Romanii din Ucraina acuza un "genocid cultural-lingvistic" in timp ce statul roman reactioneaza "mai mult decat modest"

Consiliul National al Romanilor din Ucraina a adresat autoritatilor de la Bucuresti mai multe memorii in care reclama incalcarea, de catre autoritatile de la Kiev, a dreptului la educatie in limba materna acuzand "un genocid cultural-lingvistic" si remarca faptul ca actiunile statului roman in aceasta perioada au fost si sunt "mai mult decat modeste", in conditiile in care alte state, precum Ungaria si Bulgaria, au incheiat acorduri cu Kievul pentru asigurarea respectarii drepturilor propriilor comunitati de pe teritoriul ucrainean.

Ei considera imperios necesar ca Romania sa-si revizuiasca atitudinea fata de comunitatea romaneasca din Ucraina. Comunitatea romaneasca s-a adresat in mai autoritatilor urcrainene, iar in luna iunie a scris comisiilor pentru romanii din afara granitelor si comisiilor de politica externa din Parlament, presedintilor celor doua Camere, premierului, ministrului de Externe si au pregatit un document in care ii solicita presedintelui Klaus Iohannis o audienta, reliterand de fapt cererea si argumentele similare celor adresate in ianuarie sefului statului. "In discursul public din Ucraina s-a creat imaginea faptului ca doar Ungaria, Polonia si Rusia au de obiectat fata de politica asimilationista ucraineana, in timp ce Romania e multumita de ceea ce se intampla", este argumentul romanilor din Ucraina.

Scrisoarea adresata Parlamentului

In scrisoarea adresata in 4 iunie presedintelui Comisiei pentru comunitatile de romani din afara tarii, Viorel Badea, presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, ministrului de Externe, presedintilor comisiilor de politica externa din cele doua Camere Consiliul National al Romanilor din Ucraina (CNRU) acuza "preconizata faramitare a comunitatii romanesti" prin reforma administrativ-teritoriala in curs de desfasurare si "violarea grosolana a dreptului constitutional al cetatenilor de etnie romana la educatie in limba materna".

Referitor la reforma administrativa, romanii din Ucraina afirma ca in prezent comunitatea romaneasca locuieste compact in patru din cele 11 raioane ale regiunii Cernauti, iar ca urmare a proiectelor de reforma administrativa aflate in curs de analiza, regiunea s-ar imparti in 3 sau 4 macroraioane, in care romanii vor reprezenta 10% din populatie, ceea ce are drept consecinta faptul ca nu vor mai avea nicun reprezentant in Rada Suprema si o subreprezentare la nivel local, neputand astfel sa-si apere drepturile la educatie, la folosirea limbii materne, identitare, garantate de Constitutie. iar asmiliarea va deveni ireversibila.

Dand ca exemplu intelegerile Ungariei (privind pastrarea limbii materne in scolile comunitatii maghiare) si Bulgariei (privind pastrarea unitatii comunitatii bulgare in cadrul reformei teritorial-administrative) cu Ucraina, comunitatea romaneasca cere autoritatilor de la Bucuresti sa negocieze si sa semneze acorduri similare. Romanii din Ucraina cer ca problema invatamantului in limba romana sa fie rezolvata dupa modelul celei pentru maghiarii din Ucraina.

De asemenea, solicita adoptarea unei Declaratii a Parlamentului privitoare la Legea educatiei din Ucraina.

Raspunsul Comisiei pentru Comunitatile de Romani din afara tarii

Comisia pentru comunitatile de romani din afara tarii a discutat in 10 iunie documentul transmis de comunitatea romaneasca din Ucraina.

"Ca urmare a deciziei luate in cadrul sedntei, solicitarea dumneavoastra a fost transmisa Ministerului Afacerilor Externe si Ministerului Educatiei si Cercetarii spre analiza si elaborarea unui punct de vedere pe aceasta speta", se arata in raspunsul transmis Consiliului National al Romanilor din Ucraina de presedintele comisiei, senatorul Viorel Badea.

Raspunsul Comisiei de Politica Externa din Camera Deputatilor

In 24 iunie, si Comisia de politica externa a Camerei a transmis un raspuns Consiliului National al Romanilor din Ucraina in care afirma ca unele aspecte semnalate erau deja cunoscute si se declara preocupata de solutioarea "probelemelor cu care se confrunta minoritatile etnice din afara granitelor", invocand Declaratia Parlamentului Romaniei referitoare la adoptarea Legii educatiei in Ucraina, audierea ministrului de Externe in legatura cu acest subiect, declaratii de presa si numeroase luari de pozitie, "demersuri care vor continua atat timp cat va fi necesar".

