Stelian Ion, mesaj dur inaintea deciziei CCR privind procurorii DNA si DIICOT: Liniile rosii nu trebuie trecute indiferent ce interese politice are fiecare

Ministrul Justitiei, Stelian Ion, a avertizat vineri, inainte de decizia Curtii Contitutionale (CCR) privind legea care scade experinta necesara procurorilor care vor sa intre in DNA si DIICOT, ca lupta impotriva coruptiei a fost afectata de "loviturile din ultimii ani, date inclusiv prin modificarile legislative adoptate in legislatura trecuta".

Acesta a avertizat ca liniile rosii nu trebuie trecute, indiferent ce interese politice are fiecare.

Reamintim ca dupa ce noua coalitie a redus cerinta de varsta pentru procurorii DNA si DIICOT, dupa ce fusese majorata de ministrul Tudorel Toader, Curtea Suprema a atacat la CCR prevederea. Legat de sesizarea CCR, depusa de Curtea Suprema condusa de judecatoarea Corina Corbu, Stelian Ion arata intr-o postare pe Facebook ca "ar fi extrem de grav daca analiza CCR s-ar extinde si asupra altor aspecte, stabilind conditii pentru recrutarea pentru DNA si DIICOT care in prezent nu sunt prevazute de lege. Intr-o astfel de neagra varianta, cele doua structuri specializate ar fi practic decimate".

"Lupta impotriva coruptiei si a criminalitatii organizate trebuie sa continue in ritm accelerat.

Loviturile din ultimii ani, date inclusiv prin modificarile legislative adoptate in legislatura trecuta, constituie impedimente reale impotriva atingerii acestui scop.

Una dintre masurile legislative solicitate in mod legitim de catre DNA si DIICOT a constituit-o scaderea vechimii pentru selectia in cadrul DNA si DIICOT de la 10 ani (varianta introdusa prin legile Iordache) la 7 ani. In felul acesta ar creste baza de selectie a procurorilor, astfel incat sa poata fi rezolvate problemele grave de personal cu care se confrunta cele doua structuri specializate de parchet.

Din pacate, propunerea legislativa solicitata de atata vreme de catre DNA si DIICOT si votata in parlament de actuala coalitie a fost atacata la CCR, existand riscul compromiterii proiectului.

Mai mult decat atat, ar fi extrem de grav daca analiza CCR s-ar extinde si asupra altor aspecte, stabilind conditii pentru recrutarea pentru DNA si DIICOT care in prezent nu sunt prevazute de lege. Intr-o astfel de neagra varianta, cele doua structuri specializate ar fi practic decimate.

Ministerul Justitiei a redactat ample aparari fata de aceasta sesizare, spre a fi avute in vedere de catre CCR la termenul din 14 iulie.

Salut luarea de pozitie a DNA, a DIICOT si a Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, prin care a fost tras un puternic semnal de alarma si s-a explicat public cat de necesar este proiectul de lege si cat de grav ar fi ca sesizarea sa fie admisa de CCR - situatie in care lupta impotriva coruptiei si a criminalitatii organizate ar primi o grea lovitura.

Cred ca in toate trebuie sa existe masura si echilibru, cred ca liniie rosii nu trebuie trecute, indiferent ce interese politice, ideologii si convingeri are fiecare dintre noi. Ordinea de drept, bunastarea, siguranta si viata romanilor sunt mai presus decat orice", a scris ministrul Justitiei pe pagina sa de Facebook.

O decizie a CCR este asteptata in data de 14 iulie.

DNA si DIICOT, memoriu la CCR in care sustin reducerea vechimii pentru procurori

Reducerea vechimii de la 10 la sapte ani pentru accederea intr-un post de procuror DNA si DIICOT este un demers legislativ necesar, mentinerea acesteia la 10 ani, in conditiile existentei unui deficit de personal de 40%, fiind de natura sa conduca la o gestionare precara a fenomenului criminalitatii organizate si coruptiei la nivel inalt, se arata intr-un memoriu adresat CCR.

