru pensii, adica cam trei sferturi din bani se duc pe salarii si pensii. Investitiile nu reprezinta mai mult de 10 milioane de lei, iar proiectele cu fonduri europene doar 72 milioane de lei; cheltuielile curente (electricitate, benzina, telefoane etc) nu ating nici 10% din buget (188 milioane de lei) . Ba chiar, directorii serviciului prezinta, sub protectia anonimatului, cifre mult mai "grele" unei publicatii in general bine informata (Sursa: AICI): 84% din buget se duce, de fapt, pe pensii si salarii si doar 16% acopera investitiile si cheltuielile curente.

Acum, ramane un mister de ce "oficialii SRI" au ales sa comunice aceste cifre unui ziar, iar catre contribuabili, adica pe site-ul oficial al Ministerului de Finante, apar cifre mult cosmetizate. Oare la noi de ce nu se poate ca la americani sau ca la britanici? Credeti ca Romania are secrete mai mari de aparat?

Si trecem la Serviciul de Informatii Externe (SIE) . Tot dintr-un document demult depasit de realitatea din bugetul oficial al tarii (Sursa: AICI) aflam ca aproximativ doua treimi din bugetul acestei institutii se duc catre salarii, un sfert merge in cheltuielile de intretinere si restul sunt investitii (un procentaj mult mai "generos", de peste 10% din total).

In ceea ce priveste sinteza cosmetizata de pe site-ul Ministerului Finantelor (Sursa: AICI), Serviciul de Telecomunicatii Speciale da doar jumatate din buget pe salarii si aproape 40% pe investitii. Numai ca, in realitate, ceea ce conteaza este faptul ca, pentru 2018, 70% din bugetul institutiei a mers catre salarii si pensii. Investitiile se prind in programe, se bugeteaza din surse neclare, dar de facut pana acum nu s-au facut...

La Serviciul de Protectie si Paza, treaba e mult simplificata: peste 90% din buget merge la salarii... (Sursa: AICI).

Dar poate e prea mult sa ne comparam cu americanii sau cu britanicii. Poate Polonia ar fi un termen de comparatie mai apropiat. Agentia omoloaga SRI din Polonia se numeste Agencja Bezpieczenstwa Wewnetrznego (ABW) si a avut in 2017 un buget cam de 200 milioane de dolari (747,5 milioane de zloti), iar agentia omoloaga a SIE, numita Agencja Wywiadu (AW) a avut, in acelasi an 2017, un buget de 191,5 milioane de zloti, adica vreo 50 milioane de dolari (Sursa: AICI).

Impreuna, cele mai mari doua agentii de informatii poloneze au un buget de aproape 1 miliard de zloti, ceea ce inseamna cam 0,05% dintr-un PIB de aproximativ 2.000 miliarde de zloti, in acelasi an 2017. La noi, SRI si SIE au un buget cumulat de 2,744 miliarde lei, adica 0,27% din PIB, o proportie de cinci ori mai mare decat la ceilalti parteneri strategici ai americanilor, colegii nostri de flanc estic al NATO. Luand in considerare si existenta unor alte servicii secrete din Polonia, precum cele militare (Sluzba Wywiadu Wojskowego, SWW si Sluzba Kontrwywiadu Wojskowego, SKW) sau cel destinat anti-coruptiei, Centralne Biuro Antykorupcyjne (CBA), putem estima un total de 1,5 miliarde de zloti, adica 0,075% din PIB. Tot cam de cinci ori mai putin decat la noi...

Nu as vrea sa trag concluzii intr-un domeniu in care nu am nici competente, nici calificari, dar pot sa trag, totusi, o linie: Romania, o tara mica si saraca, cheltuie cu serviciile secrete aceeasi pondere din PIB precum singura putere globala, America si peste trei sferturi din acesti bani se duc in salarii! Nu ne aliniem nici la transparenta bugetelor cu aliatii nostri din NATO. Nici la modalitatea moderna de a finanta programe, nu institutii. Mai mult, alocam o pondere din PIB dubla decat britanicii si de cinci ori mai mare decat polonezii pentru "intelligence", ceea ce ma pune, totusi, pe ganduri: oare cat de nepregatiti sunt aliatii nostri din NATO? Cum de ne bazam noi pe britanici sau pe polonezi? Oare nu exageram cu increderea in aliati? Hai, ca era o gluma...

Petrisor Gabriel Peiu este doctor al Universitatii Politehnica din Bucuresti (1996), a fost consilier al premierului Radu Vasile (1998-1999) si al premierului Adrian Nastase (2001-2002), subsecretar de stat pentru politici economice (2002-2003) si vicepresedinte al Agentiei pentru Investitii Straine (2003-2004). Este coordonator al Departamentului de Analize Economice al Fundatiei Universitare a Marii Negre (FUMN).

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.



Moartea unui om politic - pomenirea și lecțiile acesteia. Partea I: de ce trebuie să (ne) criticăm liderii?
Moartea unui om politic - pomenirea și lecțiile acesteia. Partea I: de ce trebuie să (ne) criticăm liderii?
Acum la mine e noapte târziu, dar calendaristic ziua de 27 martie a început deja. Când domniile voastre (sau majoritatea) veți citi acest articol (în două părți), peste cea de-a 29-a zi a...
Intrarea în Schengen pune sub lupă corupția din România: “Iar ne-a prins ninsoarea nepregătiți”
Intrarea în Schengen pune sub lupă corupția din România: “Iar ne-a prins ninsoarea nepregătiți”
România intră în spațiul Schengen doar pe cale maritimă și aeriană, la finalul lunii martie 2024. Aderarea va stimula turismul și comerțul și va consolida piața internă. Pe de altă...
#bugete servicii secrete, #servicii secrete SUA, #servicii secrete marea britanie , #sri