"Va asigur ca vorm analiza si dezbate in Comisie solicitarile CNRU, iar ca deputat voi prezenta o declaratie politica in plenul Parlamentului in vederea respectarii drepturilor fundamentale ale minoritatilor din Ucraina, in special dreptul la educatie in limba materna. Avem convingerea ca autoritatile statului roman, la nivel guvernamental si parlamentar, vor depune eforturi concrete pentru initierea unui dialog eficient cu factorii decizionali la cel mai inalt nivel din Ucraina pentru deschiderea si solutionarea cat mai urgenta a problemelor cu care se confrunta minoritatile nationale din Ucraina", afirma presedintele comisiei, Biro Rozalia Ibolya, in raspunsul transmis CNRU.

Conform site-ului Camerei Deputatilor, Biro Rozalia Ibolya nu a facut inca nicio declaratie sau interpelare cu acest subiect.

Documentul destinat presedintelui Klaus Iohannis

Consiliul National al Romanilor din Ucraina urmeaza sa depuna si la Presedintie un document referitor la situatia comunitatii romanesti, in care reiau solicitarea de a fi primiti de presedinte, precum si argumentele dintr-un memoriu similar depus in 6 ianuarie la Presedintie de Centrul "Eudoxiu Hurmuzachi".

"Subsemnatii, reprezentanti legali ai mediului asociativ romanesc din Ucraina, intruniti in Consiliul National al Romanilor din Ucraina, va adresam frateasca rugaminte de a interveni pentru stoparea genocidului cultural-lingvistic la care comunitatea romaneasca din Ucraina este supusa de aproape 30 de ani, dar care a luat o deosebita amploare dupa evenimentele din 2014, de cand Ucraina si-a declarat oficial cursul de integrare europeana si de asumare a valorilor general-europene", scriu reprezentantii romanilor din Ucraina.

Ei reclama ca romanii din Ucraina, care sunt aproximativ 500.000, a doua minoritate nationala in tara dupa cea rusa, "sunt supusi unui proces sistematic bine organizat, la toate nivelele politicii de stat, de ucrainizare fortata, sens in care a fost adoptata si legislatia necesara".

Ei argumeneaza ca prevederile din Constitutia Ucrainei, Declaratia drepturilor minoritatilor din Ucraina "au ramas litera goala", Tratatul politic de baza intre Romania si Ucraina nu mai e considerat o obligatie pe care statul urcainean sa o respecte. Romanii din Ucraina sustin ca cea mai buna dovada a politicii de asimilare fortata o reprezinta scaderea numarului de scoli, de la 123 la inceputul anilor 90, la 71 in prezent, iar "destramarea sistemului de invatamant duce implicit la pierderea limbii romane".

De asemenea, membrii conducerii Consiliului National al Romanilor din Ucraina vorbesc despre marginalizarea romanilor din administratie si despre faptul ca rezultatele referendumurilor privind revenirea la denumirile istorice ale localitatilor nu sunt recunoscute, despre numirea unor directori ucraineni in scolile romanesti si despre destituirea celor care refuza sa deschida clase ucrainene paralele, lichidarea scolilor fara consultarea comunitatilor, "promovarea moldovenismului politic si a limbii moldovenesti", promovarea unei imagini false a Romaniei in presa, interzicerea si cenzurarea cartilor din Romania si din Republica Moldova.

"Actiunile statului roman in aceasta perioada au fost si sunt mai mult decat modeste", afirma ei, criticand faptul ca de 16 ani statul roman nu reuseste sa deschida un Institut Cultural Roman la Kiev, cu o reprezentanta la Cernauti, desi exista o decizie in acest sens din 2004, dar si faptul ca de 30 de ani statul roman nu reuseste sa restaureze casa lui Aron Pumnul.

Ei invoca situatia comunitatii maghiare din Ucraina, care nu doar ca nu a pierdut nimic, dar, cu ajutor statului maghiar, si-a ameliorat semnificativ situatia.

"In discursul public din Ucraina s-a creat imaginea faptului ca doar Ungaria, Polonia si Rusia au de obiectat fata de politica asimilationista ucraineana, in timp ce Romania e multumita de ceea ce se intampla", afirma Consiliul National al Romanilor din Ucraina

"In aceste conditii, este imperios necesar ca Romania sa-si revizuiasca atitudinea fata de comunitatea romaneasca din Ucraina intelegand ca doar masurile urgente pot sa salveze de la disparitie o comunitate istorica bine conservata. Este cazul de a crea o celula de criza pentru coordonarea tuturor activitatilor Deschiderea ICR-ului la Kiev, cu reprezentante functionale la Cernauti, Slatina si Ismail nu mai poate fi amanata. Romania nu poate tolera la nesfarsit atittudinea in forta a autoritatilor ucrainene de a ne asimila prin toate mijloacele. niciun alt interes si nicio alta posibila influenta din exterior nu pot justifica disparitia unei comunitati. Noi nu dorim sa ajungem in situatia confratilor din Valea Timocului, pentru ca apoi sa ne deplangem soarta", scriu Romanii din Ucraina.

Ei precizeaza ca nu cer nimic in plus fata de ceea ce permit Constitutia si bunul simt.

