Sefa Inaltei Curti scrie Guvernului si Parlamentului un mesaj in apararea magistratilor, a CCR si a pensiilor speciale. Corbu critica modificarile legislative "adoptate pe un fond emotional"

Intr-un mesaj public fara precedent, sefa Inaltei Curti, Corina- Alina Corbu a reiterat, catre reprezentantii celorlalte puteri ale statului, ca justitia a ajuns sa fie tratata ca o ramura a puterii de stat de rang secundar una care trebuie "pusa la locul ei" si care este usor de transformat in tinta a dezaprobarii publice.

"La cateva luni de la acest moment, constat o inrautatire a acestei stari de fapt pe fondul unei apetente nedisimulate a numerosi reprezentanti ai Statului Roman, in special din cadrul puterii legislative, de a transforma autoritatile judiciare, dar si Curtea Constitutionala, fie in vinovatul de serviciu, cu unicul rezultat al mascarii si perpetuarii unor disfunctii sistemice in ceea ce priveste protejarea unor drepturi fundamentale ale cetatenilor romani, fie in inamicul public, care trebuie infrant pentru a putea fi revalorizata imaginea publica a altor ramuri ale puterii de stat, cum este cazul, in aceste zile, cu mesajele publice transmise din partea reprezentantilor puterii legislative," afirma Corbu.

Sectiile Unite se intrunesc joi

Mesajul a fost transmis in contextual in care Sectiile Unite ale Inaltei Curti se intalnesc joi, la ora 15.00, pentru a decide daca sesizeaza Curtea Constitutionala in legatura cu legea prin care pensiile speciale vor fi impozitate cu 85% peste pragul de 7000 de lei.

Pe langa analiza oportunitatii sesizarii CCR in legatura cu impozitarea pensiilor speciale, judecatorii s-ar mai putea adresa instantei de contencios constitutional si in chestiunea exceptarii de la eliberare conditionata a mai multor categorii de infractori, un alt proiect de lege adoptat miercuri de Parlament.

"Adoptate pe un fond emotional"

Alina Corbu trece in revista mai multe initiative legislative care au fost promovate in urma unor scandaluri mediatizate, cum ar fi cel al crimelor de la Caracal, al incendirii tinerei de 17 ani sau a tinerei de 18 ani ucise in Viseul de Sus.

"Modificari legislative intempestive, adoptate pe un fond emotional, si care de multe ori nu trec testul de neconstitutionalitate (reamintesc opiniei publice, spre pilda, ordonanta de urgenta privind cartelele prepay emisa dupa cazul Caracal, care contravenea flagrant unei decizii anterioare a Curtii Constitutionale si nu a devenit aplicabila niciodata, ceea ce era perfect previzibil inca de la momentul emiterii), introducerea unor posibile elemente de discriminare in legislatia penala, demiterile sau actiunile disciplinare, desi desigur justificate cand exista indicii ale unor responsabilitati de natura personala, nu vor face ca femeile si copiii Romaniei sa fie mai protejati, cat timp nu sunt dublate de reforme reale," mai afirma Corbu.

Sefa Inaltei Curti mai arata ca lipseste cu desavarsire o dezbatere realista, cu prezenta tuturor partilor implicate, a modalitatilor de corectare a inechitatilor din sistemul de pensii de serviciu.

"Solicit in mod public initiatorilor unor astfel de modificari legislative sa prezinte public proportia pe care o reprezinta pensiile fostilor magistrati din totalul pensiilor de serviciu si pensiilor speciale (reamintesc ca pensiile judecatorilor si procurorilor nu sunt pensii speciale, insa exista si aceasta categorie) care vor ramane in plata, precum si ponderea in PIB a economiilor concrete ce se presupune ca vor fi realizate la bugetul statului prin afectarea grava a garantiilor financiare privind independenta judecatorilor.

Cred ca toti cetatenii romani sunt indreptatiti sa detina aceste date inainte de a-si face propria evaluare si sa poata aprecia singuri daca nu cumva prin aceste modificari se are in vedere tocmai afectarea substantei unor drepturi cu impact direct asupra independentei sistemului judiciar," mai scrie Corina Corbu.

