"Reformele urgente" cerute de trei asociatii de magistrati. Una dintre solicitari: libertatea de a critica celelalte puteri ale statului

Marti, 22 Iunie 2021, ora 08:393448 citiri
"Reformele urgente" cerute de trei asociatii de magistrati. Una dintre solicitari: libertatea de a critica celelalte puteri ale statului
Cele trei asociatii de magistrati au facut o lista cu 10 reforme urgente FOTO Pixabay

Asociatia Forumul Judecatorilor din Romania, Asociatia Miscarea pentru Apararea Statutului Procurorilor si Asociatia Initiativa pentru Justitie au transmis un comunicat comun prin care solicita Guvernului Romaniei si Parlamentului Romaniei "sa promoveze, respectiv sa adopte imediat toate modificarile legislative ce rezulta din rapoartele MCV".

"Consiliul Superior al Magistraturii are obligatia de a garanta in mod real independenta justitiei si de a nu mai permite hartuirea abuziva a magistratilor incomozi", mai arata cele trei asociatii de magistrati, care au subliniat ca "niciuna dintre modificarile de esenta daunatoare aduse legilor justitiei, realizata in perioada 2018-2019 si intrata in vigoare, inca nu a fost abrogata".

Cele trei asociatii de magistrati sustin ca "cel putin urmatoarele reforme sunt necesare urgent":

1. Reglementari legislative pentru admiterea in magistratura, delegarea, detasarea si transferul magistratilor; renuntarea la dispozitiile care prevad dublarea perioadei de pregatire in cadrul Institutului National al Magistraturii;

2. Desfiintarea neconditionata a sectiei de parchet separate, creata pentru investigarea infractiunilor comise de judecatori si procurori;

3. Abrogarea limitarilor cu privire la libertatea de exprimare, materializate in obligatia de abtinere a magistratilor de la "manifestarea sau exprimarea defaimatoare in raport cu celelalte puteri ale statului";

4. Reinstaurarea meritocratiei in magistratura; reglementarea unor examene meritocratice de promovare, inclusiv si mai ales la Inalta Curte de Casatie si Justitie;

5. Revizuirea sistemului de numire si revocare a procurorilor-sefi si limitarea rolului ministrului justitiei in aceste proceduri, simultan cu cresterea atributiilor Consiliului Superior al Magistraturii; intarirea independentei procurorului si reglementarea clara si restrictiva a notiunii de procuror ierarhic superior;

6. Respectarea rolului si a atributiilor stabilite de Constitutie pentru Consiliul Superior al Magistraturii, ca organism colegial, prin inlaturarea transferarii arbitrare a unor atributii ale Plenului catre sectii sau catre anumiti judecatori, in functie de gradul profesional detinut, de natura a deturna functionarea colegiala; revizuirea dispozitiilor privind alegerea si revocarea membrilor CSM, in sensul instituirii unui vot universal, respectiv a unei proceduri flexibile si accesibile;

7. Reorganizarea Inspectiei Judiciare, reconsiderarea rolului si a atributiilor inspectorului-sef; reglementarea unor examene meritocratice pentru selectarea inspectorilor judiciari si functiile de conducere din cadrul Inspectiei Judiciare;

8. Abrogarea tuturor dispozitiilor introduse in anii 2018-2019 de natura a incarca nejustificat volumul de munca al instantelor si parchetelor;

9. Revizuirea normelor privind raspunderea materiala a magistratilor, cat timp acestea ignora independenta justitiei;

10. Ratificarea de Parlamentul Romaniei a Protocolului nr. 16 la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, al carui text a fost adoptat de Comitetul Ministrilor la data de 10 iulie 2013 si care a fost deschis spre semnare la 2 octombrie 2013, la Strasbourg. Protocolul nr. 16 prevede posibilitatea pentru cele mai inalte jurisdictii ale partilor contractante de a solicita un aviz consultativ Curtii Europene a Drepturilor Omului, atunci cand apreciaza ca o anumita cauza aflata pe rolul lor ridica o problema grava privind interpretarea sau aplicarea Conventiei sau a protocoalelor sale. Acordarea posibilitatii de a sesiza Curtea Europeana a Drepturilor Omului pentru a solicita o opinie legala si curtilor de apel (inclusiv curtii militare de apel) avand in vedere ca si aceste instante au fost indicate printre cele mai inalte jurisdictii romane care vor fi in masura sa ceara un aviz Curtii Europene cu ocazia depunerii declaratiei din partea Romaniei la data semnarii Protocolului din 14.10.2014 (a se vedea comunicatul Ministerului Afacerilor Externe la adresa https://www.mae.ro/node/29238). Acordarea posibilitatii si instantelor inferioare de a sesiza jurisdictiile superioare (Inalta Curte, respectiv curtile de apel) pentru a se incuviinta solicitarea de aviz consultativ, dat fiind faptul ca multe litigii in care se pune problema compatibilitatii legislatiei interne cu cele ale Conventiei Europene a Drepturilor Omului nu ajung a fi dezbatute in fata curtilor de apel sau a instantei supreme.