"Tara trebuie sa ne auda in clipele grele", afirma reprezentantii romanilor din Ucraina, soilicitand sprijinul urgent al statului roman pentru a-si pastra identitatea nationala.

Ei solicita o audienta la presedinte "pentru o discutie concreta asupra modaitatilor deactiune menite sa pastreze si sa promoveze identitatea romaneasca din Ucraina.

CENTRUL CULTURAL ROMAN "EUDOCIU HURMUZACHI A DEPUS UN MEMORIU LA PRESEDINTIE IN LUNA IANUARIE

In 6 ianuarie, reprezentantii Centrului "Eudoxiu Hurmuzachi" au depus la Presedintia Romaniei un document in care vorbesc despre "pericolul de dezintegrare, desnationalizare si disparitie rapida" care ameninta comunitatea romaneasca din Ucraina, adfirmand ca invatamantul in limba romana este in pragul colapsului.

Solicitarea adresata autoritatilor de la Kiev

Conform Agentiei BucPress din Cernauti, in data de 28 mai Consiliul National al Romanilor din Ucraina (CNRU a solicitat autoritatilor centrale si locale sa nu permita divizarea comunitatii romanesti in cadrul reformei administrativ-teritoriale.

Intr-un memoriu al CNRU, adresat presedintelui, premierului din Ucraina, sefului parlamentului, guvernatorului regiunii Cernauti, sefului Consiliului Regional si parlamentarului Gheorghe Mazurasu, li se solicita sa nu admita divizarea administrativ-teritoriala a romanilor.

"Cele patru raioane cu populatie compacta romaneasca in cadrul reformei administrativ-teritoriale in regiunea Cernauti sa fie incluse intr-un singura unitate administrativ-teritoriala (asa-numitul macro-raion)", propune CNRU.

"Includerea artificiala a teritoriului locuit compact cu minoritatea romaneasca in componenta unor macro-raioane diferite va determina o asimilare fortata, fapt ce intra in contradictie cu obligatiile internationale asumate benevol de Ucraina. Mentionam ca in contextul nerezolvarii problemei privind predarea in limba materna in scolile minoritatilor nationale, creata de guvernarea anterioara, in loc sa se dezamorseze starea conflictuala, scenariul care se contureaza poate deveni un motiv pentru agravarea situatiei interetnice intr-un tinut cunoscut ca fiind tolerant", potrivit Memoriului.

CNRU are o conducere colectiva, constituit in Comitetul Coordonator, compus din 7 membri. Hotararea Comitetului coordonator este adoptata prin majoritate simpla de voturi. Comitetul coordonator va reprezenta, cu drepturi depline, CNRU in relatiile sale cu tertii, atat in Ucraina, cat si in exteriorul tarii. La 22 februarie 2020, in timpul Adunarii Generale CNRU, au fost alesi 7 membri ai Comitetul Coordonator.

Din CNRU fac parte: Centrul Cultural Roman "Eudoxiu Hurmuzachi" din Cernauti, Editura "Alexandru cel Bun" din Cernauti, Societatea "Golgota" a romanilor din Ucraina, Asociatia stiintifico-pedagogica "Aron Pumnul" din Cernauti, Centrului Media BucPress - asociatia jurnalistilor romani din Ucraina, Liga Tineretului Roman "Junimea" din regiunea Cernauti, Societatea Scriitorilor Romani din Cernauti, Asociatia Tinerilor Romani din Transcarpatia, Fundatia de Binefacere "Casa Limbii Romane" din Cernauti, Societatea pentru Cultura si Literatura in Bucovina "Mihai Eminescu", Societatea pentru Cultura Romana "Grigore Nandris" din Mahala, Societatea Bibliotecarilor Bucovineni, Asociatia Cadrelor Didactice de Etnie Romana din regiunea Cernauti, Asociatia "Basarabia" a romanilor din regiunea Odesa, Asociatia "Malanca" din Crasna, Asociatia "Anastasia" din Ciudei, Asociatia Cadrelor Didactice de Etnie Romana din regiunea Odesa, Asociatia National-Cuturala "Valul lui Traian" din regiunea Odesa, Societatea "Petru Movila" din Kiev s.a.

Moldova poate adera la UE doar cu Ucraina ca scut anti-Rusia

Referendumul pentru aderarea Republicii Moldova la UE este o certitudine. Acesta va avea loc pe 20 octombrie 2024, concomitent cu alegerile prezidențiale. Curtea Constituțională de la...

Ucraina anunță că a cheltuit 4 miliarde de dolari pe armament, pe fondul întârzierii ajutorului aliaților. „Consecinţe negative pentru buget” FOTO

Ministrul de finanţe ucrainean, Serghei Marcenko, a anunțat că Ucraina a cheltuit 4 miliarde de dolari pentru achiziţionarea de armament, în încercarea de a compensa deficitul de arme şi...