DNA si DIICOT au anuntat vineri ca au trimis Curtii Constitutionale un Memoriu Amicus Curiae privind observatiile lor cu privire la sesizarea formulata de Inalta Curte de Casatie si Justitie referitoare la neconstitutionalitatea prevederilor Legii pentru modificarea si completarea Legii 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor si pentru modificarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciara.

Sesizarea Instantei supreme se refera la modificarile adoptate luni de catre Senat, prin care se reglementeaza transferul magistratilor in cadrul instantelor si parchetelor prin intermediul CSM si conditii de vechime reduse de la zece la sapte ani pentru procurorii DNA si DIICOT.

In contextul discutarii de catre CCR, pe 14 iulie, a sesizarii ICCJ cu referire la reducerea vechimii necesare pentru functionarea in cadrul DNA si DIICOT, reprezentantii celor doua institutii solicita public instantei de contencios constitutional sa evalueze dispozitiile criticate in mod obiectiv si in concordanta cu rationamentul utilizat in deciziile anterioare care priveau organizarea Ministerului Public.

"Cu caracter principial, subliniem ca modificarea Legii nr. 304/2004, in sensul reducerii vechimii necesare pentru functionarea procurorilor in cadrul DNA si DIICOT, este un demers legislativ necesar si solicitat, in mod constant, de catre conducerea Ministerului Public, avand in vedere ca in perioada 2017 - 2021 cele doua institutii au intampinat dificultati in derularea activitatilor curente, in contextul unui deficit de personal de peste 40%", explica DNA si DIICOT.

Potrivit celor doua unitati de Parchet, mentinerea vechimii de 10 ani pentru procurorii care doresc sa acceada in aceste doua structuri, in conditiile existentei unui deficit mare de personal, va duce la o gestionare "precara" a luptei impotriva criminalitatii si coruptiei.

"Mentinerea unei vechimi de 10 ani pentru accederea la postul de procuror in cadrul DNA si DIICOT, in conditiile in care conduce la permanentizarea deficitului acut de personal, este de natura sa conduca la o gestionare precara a fenomenului criminalitatii organizate si coruptiei la nivel inalt, sa creasca riscurile pentru ordinea publica si siguranta cetateanului, asociate acestor tipuri de infractiuni si sa duca la imposibilitatea indeplinirii obligatiilor asumate de autoritatile nationale din perspectiva conventiilor internationale impotriva coruptiei, strategiilor de combatere a criminalitatii organizate si coruptiei la nivelul Uniunii Europene, strategiei europene de securitate si strategiei Uniunii Europene in materie de droguri", afirma semnatarii memoriului.

In plus, considera DNA si DIICOT, modificarea criticata prin obiectia de neconstitutionalitate nu este de natura sa incalce nicio dispozitie constitutionala, argumentele referitoare la incalcarea dispozitiilor art. 1 alin. (5) din Constitutie, art. 16 alin. (1) din Constitutie si art. 131 alin. (1) din Constitutie fiind tratate de instanta de contencios constitutional in jurisprudenta sa recenta cu privire la organizarea structurilor din cadrul Ministerului Public.

"Argumentul principal de neconstitutionalitate, din perspectiva autorului obiectiei, este reprezentat de instaurarea unor norme derogatorii de la dreptul comun in ceea ce priveste conditiile si modalitatea de accedere in functia de procuror in cadrul DNA si DIICOT. Or, aceasta optiune a legiuitorului de a crea norme derogatorii pentru structurile specializate a existat inca de la infiintarea DNA si DIICOT, fara a pune vreodata o problema de incalcare a normelor constitutionale. De altfel, in Decizia nr. 33/2018, Curtea Constitutionala a Romaniei isi expune cu claritate opinia ca 'infiintarea unor structuri de parchet specializate pe domenii de competenta materiala (DNA sau DIICOT) sau personala (Sectia pentru investigarea infractiunilor din justitie) constituie expresia optiunii legiuitorului, care, in functie de necesitatea prevenirii si combaterii anumitor fenomene infractionale, decide cu privire la oportunitatea reglementarii acestora'", se aminteste in memoriul trimis la CCR.