Iata mesajul integral al Corinei Corbu

In calitatea conferita de Legea nr.317/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, de reprezentant al puterii judecatoresti, subliniam intr-un mesaj anterior tendinta celorlalte puteri ale statului de a trata justitia ca pe o ramura a puterii de stat de rang secundar, una care trebuie "pusa la locul ei" si care este usor de transformat in tinta a dezaprobarii publice.

La cateva luni de la acest moment, constat o inrautatire a acestei stari de fapt pe fondul unei apetente nedisimulate a numerosi reprezentanti ai Statului Roman, in special din cadrul puterii legislative, de a transforma autoritatile judiciare, dar si Curtea Constitutionala, fie in "vinovatul de serviciu", cu unicul rezultat al mascarii si perpetuarii unor disfunctii sistemice in ceea ce priveste protejarea unor drepturi fundamentale ale cetatenilor romani, fie in "inamicul public", care trebuie infrant pentru a putea fi revalorizata imaginea publica a altor ramuri ale puterii de stat, cum este cazul, in aceste zile, cu mesajele publice transmise din partea reprezentantilor puterii legislative.

In aceste conditii, fara a intra intr-o polemica inutila cu persoane sau institutii cu mijloace si abilitati de comunicare si PR mult superioare celor ale sistemului judiciar, as dori doar sa adresez celorlalte puteri ale statului o invitatie publica la cooperare loiala si, mai ales, la sinceritate, ca prim pas indispensabil al acesteia, iar societatii, o invitatie la echilibru in discursul public si la deschidere catre argumentele tuturor partilor implicate.

Prezentarea triumfalista si, sa-mi fie ingaduita aprecierea personala, populista a unor subiecte de interes public nu tine loc de rezultate concrete in ceea ce priveste corectarea unor disfunctii din societatea romaneasca.

Este ingrijoratoare, spre exemplu, lipsa oricarei dezbateri serioase privind lipsurile sistemului nostru de raspuns la violenta domestica sau, in general, la violenta bazata pe gen, rasa ori orientare sexuala.

In locul unei abordari integrate, care sa conduca la schimbarea unor mentalitati adanc inradacinate in societate, in locul cooperarii intre toate puterile statului si cu organizatiile societatii civile pentru crearea unui sistem imediat de raspuns in special in ceea ce priveste violenta indreptata impotriva femeilor si a copiilor, in conditiile ignorarii totale a formelor insidioase de violenta, precum aceea economica sau cea spirituala, nu vom gasi niciodata caile de rezolvare a acestor probleme, ci doar de cosmetizare a lor. Si aceasta este cea mai sigura cale pentru ca tragedii precum aceea a fetei de 17 ani incendiate, sau a tinerei de 18 ani ucise in Viseul de Sus, care au socat pe buna dreptate o natiune, sa se intample din nou si din nou.

Modificari legislative intempestive, adoptate pe un fond emotional, si care de multe ori nu trec testul de neconstitutionalitate (reamintesc opiniei publice, spre pilda, ordonanta de urgenta privind cartelele prepay emisa dupa cazul Caracal, care contravenea flagrant unei decizii anterioare a Curtii Constitutionale si nu a devenit aplicabila niciodata, ceea ce era perfect previzibil inca de la momentul emiterii), introducerea unor posibile elemente de discriminare in legislatia penala, demiterile sau actiunile disciplinare, desi desigur justificate cand exista indicii ale unor responsabilitati de natura personala, nu vor face ca femeile si copiii Romaniei sa fie mai protejati, cat timp nu sunt dublate de reforme reale.

Modificarea sistemului raspunderii disciplinare a judecatorilor, prin inserarea unor texte de lege intr-un act normativ fara nicio legatura cu acest subiect, adoptate cu incalcarea regimului constitutional al legilor organice si in conditiile in care un act normativ continand un text similar fusese declarat neconstitutional cu cateva zile inainte ca Parlamentul sa reglementeze din nou aceeasi abatere disciplinara nu reflecta atitudinea unei puteri legislative care isi doreste cu adevarat o justitie independenta, pilon al unui stat de drept.

Celeritatea judecarii cauzelor nu se asigura in mod durabil si realist instituind termene arbitrare si amenintand corpul judecatorilor cu o noua abatere disciplinara, ci, in primul rand, asigurand calitatea legislatiei si asezarea corecta a competentelor, incurajand in mod real formele alternative de solutionare a litigiilor si, nu in ultimul rand, oferind instantelor conditiile necesare pentru a-si putea desfasura activitatea. Ea mai poate fi asigurata schimband atitudinea, deja aproape permanentizata, de ignorare nu numai a jurisprudentei Curtii Constitutionale, a Curtii Europene a Drepturilor Omului si a Curtii de Justitie a Uniunii Europene, dar si a obligatiei legale de solicitare a avizului Consiliului Superior al Magistraturii de catre puterea legiuitoare.

