Înscrierea Roșiei Montane în UNESCO, admisă ca probă în procesul de 4,5 miliarde de dolari dintre Gabriel Resources și România. Au început deliberările

Autor: N.G.
Sambata, 13 Noiembrie 2021, ora 03:41
4756 citiri
Înscrierea Roșiei Montane în UNESCO, admisă ca probă în procesul de 4,5 miliarde de dolari dintre Gabriel Resources și România. Au început deliberările
Zona istorică a Roșiei Montane. Foto: Facebook/ Casa Petri

Gabriel Resources, compania canadiană care dorea să exploateze zăcământul de aur de la Roșia Montană în cadrul a ceea ce se dorea a fi cel mai mare proiect minier din Europa, a cerut Tribunalului de arbitraj al Băncii Mondiale de la Washinghton acceptarea de noi probe în cadrul disputei cu Statul Român. Instanța a acceptat, în final, probele companiei și a anunțat că a început deja deliberările.

Compania minieră solicită Statului Român despăgubiri de 4,5 miliarde de dolari americani (5,7 miliarde de dolari canadieni), acuzând încălcarea de către România a tratatelor bilaterale de protejare reciprocă a investiţiilor semnate de autorităţile de la Bucureşti cu Canada şi Marea Britanie. O decizie a instanței cu sediul în capitala SUA este așteptată pentru anul 2022.

Printr-un document oficial înaintat tribunalului, reprezentanții Gabriel Resources cer să depună drept probe decizia UNESCO prin care perimetrul minier istoric de la Roșia Montană a fost înscris pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO, precum și o hotărâre a Tribunalului Buzău, din decembrie 2020, prin care s-a respins o cerere de anulare a certificatului de descărcare arheologică emis de autorități pentru masivul Cârnic din Roșia.

Afirmațiile liderilor țării, depuse la dosar

Alte probe care s-au dorit a fi depuse au fost declarațiile făcute de ministrul Culturii Bogdan Gheorghiu, premierul Florin Cîțu și președintele Klaus Iohannis, după decizia UNESCO privind Roșia Montană.

De menționat că hotărârea Tribunalului Buzău nu este definitivă, fiind contestată la Curtea de Apel Ploiești, unde va avea un nou termen în decembrie 2021. Avocații Gabriel Resources au solicita instanței să accepte aceste probe ca fiind de interes pentru judecarea cauzei. ”Înscrierea în UNESCO, precum și afirmațiile exprimate de liderii Guvernului sunt relevante pentru pretențiile prezentate Tribunalului ca confirmare ulterioară a repudierii politice (a proiectului - n.r.) și a exproprierii de facto”, au susținut avocații companiei canadiene.

Reprezentanții Statului Român nu au fost de acord cu prezentarea de noi probe, susținând că a existat timp suficient anterior pentru susținerea cazului. ”Reclamanții (Gabriel Resources - n.r.) nu au demonstrat existența unor circumstanțe excepționale. Solicitarea vine la aproape un an după cea de-a doua dintre cele două audieri principale și la cinci luni după cea de-a treia dintre cele trei runde de trimiteri ulterioare audierilor. Reclamanții au avut o oportunitate suficientă de a-și prezenta cazul și au comentat pe larg implicațiile includerii Roșiei Montane ca sit al Patrimoniului Mondial UNESCO și contestarea celui de-al doilea certificat de descărcare arheologică pentru masivul Cârnic”, au susținut reprezentanții părții române.

S-au găsit circumstanțe excepționale

”Tribunalul consideră că reclamanții pot solicita depunerea de noi documente în această etapă a procedurii dacă există circumstanțe excepționale. (...) Este important ca Tribunalul, care și-a început deja deliberările, să aibă o evidență completă atunci când își pregătește și pronunță decizia, indiferent dacă aceste documente noi se pot dovedi importante pentru caz sau nu. În consecință, Tribunalul constată că cerințele de circumstanțe excepționale și de relevanță și semnificație sunt îndeplinite în acest caz. (...) Tribunalul hotărăște că noile documente solicitate a fi introduse de către reclamanți sunt admise”, se menționează în hotărârea instanței de arbitraj.

Galerie minieră din subteranele Roșiei Montane

În continuare, fiecare parte va avea posibilitatea să își prezinte propriile argumente în legătură probele noi admise în cadrul procesului. Astfel, Tribunalul a solicitat ambelor părți să stabilească și să convină asupra unei proceduri clare pentru tratarea acestor noi documente și modul în care intenționează să-și prezinte argumentele în legătură cu acestea, demers care ar fi trebuit finalizat până pe 14 octombrie 2021.

Gabriel Resources deţine 80,69% din acţiunile Roşia Montană Gold Corporation (RMGC), dezvoltatorul proiectului minier aurifer blocat de la Roşia Montană, restul capitalului fiind controlat de Statul Român, prin Minvest Roşia Montană.

Rusia susține că are probe care dovedesc implicarea Ucrainei în atacul din Moscova. Un suspect, dus să participe la anchetă în scaun cu rotile VIDEO
Rusia susține că are probe care dovedesc implicarea Ucrainei în atacul din Moscova. Un suspect, dus să participe la anchetă în scaun cu rotile VIDEO
Anchetatorii ruşi au transmis joi, 28 martie, că autorii atentatului de la periferia Moscovei, soldat cu 143 de morţi, aveau ”legături cu naţionaliştii ucraineni” şi au primit sume...
Cum ar putea România să piardă mult, deși a câștigat litigiul legat de Roșia Montană
Cum ar putea România să piardă mult, deși a câștigat litigiul legat de Roșia Montană
Decizia instanței arbitrale (luată cu o majoritate de 2 la 1) în litigiul intentat statului român de compania canadiană ce a încercat să dezvolte un proiect minier în zona Roșia Montană...
#rosia montana, #proces, #Gabriel Resources, #Tribunal, #arbitraj, #UNESCO Rosia Montana, #probe , #rosia montana