New York Times: Gazele de sist divid Romania

Miercuri, 28 Iulie 2021, ora 13:464220 citiri
New York Times: Gazele de sist divid Romania
Foto: Arhiva

Exploatarea gazelor de sist din Romania de catre compania Chevron, secretizarea contractului de concesiune dintre statul roman si aceasta companie americana, cat si protestele fata de extragerea gazelor au starnit interesul presei straine.

"Romania va incepe exploatarea gazelor de sist in incercarea de a-si obtine independenta energetica in ciuda protestelor locale fata de explorarea si exploatarea gazelor de sist prin fracturare hidraulica si a preocuparilor legate de tehnologia utilizata pentru a exploata surse neconventionale de gaze", comenteaza jurnalistii de la The New York Times.

Exploatarile miniere si ale gazelor de sist, sansa Romaniei? - sondaj Ziare.com

Jurnalistii straini amintesc ca mai multe companii petroliere si-au exprimat interesul in explorarea a ceea ce se crede a fi potentialul semnificativ al tarii. Potrivit unei evaluari facute de catre US Energy Information Administration, Romania, Bulgaria si Ungaria stau impreuna pe aproximativ 538 de miliarde de metri cubi de rezerve de gaze de sist.

Compania americana Chevron a obtinut, incepand cu anul 2010, acorduri de concesiune in Romania pe o suprafata totala de 870.000 de hectare in campiile din est si in regiunea de coasta a Marii Negre. Dupa ce va cerceta terenul, compania intentioneaza in acest an sa demareze campania de forare.

"Chevron considera ca Romania are potential pentru un proiect de succes. Suntem in primele zile de activitate. Nu au fost forate inca sondele. De aceea, este esential sa se efectueze o explorare de gaze naturale standard", a declarat intr-un interviu recent managerul Chevron pentru Romania, Thomas Holst.

Planurile Chevron au dus la proteste din partea organizatiilor de mediu, a avocatilor si a politicienilor locali. In Barlad, peste 2.000 de oameni au protestat in luna martie fata de explorarea si exploatarea gazelor de sist.

Economia regiunii, afectata de pierderea industriei grele imediat dupa caderea comunismului, in 1989, ar putea beneficia de investitii mari, generate de exploatarea gazelor de sist. Potrivit Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale (ANRM), forajul de explorare in regiunea Dobrogea, pe litoralul Marii Negre, ar putea aduce mai mult de 80 de milioane in investitii in peste patru ani.

Insa protestatarii din Barlad spun ca se tem de efectele pe care aceste activitati de forare le-ar putea avea asupra mediului. In tara vecina, Bulgaria, deputatii au interzis exploatarea de gaze si titei efectuate prin fracturare hidraulica a rocilor cu apa sau alte lichide cu presiune de peste 20 de bari.

Decizia Parlamentului de la Sofia precizeaza explicit ca operatiunile de prospectare si extragere a gazelor de sist pe teritoriul tarii si in zona bulgara a Marii Negre sunt interzise, motiv pentru care acordul Bulgariei cu Chevron a fost anulat.

Ecologistii din Romania spera sa se rezolve problema dupa modelul bulgar. "Noi nu vrem ca explorarea de gaze de sist sa continue pentru ca metoda utilizata, fracturarea hidraulica, care in acest moment este singura metoda disponibila de extragere a gazelor, este foarte poluanta", spune Miruna Ralea, directorul executiv al grupului de mediu Alma-Ro, din Bucuresti.

Miruna Ralea a subliniat ca activistii din Romania nu se lupta cu Chevron, ci cu Guvernul de la Bucuresti, din cauza lipsei de transparenta si a informatiilor putine oferite opiniei publice referitor la contractul cu Chevron, care a fost secretizat.

Un raport comandat de Parlamentul European in 2011, cu privire la efectele exploatarii gazelor de sist, a aratat ca, ori de cate ori produsi combustibili fosili neconventionali au fost exploatati la o scara corespunzatoare, a existat un efect asupra mediului.

Raportul a aratat, de asemenea, lacune in reglementarile existente, cum ar fi pragul pentru evaluarile de impact de mediu care urmeaza sa fie efectuate cu privire la activitatile de extragere prin fracturare hidraulica.

Cele 27 de state membre ale Uniunii Europene nu au o pozitie comuna privind explorarea si exploatarea gazelor de sist.

"Noi intelegem problemele legate de explorarile de gaze. Totusi, nici macar un singur caz de contaminare a apelor subterane nu a fost legat de productia de gaze naturale din sisturi. Cu cat vor fi prezentate mai multe informatii cu privire la acest subiect, cu atat oamenii vor putea lua o decizie in cunostinta de cauza. Eu cred ca romanii ar vrea sa stie daca aceste resurse exista sau nu in tara lor. Este de o importanta strategica pentru Romania sa-si dezvolte securitatea energetica", a adaugat managerul Chevron pentru Romania.

Romania a fost un producator de petrol si gaze naturale inca din secolul al XIX-lea, aminteste The New York Times. Una dintre primele rafinarii din lume si-a inceput activitatea in 1856 in apropierea orasului Ploiesti, la nord de Bucuresti. Astazi, insa, Romania, la fel ca si vecinii sai, depinde foarte mult de gazul rusesc importat.

Intr-un discurs recent, presedintele roman, Traian Basescu, a raspuns criticilor privind exploatarea gazelor de sist. Dand exemplul Statelor Unite si Poloniei, cu cele mai mari rezerve estimate in Europa, Traian Basescu a indemnat Romania sa reduca dependenta de importuri.

Merita riscul exploatarii gazelor de sist pentru economia Romaniei?

Pe fondul unui an electoral, cand vor avea loc si alegerile locale si cele parlamentare, gazele de sist au devenit subiectul unor dezbateri aprinse care au agitat spiritele privind alte proiecte miniere controversate.

"Romania este vazuta peste hotare ca o tara in care totul este posibil, si nu fara motiv", a adaugat Miruna Ralea, directorul executiv al grupului de mediu Alma-Ro, din Bucuresti, amintind de legaturile dubioase dintre mediul de afaceri si liderii politici.