Conform documentului, mai mult, analizand derogari in ceea ce priveste functionarea unei structuri din cadrul Ministerului Public, Curtea Constitutionala sustine in cuprinsul Deciziei nr. 390/2021 urmatoarele: "In ceea ce priveste caracterul derogator al reglementarii (...) optiunea legiuitorului de a reglementa in cuprinsul actului normativ prin care se infiinteaza noua structura de parchet acele norme de drept care prezinta caracter de specificitate nu afecteaza constitutionalitatea acestei din urma legi, de vreme ce principiul invocat nu are o consacrare constitutionala, iar toate celelalte elemente care vizeaza statutul procurorului raman pe deplin aplicabile".

In acelasi sens, in Decizia nr. 33/2018, CCR, fara a sesiza vreo problema de constitutionalitate reitereaza: "In prezent, Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, in titlul III - Ministerul Public, capitolul II - Organizarea Ministerului Public, prevede trei sectiuni referitoare la structurile de parchet infiintate pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie: sectiunea 1 - Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, sectiunea 11 - Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism si sectiunea a 2-a - Directia Nationala Anticoruptie".

Cele doua directii sunt structuri cu personalitate juridica din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, cu competente in combaterea criminalitatii organizate si terorismului, respectiv in combaterea infractiunilor de coruptie, adauga semnatarii memoriului.

Statutul procurorilor care isi desfasoara activitatea in aceste structuri este cel prevazut de dispozitiile Legii nr. 303/2004, act normativ cu caracter de drept comun in materia statutului judecatorilor si procurorilor. Insa, avand in vedere specializarea acestor parchete, legiuitorul a prevazut unele dispozitii derogatorii sub aspectul conditiilor de acces (interviu organizat de comisii speciale), de evaluare anuala a rezultatelor sau de incetare a activitatii (revocarea prin ordin a procurorului sef) in ceea ce priveste procurorii celor doua directii, chiar in cuprinsul acestei legi, mai explica DNA si DIICOT.

"Vechimea necesara pentru functionarea in cadrul unei structuri de parchet si dobandirea gradului profesional cu caracter temporar nu sunt prevazute in legea fundamentala si nici nu sunt elementele esentiale in ceea ce priveste indeplinirea rolului Ministerului Public in apararea ordinii de drept. De altfel, daca aceasta teza ar fi fost adevarata, aceleasi probleme de constitutionalitate s-ar fi pus si in 2017, in momentul stabilirii vechimii de 10 ani pentru functionarea in cadrul DNA si DIICOT. De asemenea, optiunea pentru modalitati diferite de accedere la o structura a sistemului judiciar se poate constata si in ceea ce priveste accederea la Inalta Curte de Casatie si Justitie, unde legiuitorul a considerat ca sustinerea unui examen similar celor pentru tribunale sau curti de apel nu este o varianta apta sa produca rezultatul dorit, fara ca aceasta optiune sa conduca la o dezbatere privind constitutionalitatea normelor aplicabile", spun DNA si DIICOT.

"Avand in vedere insasi jurisprudenta Curtii Constitutionale in aceasta materie, jurisprudenta pe care instanta de contencios constitutional a sustinut-o in mod repetat, consideram ca nu exista niciun element tehnic, obiectiv si legal care sa conduca in situatia prezenta la un reviriment jurisprudential si la admiterea obiectiei de neconstitutionalitate doar prin raportare la institutiile la care aceasta se refera", se mai transmite in documentul inaintat Curtii Constitutionale.

Ministrul Energiei trimite Corpul de Control la Complexul Energetic Oltenia după perchezițiile DNA

Ministerul Energiei anunţă, joi, 25 aprilie, că sprijină ancheta procurorilor DNA la Complexul Energetic Oltenia şi va pune la dispoziţie toate informaţiile solicitate. Ministrul Energiei,...

Pedeapsa primită de doi polițiști de frontieră care au luat mită 5 kilograme de brânză. Decizia instanței în cazul șpăgarilor

Doi polițiști din Botoșani au primit o pedeapsă „atipică” pentru fapte de corupție. Întrucât au luat mită cinci kilograme de caș, judecătorii i-au obligat să dea înapoi banii pe...