Incercarile de diminuare a garantiilor de independenta ale judecatorilor, mai vizibile astazi, in forma lor economica, dar nu numai, se repeta cu regularitate si sunt prilejuri de coagulare a fortelor politice, in ciuda mult proclamatului principiu al cooperarii loiale intre puterile statului. In pofida prevederilor constitutionale si a jurisprudentei constante a Curtii Constitutionale, aceste tentative continua si in aceste zile.

In schimb, lipseste cu desavarsire o dezbatere realista, cu prezenta tuturor partilor implicate, a modalitatilor de corectare a inechitatilor din sistemul de pensii de serviciu, care le-a facut de altfel atat de impopulare. In acelasi timp, lipsesc cu desavarsire datele concrete si aplicate care sa permita publicului sa-si formuleze o apreciere corecta cu privire la costurile si beneficiile pe care le presupun astfel de initiative legislative, ceea ce a condus la crearea si intretinerea voita in societatea romaneasca a unui curent de opinie negativ, caruia i se uneori un nivel apropiat de ura, impotriva judecatorilor si procurorilor, inclusiv cu privire la judecatorii Curtii Constitutionale.

Solicit in mod public initiatorilor unor astfel de modificari legislative sa prezinte public proportia pe care o reprezinta pensiile fostilor magistrati din totalul pensiilor de serviciu si pensiilor speciale (reamintesc ca pensiile judecatorilor si procurorilor nu sunt pensii speciale, insa exista si aceasta categorie) care vor ramane in plata, precum si ponderea in PIB a economiilor concrete ce se presupune ca vor fi realizate la bugetul statului prin afectarea grava a garantiilor financiare privind independenta judecatorilor. Cred ca toti cetatenii romani sunt indreptatiti sa detina aceste date inainte de a-si face propria evaluare si sa poata aprecia singuri daca nu cumva prin aceste modificari se are in vedere tocmai afectarea substantei unor drepturi cu impact direct asupra independentei sistemului judiciar.

Pana una alta, iata insa care sunt realitatile sistemului judiciar, cel putin la nivelul instantei sale supreme, in aceasta saptamana:

Instanta suprema dezbate in Sectii Unite daca este necesara formularea de obiectii de neconstitutionalitate cu privire la trei proiecte de acte normative adoptate de catre Parlamentul Romaniei. Cu privire la unul dintre ele s-a decis deja sesizarea Curtii Constitutionale, la data de 15.06.2020, celelalte doua vor fi dezbatute astazi. In calitate de cetatean, poate mai mult decat in calitate de judecator, consider aceasta situatie nepotrivita prin prisma exigentelor de rigoare impuse de un proces legislativ coerent.

Nu mai tarziu de ieri, 17.06.2020, un complet al celei mai inalte instante a Romaniei nu a putut proceda la judecarea unei cauze intrucat nu exista o sala de judecata care sa fi permis accesul concomitent al tuturor persoanelor care s-au prezentat la judecarea cauzei al tuturor participantilor la proces, cu asigurarea normelor de distantare, necesara in aceasta perioada. Cauza a trebuit amanata, iar judecata urmeaza sa continue in afara Inaltei Curti, respectiv intr-o sala de festivitati a unei instante din Bucuresti.

La Sectia de contencios administrativ si fiscal a Inaltei Curti de Casatie si Justitie se acorda prim termen, in unele cauze, in intervalul mai-iunie 2022. Desigur ca aceasta realitate poate fi pentru multi cetateni surprinzatoare si, in mod cert, este un motiv de profunda nemultumire pentru persoanele implicate, insa ea este generata atat de conditiile de spatiu si de personal, dar mai ales de modul de asezare a competentelor in materia contenciosului administrativ si fiscal.

Aceasta este parte din imaginea reala a justitiei din Romania la acest moment, ii invit public pe toti aceia care considera ca sistemul judiciar primeste deja prea mult de la Statul Roman pentru indeplinirea functiunii sale sociale sa prezinte macar un exemplu al unei alte tari in care instanta suprema este obligata sa se confrunte cu astfel de situatii.

