Astazi, 18 martie 2021, la invitatia Comisiei juridice, de disciplina si imunitati a Camerei Deputatilor, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie a participat, alaturi de presedintele Consiliului Superior al Magistraturii, procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si procurorul sef al Directiei Nationale Anticoruptie, la sedinta Comisiei, in care urma sa se discute proiectul de Lege privind desfiintarea Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie (PL-x 108/2021).
Prezenta presedintelui Inaltei Curti la dezbaterile Comisiei juridice a Camerei Deputatilor a avut in vedere respectul datorat institutiei Parlamentului Romaniei, organ reprezentativ suprem al poporului roman, in conformitate cu prevederile art.61 alin.(1) din Constitutia Romaniei, republicata, precum si deschiderea instantei supreme la orice forma de dialog inter-institutional care sa conduca la imbunatatirea modului de functionare a serviciului public al justitiei.
Din pacate, caracterul intens politizat si pe alocuri virulent al dezbaterilor a
impus presedintelui Inaltei Curti retragerea de la lucrarile Comisiei, perceptia
publica de independenta si impartialitate, care este esentiala pentru functionarea
autoritatii judecatoresti, impunand ca reprezentantii acesteia sa nu fie asociati din
punct de vedere al imaginii publice cu una sau alta dintre opiniile antagonice
exprimate de oamenii politici, in cadrul luptei politice.
Inalta Curte de Casatie si Justitie ramane deschisa oricarei forme de dialog
cu reprezentantii celorlalte puteri ale statului, referitor la aspectele importante
care tin de organizarea judiciara si de functionarea justitiei ca serviciu public, cu
dezideratul ca o astfel de dezbatere sa se caracterizeze prin moderatie si echilibru,
in special in comunicarea publica, elemente esentiale pentru protejarea imaginii si
prestigiului justitiei, extrem de importante din perspectiva respectarii drepturilor
cetateanului implicat in actul de justitie. Reprezentantii sistemului judiciar pot oferi
un punct de vedere documentat si, consideram noi, util Legiuitorului in analiza
calitatii reglementarilor emise in aceasta materie, in special din punct de vedere
tehnic, stiintific, precum si din perspectiva aplicarii in practica a anumitor norme de
drept, insa ei nu trebuie implicati in chestiuni care tin de lupta politica si asupra
carora societatea, dar si sistemul judiciar raman divizate. Tratarea acestor chestiuni
cu moderatie, precautie si deschidere pentru ascultarea parerii celeilalte parti
raman esentiale pentru reusita unui astfel de demers.
Asupra chestiunii de drept care facea obiectul dezbaterii de astazi,
presedintele Inaltei Curti reitereaza public pozitia pe care a exprimat-o anterior si
in cadrul sedintei Consiliului Superior al Magistraturii, respectiv faptul ca
modificarea dispozitiilor legale mentionate in proiectul de lege nu trebuie sa se
rezume doar la chestiuni de forma, ci sa imbunatateasca fondul reglementarilor in
acest domeniu.
Astfel cum a aratat, in avizul acordat, Consiliul Superior al Magistraturii modificarea legislatiei in domeniul in discutie trebuie sa includa si o serie de garantii prin care sa se intareasca statutul de independenta al judecatorului, in special din punct de vedere al perceptiei publice (toate documentele internationale in materie subliniaza de altfel importanta "aparentelor", a perceptiei publice in ceea ce priveste independenta justitiei).
Indiferent daca se va opta la nivelul Legiuitorului pentru pastrarea actualei
forme de investigare a infractiunilor presupus a fi fost savarsite de magistrati,
pentru revenirea la sistemul anterior sau pentru identificarea unei solutii legislative
noi, modificarile de competenta trebuie dublate de imbunatatiri pe fondul
reglementarii, atat sub aspectul asigurarii eficacitatii acestui mecanism de angajare
a raspunderii celor aflati in culpa, dar si sub aspectul garantiilor de independenta
conferite tuturor celorlalti judecatori.
Ambele laturi ale acestui raport nu privesc in primul rand drepturile si obligatiile magistratilor, ci drepturile fundamentale ale cetatenilor, carora trebuie sa li se asigure accesul la o instanta, la un judecator independent si impartial, cu respectarea tuturor principiilor care asigura caracterul echitabil al procedurii judiciare. Din aceasta perspectiva, orientarea oricarui proiect de lege in acest domeniu in principal catre aspectele de fond, iar nu doar abordarea celor de forma, ramane esentiala.
In sfarsit, avand in vedere intregul istoric al modului in care oamenii politici s-au raportat la justitie pe parcursul ultimilor 30 de ani, nu doar sub aspectul organizarii judiciare, dar si la nivelul discursului public la adresa justitiei, precum si in ceea ce priveste asigurarea resurselor necesare functionarii acestui serviciu public, generandu-se probleme devenite la acest moment cronice, consideram ca ar trebui asumat principiul ca orice noua modificare a normelor de organizare judiciara sa reprezinte o reforma veritabila, care sa creeze plus-valoare din perspectiva cetatenilor implicati in actul de justitie. Prin urmare, dezbaterea publica ar trebui sa imbrace o forma mai ampla si sa nu se limiteze la chestiunile cu impact preponderent politic si mediatic, existand si alte probleme care necesita o interventie cat mai urgenta a legiuitorului si care ar imbunatati perceptibil
calitatea acestui serviciu public.
Presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie exprima inca o data intreaga disponibilitate a instantei supreme catre dialog, catre dezbatere, pentru a identifica modalitatile in care justitia poate progresa, dublata de invitatia la moderatie in discursul public privind chestiunile care tin de sistemul judiciar si de prioritizarea aspectelor tehnice in detrimentul celor eminamente politice, pentru ca, pana la urma, buna functionare a justitiei reprezinta un beneficiu adus societatii in ansamblu.
Presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Corina Corbu, si presedintele CSM, Bogdan Mateescu, au parasit joi lucrarile Comisiei juridice a Camerei Deputatilor, dupa nici jumatate de ora de la inceputul sedintei in care se dezbate proiectul de lege privind desfiintarea Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie.
Sedinta, la care este prezent si ministrul justitiei, Stelian Ion, a debutat cu mai multe schimburi de replici in contradictoriu referitoare la proiectul de lege, sedinta fiind deschisa de presedintele Comisiei juridice, Mihai-Alexandru Badea.
Ulterior, Corina Corbu si Bogdan Mateescu s-au ridicat si au parasit sala.
"Un astfel de comportament eu il regret in Parlamentul Romaniei. Punctul nostru de vedere este scris. Opteaza CSM pentru o solutie de echilibru Trebuie incetata polarizarea societatii si polarizarea magistraturii. (...) Polarizarea din societate trebuie oprita, situatia actuala nu este una fericita, insa nici situatia anterioara nu a fost perfecta, in ciuda progreselor fantastice pe care le-au facut institutiile judiciare", a declarat Bogdan Mateescu, dupa ce a iesit din sala de sedinte, apreciind "ca n-a fost loc pentru discutii".
Corina Corbu nu a dorit sa dea explicatii in privinta motivului pentru care a recurs la acest gest. Intrebata daca este de acord cu avizul consultativ al CSM pentru dosarele magistratilor, ea a aratat ca nu poate face speculatii. "Ce am avut de spus, am spus", a adaugat Corbu.