Stere Gulea: Fenomenul Piata Universitatii a fost o eliberare de presiune

Sambata, 13 Iunie 2020, ora 08:30
3140 citiri
Stere Gulea: Fenomenul Piata Universitatii a fost o eliberare de presiune
Foto: Facebook/ Stere Gulea

Cineastul Stere Gulea, autorul intre altele al documentarului "Piata Universitatii, Romania", a declarat pentru News.ro ca manifestatiile din centrul Bucurestiului din urma cu trei decenii au fost "o eliberare de presiune", acumulata in zeci de ani de opresiuni. El este de parere ca, in prezent, nu mai exista o motivatie pentru astfel de demonstratii si ca oamenii inca spera ca societatea sa fie mai buna, mai dreapta, insa ea nu poate fi asa cum este imaginata, astfel se ajunge foarte usor in mirajul "periculos" al utopiei.

"Instinctul este determinat de situatie", spune cineastul referitor la miscarile de strada in general. "Daca exista sentimentul urgentei a ceva, atunci se acumuleaza si societatea reactioneaza. Deocamdata, si datorita intregului context, neclaritatii, e greu de anticipat ce se poate intampla".

Despre ceea ce se intampla astazi, el este de parere ca trecem printr-o perioada de lipsa de reactie, pentru ca nu exista motiv.

"Periculozitatea unor lucruri creeaza reactia. Deocamdata este difuza, nici nu stiu de ce tip este, pentru ca este o mare confuzie si la nivelul partidelor politice si cred ca e o perioada de lipsa de reactie. Nu exista motiv si motivatie. Cel putin, asa percep eu".

Fenomenul "Piata Universitatii" a fost "o eliberare de presiune", acumulata in zeci de ani de opresiuni.

"Era greu de prevazut toata rastunarea situatiei atunci. Era ceva extrem de puternic. Pentru multi dintre oameni, reactiile au fost in cascada. Era ca o eliberare de presiune de care oamenii nici nu erau constienti. Sau nu eram constienti. Din cauza asta a durat, ca tensiune, relativ mult pentru ca a fost ceva foarte puternic acolo - zeci de ani de opresiune. Oamenii patisera multe, doua - trei generatii care trecusera prin foarte multe evenimente grave. Si s-au eliberat. Era mult de eliberat. De asta a durat din ianuarie pana in iunie. Erau manifestatii aproape non-stop, de diferite grade, dar, in esenta, era ca o eliberare si tensiunea trebuia sa se degajeze. De aici si situatia conflictuala".

Minerii nu au avut ceva de castigat

"Puterea incerca sa nu piarda pozitiile acumulate la fel de neasteptat - foarte rapid si foarte usor. Aveau si ei nesiguranta lor, evident. Nu stiau foarte bine pe ce se pot baza, vorbesc despre fortele de ordine, si la nivel social erau acele segmente carora li s-a inoculat, cum erau minerii, ca erau un fel de avangarda, pe care i-au cultivat, atatat. Ii lauzi ca sunt buni si loiali si ca sunt necesari si oamenii, categoria respectiva, s-au lasat antrenata in aceasta poveste trista din care ei nici macar, nici nu stiu, daca au avut ceva de castigat. Parerea mea e ca nu. Dimpotriva".

Gulea a motival prin faptul ca, in final, realitatea este cea care pune lucrurile la locul lor.

"Tot ce este promis, indiferent de partide, este anulat de realitate, in timp mai scurt sau mai lung. Asa s-a intamplat in astia 30 de ani".

Despre nucleul de intelectuali care se formase in Piata, cineastul a spus ca era de dorit sa fi fost unul mai puternic. "Era un fel de reactie a intelectualitatii, s-au creat niste asociatii civice, gen Alianta Civica, care au avut rolul lor mai mare atunci, intre timp s-au restrans la o anumita activitate. Anumite lucruri, efecte pentru societate, au venit de acolo. Cam asta a fost implicarea intelectualitatii".

Tinerilor el le-a transmis sa "inteleaga pe cat posibil si pe cat le da voie tot contextul sa nu se lase usor manipulati, sa nu se increada in tot felul de promisiuni utopice sau nocive, sa tina la niste principii de independenta, in sensul judecatii si luarii deciziilor, si sa nu creada ca exista solutii, social vorbind, care vin din promisiunile ideologice de tipul comunismului. Sa evite pe cat posibil astfel de capcane, pentru ca nu aduc bine".

