Ziare.com
Actual Politic Business Sport Life 
Stiri > coronavirus
A   A   A

Risipa din sanatate in vremea coronavirusului

Risipa din sanatate in vremea coronavirusului
Guvernul se plange ca nu sunt bani pentru alocatii, pentru un venit minim garantat sau pentru cresterea pensiilor cu 40%, dar ar trebui sa ne uitam unde s-au dus banii in ultima perioada. Conform datelor publicate de Ministerul Finantelor in ultima executie bugetara, mai mult de jumatate din deficitul de 27 miliarde de lei este generat de masurile adoptate pentru combaterea efectelor epidemiei de COVID-19.

Citeste toate textele scrise de Ioana Petrescu pentru Ziare.com

In primele patru luni ale anului, s-au inregistrat plati cu caracter exceptional, generate de epidemia COVID-19, de aproximativ 1,2 miliarde de lei. De asemenea, cheltuielile din bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate sunt cu aproape 15% mai mari fata de aceeasi perioada a anului anterior, cheltuieli determinate de deconturile mai mari pentru plata medicamentelor si serviciilor medicale in ambulatoriu. Nu in ultimul rand, din bugetul Ministerului Afacerilor Interne s-au platit aproximativ 192 milioane lei pentru achizitionarea de produse de urgenta medicala, inclusiv scannere termice pentru combaterea raspandirii infectiei cu COVID-19.
Cu siguranta, statul trebuia sa cheltuiasca bani ca sa combata efectele pandemiei. Insa, ca intotdeauna, poti sa cheltuiesti eficient banii si sa iti atingi scopul (in acest caz, sa acoperi cheltuielile din domeniul medical pentru limitarea raspandirii noului coronavirus si reducerea numarului de decese), sau poti sa risipesti banii publici facand achizitii la preturi uriase de echipamente si materiale necesare pentru oprirea efectelor pandemiei, dar si folosindu-i in directii care nu au niciun impact asupra scopului propus.

Un prim exemplu de cheltuieli evitabile in sistemul de sanatate, o reprezinta decizia autoritatilor de a trata toti pacientii cu COVID-19 in spital, indiferent daca au sau nu alte afectiuni, indiferent de varsta, indiferent daca au simptome sau sunt asimptomatici. Mai mult, externarea pacientilor cu COVID-19 este conditionata de obtinerea a doua rezultate negative consecutive obtinute in urma testarii Real Time PCR. Pentru unii pacienti acest lucru a insemnat si mai mult de o luna de spitalizare. Evident, nu spune nimeni ca nu trebuie internat in spital un bolnav de 70 de ani infectat cu COVID-19 si care are si alte probleme medicale. Insa, chiar este necesar ca un tanar infectat, fara probleme medicale si fara simptome, sa stea in spital? Merita cheltuiti banii sa il tii in spital o luna sau mai mult doar ca sa fie monitorizat?
Sunt multi medici care spun ca astfel de pacienti trebuie "tratati" (nu au simptome, deci doar tinuti) acasa in izolare. Exista o petitie semnata de 2.000 de doctori romani care cer tratarea la domiciliu a pacientilor asimptomatici. Am spus medici romani, pentru ca in alte tari deja se intampla acest lucru. Ne-am fi putut inspira din practicile unor tari cu sisteme de sanatate mult mai bogate, precum Germania, care au ales sa nu cheltuiasca banii pentru a tine in spital persoane care nu necesita tratament, ci doar monitorizare.

Se poate folosi telemedicina in acest scop, astfel incat pacientii sa fie monitorizati zilnic prin telefon sau alte mijloace la distanta si doar in situatiile in care un pacient cu COVID-19 nu avea conditii sa se izoleze la domiciliu, trebuia transferat in spatii de izolare pregatite special pentru astfel de cazuri. In niciun caz nu trebuiau blocate locurile din spitale cu pacienti asimptomatici, in timp ce bolnavii care sufera de alte afectiuni au fost ignorati, amanati, iar pentru unii dintre ei acest lucru poate fi fatal. Nu in ultimul rand, cu siguranta s-ar fi redus si costurile cu spitalizarea celor peste 23.000 de bolnavi cu COVID-19 de pana acum.
Modul in care se procedeaza in Romania arata lipsa de specialisti in domeniul economiei sistemului de sanatate (health economists). In mod normal, comisia responsabila cu procedurile aplicate in timpul pandemiei ar fi trebuit sa cuprinda nu doar specialisti in medicina, dar si specialisti in health economics, astfel incat sa identifice impreuna solutiile cele mai eficiente, atat din punct de vedere medical dar si economic, pentru a combate pandemia. Insa, la noi nu exista niciun fel de preocupare pentru eficienta in cheltuirea banului public in domeniul medical. Guvernul s-a laudat doar cu cati bani a cheltuit, nu cu efectele asupra sanatatii oamenilor in urma utilizarii acestor resurse. Cu ce e mai castigat un pacient fara simptome si care nu are niciun risc sa dezvolte probleme, din faptul ca a stat in spital o luna pe banii nostri? Este foarte posibil ca unii dintre ei sa aiba de suferit pe termen lung, daca se pricopsesc si cu tulburari de depresie sau anxietate, pentru care tot noi vom plati tratamentul psihiatric.
Exista si o alta decizie care pare ca a fost luata la plezneala si in care e clar ca economistii nu au fost implicati: pe 31 martie, 52 de spitale din tara au fost desemnate sa trateze exclusiv pacientii infectati cu COVID-19. In acel moment, Romania avea doar 2.000 de cazuri. Azi are 23.000 si pare o decizie proasta, pentru ca prea multe spitale au stat practic goale pentru pacientii cu COVID-19 care nu au mai venit. In tot acest timp, pacientii care aveau nevoie de tratamente pentru diverse afectiuni, precum cancer, hepatita sau diabet, nu au primit ingrijiri medicale la timp.

