Sa ne amintim: Experimentul Pitesti - spalarea creierului prin tortura

Colaborator:Laurentiu Dologa
Marti, 03 August 2021, ora 00:3812640 citiri
Sa ne amintim: Experimentul Pitesti - spalarea creierului prin tortura

Inchisoarea omonima a fost intre anii 1949 si 1952 locul unor atrocitati de neimaginat. S-a urmarit ca prin umilinte si torturi psihice sa se distruga convingerile si credintele detinutilor politici, avand ca scop final transformarea lor in cetateni docili si obedienti ai regimului comunist.

Spalarea creierelor detinutilor din Pitesti este cel mai mare experiment de acest fel infaptuit in lumea comunista europeana. Disidentul rus anticomunist Alexandr Soljenitin se referea la aceste evenimente ca fiind "cea mai cumplita barbarie a lumii contemporane".

Tortionarul de la Pitesti

Tratamentul inuman al prizonierilor de la Pitesti se leaga de numele lui Eugen Turcanu, care supraveghea si ducea la bun sfarsit torturile, acesta la randul lui fiind un "reeducat".

Facuse parte din Garda de Fier, dar dupa razboi s-a inscris in Partidul Muncitoresc Roman. Legaturile anterioare cu miscarea legionara i-au fost tradate Securitatii si a fost inchis la Suceava. Aici alaturi de alti detinuti care trecusera prin practici asemanatoare ajung sa devina ei insisi tortionari formand "Organizatia Detinutilor cu Convingeri Comuniste".

Sub ordinele si indrumarile lui Alexandru Nicolski, subdirector general al Securitatii, ODCC-ul a fost trimis la Pitesti unde timp de trei ani a incercat sa zdruncine si sa anihileze orice simtaminte umane ale incarceratilor.

Experientele prizonierilor

Detinutii din inchisoarea Pitesti erau studenti ce faceau parte din partidele istorice, dar si legionari sau chiar comunisti considerati deviationisti.

Odata cu intrarea pe usile inchisorii sunt supusi unor violente chinuitoare de catre Turcanu si restul grupului sau. Degetele le erau strivite, erau batuti cu capul de ciment, erau arsi pe corp.

In timpul interogatoriilor, folosindu-se de tortura, sunt obligati sa recunoasca fapte imaginare, precum relatiile incestuoase dintre membrii familiei. Cei credinciosi aveau parte de un tratament si mai crud, deoarece se punea accent pe acelasi comportament deviant in descrierea personajelor biblice. Unii dintre ei erau imbracati ca Iisus in timp ce restul detinutilor ii insultau, mereu sub imboldul gardienilor care supravegheau atent din imprejurimi.

Se incurajau si actele de agresiune dintre detinuti incercand sa se elimine orice atasament ce s-ar fi creat intre ei.

Unii prizonieri au innebunit in urma terorii, umilintelor si torturilor. Este cazul lui Stoica Aureliu, Soltuz Laurentiu, Nedelcu Nicolae si Pintilie Ion.

Erau complet izolati de lumea de afara, erau batuti aproape zilnic, stateau in celule nesanitare, erau obligati sa stea toata noaptea in picioare cu fata la zid, erau hraniti necorespunzator, cateodata le dadeau mancare foarte sarata urmate de perioade lungi fara apa ducand la deshidratare, halucinatii sau moarte si erau fortati sa manance din aceleasi vase in care isi faceau nevoile.

Procesul reeducarii prin tortura

Spiritul uman trebuia sa fie invins, convingerile si atitudinile trebuiau sa fie inlaturate pentru a permite reeducarii sa functioneze. Daca aceasta se reusea, omul cu pricina devenea doar o carcasa goala in care se puteau introduce noile adevaruri.

De aceea, erau supusi la astfel de torturi si obligati sa participe la ore de predare a istoriei si ideologiei comuniste, ca acestea, dupa distrugerea sistemului de valori initial, sa implanteze in mintea umana deja zdruncinata noile idealuri ale regimului.

Sfarsitul experimentului

Cruzimile de la Pitesti au luat sfarsit odata cu preluarea conducerii de Gheorghe Gheorghiu-Dej. Un rol important l-au avut si presiunile venite din Occident care aflase de ceea ce se petrecea acolo.

Experimentul a fost oprit si 22 de oameni au fost judecati si condamnati la moarte in urma unui proces secret. Eugen Turcanu a fost condamnat pentru uciderea a 30 de detinuti si a uzului excesiv de forta in cazul a 800 de oameni si a fost executat impreuna cu alti 15 in decembrie 1954.

Din pacate, superiorii tortionarilor au scapat nepedepsiti. Alexandru Nicolski si-a continuat cariera ca adjunct al ministrului de Interne si a iesit la pensie in 1961. Celelalti responsabili de actiunile lui Turcanu din penitenciar, cum ar fi Dumitru Alexandru, seful inchisorii, sau Marina Ion, ofiterul politic al acesteia, au fost judecati, dar eliberati in scurt timp.

Circa 2.000 de oameni au trecut pragul inchisorii Pitesti, iar dintre acestia aproape 200 au murit. Dupa cum spunea unul dintre supravietuitori, Constantin Barba, majoritatea ar fi preferat sa isi puna capat vietii din cauza disperarii, chiar el fiind martor la moartea unor prizonieri, Gheorghe Serban si Gheorghe Vatasoiu, care s-au aruncat in casa scarii.

Comentarii
Georgica Boerica
rank 3
Patimile dupa Pitesti de Paul Goma------> cartea care nu se gaseste, oare de ce?
ovidiu_r55
rank 1
EXPERIMENTUL PITESTI ESTE PESTE ANI PREZENT IN SERVICIUL SECRET PE INTERNAT AL ELENEI UDREA.