"Inteleg sursele de nemultumire, sunt normale. Oamenii tot spera ca societatea sa fie mai buna, mai dreapta, dar nu poate sa fie asa cum ti-o imaginezi in ideal. Nu are cum. Si atunci cazi foarte usor in mirajul utopiei. Trebuie mare grija la optiunile utopice, ca sunt de stanga sau de dreapta, nu are importanta. Sunt la fel de periculoase. Au consecinte la fel de grave. Nu trebuie sa te lasi atras in miraje d-astea. Nu e simplu. Si eu am invatat in timp sa ma corijez, pentru ca observam ca exista in mine aceasta tendinta, tentatie. Asta pentru ca noi construim rational, vrem sa impunem ori realitatea, viata, nu tine numai de rational, sunt mult mai multe lucruri care determina solutiile. Constructia mentala este foarte periculoasa".

Dupa Revolutie, mitinguri anticomuniste au inceput in Piata Universitatii in luna ianuarie 1990. Intalnirile pasnice au adunat zeci de mii de oameni, de la elevi si studenti la intelectuali si muncitori. De cealalta parte, in aceeasi perioada a luat amploare ideea ca "ne vindem tara". Lumea era deja impartita in doua tabere - proFSN si antiFSN. Primii ii acuzau pe cei din urma ca destabilizeaza ordinea tarii, care, in sfarsit, scapase de comunism, iar ceilalti acuzau puterea de continuarea doctrinei comuniste.

Demonstratiile pasnice au continuat in februarie si aprilie, cand s-au intensificat si au participat tot mai multi oameni, avand in vedere ca, in mai, urmau sa aiba loc alegeri prezidentiale. Demonstrantii, numiti "golani" de Ion Iliescu, erau deseori acuzati nefondat. Intr-o interventie televizata, locotenent-colonelul Calin Mateescu anunta in aprilie ca mitingurile neautorizate au adus Intreprinderii de Transporturi Bucuresti pagube de 18.000 de lei intr-o zi, iar protestatarii au fost acuzati ca au fost violenti si ca "au profanat trivialitati".

Mai multe persoane au facut greva foamei, in semn de protest, ramanand mai multe zile si nopti in piata. Primele incidente violente au fost provocate spre finalul lunii aprilie, de politie, care, intr-o noapte, a intervenit in Piata Universitatii si i-au ridicat pe cei mai multi.

Parinti ai victimelor Revolutiei, studenti, dar si personalitati din tara si strainatate au transmis, de la balconul Universitatii sau prin intermediul presei straine, mesaje celor care continuau sa se adune din piata.

Scriitorii si poetii Ana Blandiana, Florin Iaru si Mircea Dinescu, actorii Victor Rebengiuc, la acea vreme rector al Academiei de Teatru si Film, Ion Caramitru si Dragos Paslaru, regizorul Nae Caranfil, muzicienii Alexandru Andries si Cristian Paturca, profesorul Emil Constantinescu, parintele Galeriu si disidenta Doina Cornea s-au numarat printre cei care au aparut in fata multimii pentru a-si arata sprijinul si implicarea.

Dupa ce alegerile au fost castigate covarsitor de FSN si Ion Iliescu, demonstratiile din Piata si-au pierdut din intensitate. In noaptea de 12 spre 13 iunie, cand acolo se aflau in jur de 260 de oameni, multi in greva foamei, politia a intervenit violent. Ziua urmatoare, presedintele Iliescu i-a chemat pe mineri pentru a "reocupa" Piata Universitatii. Pe 15 iunie, el le-a multumit "pentru ce ati demonstrat in aceste zile".

Boloş, despre taxa pe boală: "Cel care stă în concediu medical primeşte mai mulţi bani decât atunci când este la serviciu"
Boloş, despre taxa pe boală: "Cel care stă în concediu medical primeşte mai mulţi bani decât atunci când este la serviciu"
Ministrul de Finanţe Marcel Boloş a explicat, joi, 28 martie, că numărul mare de concedii medicale nu asigură sustenabilitatea bugetului asigurărilor sociale. Declarația vine în...
Membru USR, agresat când strângea semnături, în București: ”Au rupt câteva liste, noi vom strânge şi mai multe”
Membru USR, agresat când strângea semnături, în București: ”Au rupt câteva liste, noi vom strânge şi mai multe”
USR anunţă că, miercuri, un membru USR a fost agresat în timp ce strângea semnături în zona Lujerului din Sectorul 6, Bucureşti. ”Ieri, un membru USR a fost agresat în timp ce...
#Stere Gulea, #comunism, #mineriada, #piata universitatii , #comunism
Comentarii