Judecatorii si procurorii sunt considerati vinovati in aproape fiecare scandal public. Implicarea unui magistrat in orice tip de eveniment cu impact negativ ii scuteste in mod aproape automat pe cei direct responsabili in corectarea unor disfunctionalitati evidente (fie ele de ordin legislativ, administrativ, organizatoric etc.) de orice fel de actiune concreta in afara de a acuza sistemul judiciar si de a solicita tragerea la raspundere a magistratilor implicati, de multe ori fara a li se putea imputa vreo responsabilitate individuala concreta.

Institutii de drept sunt modificate peste noapte si in mod incoerent, cu ignorarea jurisprudentei Curtii Constitutionale, a dispozitiilor Conventiei Europene a Drepturilor Omului sau a normelor de drept UE, fara nicio evaluare a impactului acestor modificari asupra calitatii unui serviciu public - justitia, care ramane (sau este mentinut) fragil si cu o capacitate de adaptabilitate redusa, mai ales din punct de vedere administrativ si logistic.

Atacurile indreptate impotriva statutului judecatorilor si procurorilor, recunoscut prin toate documentele internationale ca garantie esentiala a independentei justitiei, primesc justificari populiste si sunt proclamate public ca prilej de reparare a imaginii celorlalte ramuri a puterii de stat. In stransa legatura cu realitatile sistemului judiciar, deciziile jurisdictiei constitutionale sunt intens criticate, ceea ce uneori conduce la adevarate atacuri mediatice impotriva judecatorilor.

In final, as dori sa revin la chestiunea cooperarii loiale cu celelalte puteri ale statului, reiterand invitatia la echilibru, moderatie si, mai ales, sinceritate in discursul public. Cred cu tarie ca cetatenii romani vor considera preferabil sa avem o legislatie stabila si care sa poata fi interpretata in mod unitar de catre instantele judecatoresti, dar si un sistem administrativ eficient de punere in aplicare a acesteia, in locul ocazionalelor modificari legislative de conjunctura sau avalanselor de demiteri ori anchete disciplinare.

De asemenea, cred ca vor prefera sa nu mascam "nationalizarea", "confiscarea" sau reducerea drastica a cuantumului unor drepturi prin "impozitare"(pe cei ce se vor arata poate deranjati de aceasta afirmatie ii invit sa furnizeze publicului exemplul unui singur stat, cu sistem de impozitare progresiva, unde treptele de taxare trec direct de la 10% la 85%).

In sfarsit, cred ca se cuvine ca aceiasi cetateni sa aiba acces la instante moderne, in care eficienta este asigurata prin resurse suficiente si buna organizare, nu doar prin obligatii stabilite aproape arbitrar, sub amenintarea sanctiunilor disciplinare.

Un stat democratic modern este o forma de echilibru si de interoperabilitate, iar nu un loc de confruntare, in care una dintre puterile statului pare a se considera ocazional puterea alfa, considerand ca poate calca in picioare sistemul judiciar, dar si Curtea Constitutionala, oricand doreste, dar, mai ales in corelatie cu ciclul electoral.

In acest context, adresez celorlalte puteri ale statului invitatia de a contribui impreuna, in mod real, la refacerea imaginii si la cladirea prestigiului institutional, prin modul in care vom reusi sa performam in slujba cetateanului roman si printr-o cooperare loiala in interesul acestuia, fara perturbarea echilibrului constitutional.

Corina Alina Corbu,

Presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie

PNL ar putea avea propriul candidat în cursa pentru Primăria Capitalei. Cum s-a ajuns la această concluzie

Eventualitatea retragerii lui Cătălin Cîrstoiu din cursa pentru Primăria Bucureşti ar complica lucrurile pentru cei din Alianța PSD-PNL. Nicolae Ciucă, preşedintele PNL, a afirmat, joi...

Primar bătăuș, susținut în continuare de PNL după ce a fost filmat cum agresa un cetățean. ”A fost sub imperiul unei mari emoții” VIDEO

Cazul primarului din comuna Spermezeu, cercetat penal după ce a agresat fizic un cetăţean, în luna februarie, va fi discutat în forurile de conducere ale PNL Bistriţa-Năsăud, a declarat...