Cu siguranta, ministerul sanatatii nu avea cum sa stie la 31 martie ca nu va avea nevoie de atat de multe spitale. A "ghicit" 52 si a gresit supraestimand. Nu e grav. Era o situatie fara precedent, in care era greu de estimat. Insa a fost o greseala ca unele dintre aceste spitale au fost lasate goale prea mult timp, in lipsa pacientilor cu COVID-19 si nu s-a revenit in timp util asupra deciziei initiale, tinand cont de evolutia situatiei. De exemplu, la spitalul din Campina, in luna mai, a fost la un moment dat un singur pacient cu COVID-19. Oare nu era cazul ca la acel moment, dupa o luna jumatate in care Prahova nu a inregistrat o crestere semnificativa a numarului de infectari, ca acel spital sa isi reia activitatea normala?
Am pierdut bani de doua ori in urma acestei decizii si pacientii cu alte afectiuni s-au ales cu si mai multa suferinta. In primul rand, pacientii cu afectiuni grave care nu au primit ajutor medical la timp, s-au confruntat cu agravari ale bolilor sau complicatii care pot necesita tratamente mult mai costisitoare pe care tot noi le vom plati din fondul de sanatate. Nu in ultimul rand, spitalele COVID-19 au fost platite ca si cum ar fi tratat pacienti la capacitate maxima, chiar daca ele au fost aproape goale. Presedintele Aliantei Medicilor din Romania a facut un apel catre autoritati sa se gaseasca solutii pentru pacientii de cancer care au nevoie de interventii medicale inca de la inceputul lui aprilie. Dar solutiile au intarziat si azi bolnavii de cancer se calca pe picioare ca sa isi primeasca tratamentul in putinele spitale unde pot merge pentru aceste interventii.
Aceasta decizie ne arata incapacitatea decidentilor sa ia decizii corecte in conditii de criza. Nu ii acuz ca nu au estimat corect situatia de la inceput. Era, probabil, imposibil de facut la acel moment. Insa, deciziile nu au fost ajustate tinand cont de evolutia situatiei, lucru care denota lipsa de leadership si ne va costa pe noi toti foarte mult.

Alte decizii care au cauzat pierderi importante la buget vizeaza achizitiile de echipamente medicale si de protectie, in perioada de urgenta si de alerta. Aici, sincer, e mai greu sa dam vina pe incompetenta, desi lipsa de profesionisti in achizitii publice nu este de ignorat. E mult mai probabil sa vorbim aici de alte interese decat gestionarea corecta a banului public. La o recenta achizitie s-au cumparat peste 15 milioane de masti, cu un pret cuprins intre 1,42 si 1,77 lei bucata, pentru elevii si profesorii care fac pregatirea in scoli in vederea sustinerii examenelor.
Conform specialistilor din domeniu, asta inseamna un profit de 1 leu pe masca pentru cele 5 firme castigatoare. Faptul ca seful comisiei de management clinic si epidemiologic al COVID-19 cere imunitate pentru achizitiile efectuate in perioada de pandemie, te face sa te gandesti daca acesti oameni au avut cele mai bune intentii cand au facut aceste achizitii: "Al doilea lucru este sa apara un cadru legislativ care sa ne puna la paza de ce va veni. Dupa ce se termina bolasnita asta, pandemia, or sa vina altii sa ne traga de maneca: dar cum ati realizat voi achizitiile? Aici trebuie scos un cadru normativ cat se poate de clar care sa stipuleze foarte clar ca nimeni nu va avea voie sa se atinga de noi in viitor."
Cred ca problemele enumerate mai sus trebuie rezolvate inainte sa ne loveasca al doilea val de COVID-19 sau alta epidemie. Guvernul trebuie sa se asigure ca va exista si un specialist in economia sistemului de sanatate in comisia care va gestiona o eventuala situatie similara cu cea prin care trecem acum. Daca nu exista in tara astfel de specialisti, sa ii ia din afara. De asemenea, este nevoie de lideri la conducerea ministerelor, care sa aiba capacitatea sa ia decizii bune in situatii de criza. Si, nu in ultimul rand, sa faca achizitii transparente si corecte, nu in variante simplificate prin care beneficiaza firme de casa. In pandemie sau in orice situatie de criza, pedeapsa pentru coruptie si frauda ar trebui sa fie si mai aspra decat in vremurile normale, si, cu siguranta nu avem nevoie de imunitate pentru cei care se ocupa de banii tarii in aceasta perioada. Pana ne omoara coronavirusul, ne falimenteaza incompetenta si rea-vointa. E cazul sa insanatosim si finantele tarii!
Dr. Ioana Petrescu este Senior Fellow la Mossavar-Rahmani Center for Business and Government la Harvard Kennedy School, directorul Centrului de Leadership si Inovare la SNSPA, fost ministru de finante si fost cadru didactic la Universitatea Maryland, College Park.

Despre ce vrei sa scriem?
Facebook ShareTweet
 Sambata, 20 Iunie 2020, ora 08:21
 Autor:Ioana Petrescu

 Articol citit de 1933 ori

Citeste si: