Sase profesori romani, despre educatie in vremea pandemiei. "Cred ca pentru copii e mai usor. Dificultatile de adaptare apar mai degraba la noi, astia batrani"

"Cel mai probabil", anul scolar 2020-2021 va incepe dupa "scenariul hibrid", in care, prin rotatie, unii elevi vor merge la scoala, iar altii vor face cursuri online, a declarat miercuri, ministrul Educatiei, Monica Anisie.

Ministrul Educatiei spune, insa, ca totul depinde de evolutia situatiei epidemiologice.

"Vazand situatia epidemiologica la momentul acesta, care este o situatie destul de grava, cred ca, cel mai probabil, scenariul acesta hibrid ar putea fi pus in practica. Numai ca trebuie sa ne pronuntam asupra acestor scenarii doar in momentul in care o sa stim exact cum va evolua situatia epidemiologica, pentru ca, observati si dvs., in spatiul public nu mai sunt respectate normele de prevenire si combatere a imbolnavirilor. De aceea, as face un apel catre populatie sa respecte distantarea fizica, sa poarte masca si in felul acesta sa ne protejam cu totii, sa nu ajungem sa ne imbolnavim", a declarat ministrul Educatiei, Monica Anisie, miercuri, 22 iulie 2020, la RFI.

Deasemenea, marti, 21 iulie 2020, Monica Anisie scria pe pagina sa de Facebook ca profesorii trebuie sa isi dezvolte si sa aplice propriile strategii de formare profesionala si ca programele de formare si activitatile de instruire/perfectionare, pentru care profesorii au putut opta inca de la inceputul pandemiei, continua.

"Consideram ca profesorii trebuie sa isi dezvolte si sa aplice propriile strategii de formare profesionala, fara a exclude din acest proiect elevul, care este si trebuie sa ramana motivatie a demersului de invatare al fiecarui profesor.

Programele de formare continua si activitatile de instruire/perfectionare pentru care au putut opta profesorii, incepand cu luna martie si pentru care pot opta in continuare, au grade diferite de complexitate si demonstreaza o abordare stadiala, vizand prezentarea unor instrumente digitale utile in armonizarea metodelor didactice aplicate la clasa virtuala de elevi.",a scris Monica Anisie.

In Romania, doar 68% dintre elevi au acces la echipamente electronice pentru scoala online, arata un studiu realizat de IRES in perioada 27-30 aprilie, si numai jumatate dintre elevi au participat la scoala online.

Studiul IRES a urmarit sa afle modul in care copiii din Romania au acces la educatie online si la infrastructura necesara, dar a evaluat si modul in care parintii se raporteaza la toate aceste schimbari si cum fac fata provocarilor noului tip de scoala, in vremuri de pandemie.

Conform datelor studiului IRES, 36% dintre familiile cu copii au doi sau mai multi copii la scoala, iar participarea la scoala online se face adesea dupa un orar care presupune, cel mai frecvent, ca toti elevii sa participe la ore, in clase diferite, ceea ce impune ca fiecare copil sa aiba echipamentul lui, alocat pentru scoala online.

Ministrul Educatiei, Monica Anisie, spunea pe 5 mai 2020, ca statisticile MEC indica faptul ca in jur de "250.000 de copii au nevoie de echipamente pentru a putea sa faca educatie online." -ceeace inseamna un procent de 9% dintre elevi, lucru infirmat mai apoi de studiul IRES, care a aratat ca numarul copiilor care nu pot participa la educatia online este de 903.870 de elevi. Raportat la numarul elevilor inscrisi in invatamantul preuniversitar, in anul scolar 2019-2020, respectiv 2.824.594 de copii, rezulta un numar de 3.6 ori mai mare decat cel anuntat de MEC.

De la 9 la 32 de procente e o cale lunga de 653.870 de copii pierduti pe drum, inexistenti pentru statul roman, pana si in hartii.

Studiul IRES a mai aratat ca elevii din urban sunt mai dotati in ce priveste tehnologia necesara invatarii online (76%), in comparatie cu colegii lor din rural (62%).

O problema pe care toata lumea, in frunte cu ministerul Educatiei, o tot baga sub pres, si la care doamna ministru Anisie omite sa faca referire in comunicarile domniei sale, este discutia despre cele 52.000 de gospodarii din Romania care, in continuare, nu au energie electrica. Copiii din aceste familii nu au avut acces, si nu vor avea prea curand, nici la scoala online, nici la lectiile televizate.

Pentru o imagine cat mai exacta despre elevii care nu au acces la retelele de energie electrica, autorii studiului au consultat Studiul Comparativ al nevoilor comunitatilor de romi, in contextul stabilirii prioritatilor strategice de interventie pentru incluziunea sociala a acestora (Fundatia Agentia Impreuna), studiu realizat in anul 2019, si au aflat ca 93% dintre cele 52.000 de gospodarii fara acces la electricitate, din Romania, sunt familii de romi.

Bineinteles ca este cu neputinta sa repari casa cand arde, totusi, ce se va intampla cu acesti copii? Sociologul Gelu Duminica ne-a raspuns la aceasta intrebare.

"Cele mai mari efecte negative ale pandemiei se rasfrang asupra celor saraci. Cei mai vulnerabili devin si mai vulnerabili. Pe zona de educatie, pe care aveau oricum probleme de incluziune, din pricina saraciei, acum au probleme si mai mari -de acces la educatie, educatia aia garantata de Constitutie, care acum a ajuns pentru acesti copii fix doar un slogan. Iar responsabilitatea pentru asta nu este in curtea ministerului Educatiei. Curentul nu il poate pune scoala, internetul nu il poate pune scoala, drumurile nu le poate face scoala samd. Scoala lucreaza cu ce are. Consiliile locale, primariile, care reprezinta comunitatea, ei ar trebui sa faca drum, sa puna curent electric, gaze. Si daca nu fac, comunitatea aia care i-a ales sa mearga sa ii traga de maneca, sa le ceara socoteala, sa ii oblige sa faca. Vorbim in perspectiva, ca daca n-au facut-o 30 de ani, nu o vor face acum, asta e clar. Deci, pe termen scurt, copiii acestia raman de izbeliste, poate ii mai salveaza pe cate unii vreun ONG sau alti oameni de bine. Pe termen mediu si lung, insa, poate ca pandemia asta ne va fi invatat si cate ceva constructiv si comunitatile vor deveni mai constiente ca saracia extrema este si oglinda si, implicit, (si) responsabilitatea lor", a spus Gelu Duminica, doctor in sociologie si profesor asociat al Facultatii de Sociologie si Asistenta Sociala, Universitatea din Bucuresti.

Pana la momentul in care Romania va ajunge la gradul de civilizatie in care macar sa constientizeze ca gradul de civilizatie este dat de numarul cetatenilor ei care se zbat in saracie extrema si de felul in care se ingrijeste sa ii scoata de acolo, sa vedem cum resimt profesorii aceasta desprindere fortata de organizarea clasica a sistemului de structurile si rutinile sale, mai ales ca "cel mai probabil" va fi o chestiune mai de durata decat am sperat cu totii. Presiunea este uriasa, solicitarile la care trebuie sa raspunda educatia si timpul extrem de scurt in care se impune sa o faca nu sunt deloc usoare.

Am intrebat sase profesori, din invatamantul gimnazial, urban si rural, de stat si privat, din invatamantul liceal si din invatamantul superior cum se vede dinspre ei toata aceasta criza.

Rodica Iacob, profesor de romana, la scoala gimnaziala nr 149, Bucuresti

"Viata, sanatatea si echilibrul sufletesc sunt cele mai importante in acest moment. Mesajul, la toate nivelurile - politicieni, profesori, parinti, copii - asta ar trebui sa fie: #nepasa. Apoi, ar trebui pregatite extrem de serios mai multe variante de lucru. La scoala noastra deja lucram la asta, imaginam doua variante de lucru (scoala exclusiv online si prin rotatie, cursuri online/cursuri clasice). Din punctul meu de vedere, in cazul continuarii evolutiei nefavorabile a pandemiei, o eventuala fortare a inceperii scolilor in regim normal ar fi o iresponsabilitate. Riscurile ar fi enorme, probabil ne-am imbolnavi rapid cu totii si, dincolo de colapsul in care am arunca sistemul medical, am arunca in colaps si mai mare si sistemul de invatamant, ca ne-am imbolnavi pe capete si si-asa suntem putini, deci nu vor mai fi profesori care sa tina ore nici in online. E nevoie urgenta de proceduri detaliate si foarte bine gandite, pentru ambele variante, programele trebuie regandite, in situatia in care se opteaza pentru online, mai ales pentru anii terminali. Ideal ar fi ca profesorul sa aiba contact cu copiii, in online, nu mailuri cu teme, exclusiv video-conferinte. Eu mi-am fost exemplul viu ca se poate - am fost total atehnica dintotdeauna si speriata de ideea de scoala online, dar perioada asta a avut si o parte buna pentru ca ne-a fortat sa invatam multe lucruri. Trebuie doar sa vrei si sa-ti iubesti meseria. In cazul cursurilor online este necesar un control din mai multe directii. Directorul ar trebui sa poata urmari daca profesorul a intrat la ora si cati copii au participat. Deasemenea ar trebui completate chestionare de satisfactie de catre parinti si copii, deopotriva. Nu avem de ce sa ne temem de ele, atata timp cat ne facem treaba. Pentru ca trebuie sa fim onesti si sa ne intereseze feed-back-ul venit dinspre ei, ca sa stim ce facem bine si ce gresim. Cred ca pana la urma este vorba despre implicare din partea tuturor. Unde s-a vrut, s-a putut, chiar si-n creierii muntilor si in locurile unde nu exista curent electric. Daca se mobilizeaza toti, de la profesori, primar, parinti, copii, vecini, ONG-uri, toata societatea, se gasesc solutii la orice problema. Pandemia ne forteaza niste limite, ne obliga sa invatam, sa fim creativi si sa ne pese de cel de langa noi. Despre asta este vorba, despre a vrea"

Tomescu Otilia, directorul scolii generale din Iedera, jud Dambovita, invatator la clasa a III-a

"Foarte multi copii din scoala noastra provin din familii foarte sarace, cu cel putin un parinte plecat la munca in strainatate, familii foarte vulnerabile. Din 16 elevi, cati am la clasa mea, am putut lucra doar cu 4, dintre care unul a renuntat pentru ca mama lui a plecat intr-o alta localitate, la munca si copilul a ramas fara telefonul pe care lucra. Iar in toata scoala noastra nu am avut nicio clasa cu participare 100% la activitatea online, 52-53% a fost raportarea zilnica. Si daca li s-ar lua tablete, telefoane, la ce net sa le conecteze, cand unii dintre ei nu au nici curent electric, in Poiana Ruzii? Nu stiu ce vom face, asteptam sa vedem ce se va hotari, in functie de evolutia pandemiei. Le-om descurca toate cum or veni, numai sa nu ne puna pe umeri suportarea costurilor pentru respectarea normelor de igiena (masti, produse de dezinfectare), ca bugete pentru asa ceva noi nu avem. Abia am reusit sa cumparam lemnele pentru iarna. E foarte greu sa tii pasul cu asa ceva, mai ales in zonele rurale, de dinainte vulnerabile si cu mari lipsuri".

Oana Moraru, consultant educational, fondatoarea scolii private Helikon, din Calarasi

"Scolile particulare au la dispozitie daca nu spatii mult mai mari, mai multa disponibilitate de adaptare cand vine vorba de masurile igienico-sanitare. Sunt mai dispuse sa cheltuiasca mai repede si mai eficient pentru achizitia aparatelor sau substantelor pentru decontaminare. In plus, au personal mai numeros, deci posibilitatea de a adapta orarul si imparti clasele in grupe mai mici, toate cu acoperire imediata din punct de vedere al cadrelor didactice. Adica, in timp ce un invatator poate face matematica cu jumatate de clasa, profesorul de Sport, Muzica sau Arte poate prelua cealalta jumatate.

Programul zilnic poate fi de asa maniera conceput ca fiecare subgrupa de copii sa aiba un traseu academic variat, aducand orele optionale dimineata, pentru asigurarea continuitatii de activitate si dublarea numarului de profesori dispusi sa lucreze, deci, cu grupe mai mici. Scolile particulare au mai toate si program de dupa-amiaza, deci pot reinventa programul astel incat toti copiii sa vina la scoala zilnic, pentru intervale mai scurte de timp decat de obicei, dar suficient cat sa isi respecte programa scolara si rotirea copiilor la activitati fara sa se intalneasca in grupuri mari. Mai mult, varianta online, pentru cei care, din motive speciale de protectie, nu pot veni la scoala, se poate asigura simultan prin transmisie live din clasa, de la orele efective".

Mutulescu Elena, profesor de romana, liceu, Bucuresti

"In ultima luna din anul scolar precedent, am experimentat, impreuna cu elevii mei, "scoala online". Sunt educata, formata in sistemul clasic, despre care, desi multi il blameaza sau il acuza, eu cred ca este cel care face "omul mic sa devina om mare". Chiar copiii spun ca nu se simt prea motivati sa invete si nu reusesc sa se concentreze, cand nu se afla fata in fata cu profesorul. A fost bine pana la urma, pentru ca experimentul a durat putin. Nu stiu ce va urma, insa pentru toamna viitoare imi doresc sa interactionam "live". Cine trebuie sa se ocupe de sanatatea noastra si a copiilor nostri, sa actioneze, nu doar sa de legi, sa ia toate masurile de siguranta a sanatatii in scoli. Nu sa ne divizeze, nici pe noi, nici, mai ales, pe elevi! Sa se investeasca in spatii, in produse de curatenie, in tot ce e nevoie. Sa acorzi cate o tableta fiecarui elev, nu e suficient. Ar fi foarte multe de spus, dar foarte putini ne asculta. Schimbarea asta chiar nu poate fi facuta doar de noi, profesori si elevi. E nevoie de implicare si intelepciune din partea tuturor".

Vlad Radescu, profesor catedra de Actorie Film, la Universitatea de Arte din Targu Mures

"Traim o noua paradigma care trebuie sa se confrunte cu capacitatea noastra de adaptare. Si, in toata adaptarea, noi, profesorii, trebuie sa ne pastram obiectivele pedagogice, respectand caracterul vocational al procesului de invatare si neabandonand obiectivele de performanta -ale studentilor si ale noastre. Eu am catedra de actorie film, unde lucrurile se intrepatrund cumva, ne putem descurca mai bine in formula online, decat cei de la actoria de teatru. Ne intalnim periodic, saptamanal, la Universitate, pentru a discuta toate variantele si a ne armoniza punctele de vedere si metodica pedagogica. Nu sunt foarte optimist, dar trebuie sa ne adaptam la realitatile momentului. Altfel nu se poate. Cred ca pentru copii este mai putin dificil, decat ne imaginam. Pentru ca ei iau ca atare totul, e apanajul varstei, sunt mai familiarizati cu noile tehnologii si obisnuiti sa se sprijine in ele. Dificultatile de adaptare apar mai degraba la noi, astia batrani. Dar mergem inainte, ca nu e ca si cand am avea de ales."

Mirabela Amarandei, purtator de cuvant al Universitatii Bucuresti, cercetator doctorand in Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei

"Tipul de educatie exclusiv online este o varianta de compromis. Pregatim scenariile posibile pentru Universitatea Bucuresti, in ce priveste anul universitar 2020-2021. Cel mai probabil scenariu este cel al unei formule mixte, hibride, care sa imbine educatia in sistem online cu prezenta studentilor in laboratoare si salile de curs. Ne intereseaza sa gasim o formula care sa nu scada calitatea educatiei si care, in egala masura, sa asigure siguranta si sanatatea studentilor si profesorilor nostri.

Consiliul de Administratie al Universitatii Bucuresti va discuta saptamana viitoare, miercuri, scenariile posibile pe care le pregatim pana atunci, urmand ca impreuna cu facultatile Universitatii sa dezbatem si sa ajungem la cele mai bune solutii. Este o provocare si pt noi, ca pentru omenirea intreaga si este foarte important sa invatam din lectiile din primavara incoace si sa imbunatatim lucrurile pentru viitor. Sistemul de educatie este primul care trebuie sa dea dovada de rezilienta si adaptare la situatii noi, pentru ca daca noi cei care formam viitoarele generatii nu o facem, cum ar putea sa o faca tinerii pe care ii formam?"

Mai mulți copii ucrainieni, care fuseseră transferați cu forța în Rusia, s-au întors la familii. Kievul estimează că 20.000 de minori au fost deportaţi

Preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat miercuri, că şaisprezece copii ucraineni care fuseseră "transferaţi cu forţa în Rusia" au fost "reuniţi cu familiile lor", după ce...

Peste 1 milion de români au consumat cel puţin o dată droguri. Avertismentul unui expert

Numărul românilor care au încercat cel puţin o dată în viață drogurile se apropie de 1,5 milioane, o creştere cu circa 50% faţă de cel mai recent raport oficial, a declarat marți, 23...