Razvan Chereches, profesor de Sanatate Publica: Anchetele epidemiologice in Romania se fac cu intarziere si superficial

Miercuri, 07 Octombrie 2020, ora 10:26
5944 citiri
Razvan Chereches, profesor de Sanatate Publica: Anchetele epidemiologice in Romania se fac cu intarziere si superficial
Razvan Chereches/Facebook

Statisticile cu privire la focarele de COVID-19 din Romania sunt tributarele subfinantarii Sanatatii si Educatiei, este de parere profesorul de Sanatate publica din cadrul Universitatii Babes-Boylai din Cluj, Razvan Chreches. Cu alte cuvinte, anchetele epidemiologice se fac tarziu si superficial. Acesta ar putea fi unul dintre motivele pentru care domeniul HORECA apare pe ultimele locuri in clasamentul focarelor de COVID-19, intocmit de expertii Institutului National de Sanatate Publica, este de parere profesorul clujean.

Pe primele locuri in topul focarelor de Covid-19 din Romania apar centrele rezidentiale pentru copii sau varstnici, spitalele si institutiile publice. In schimb, HORECA apare pe ultimul loc ca focar de infectie, potrivit acestei statistici. O posibila explicatie ar fi modul in care sunt facute anchetele epidemiologice, spune profesorul Razvan Chereches intr-un interviu pentru radio RFI.ro.

"In unitatile medico-sanitare, sunt cele mai multe cazuri confirmate pentru ca acolo oamenii ajung mult mai des ca in celelalte locuri si traficul e mult mai mare. In plus, sa presupunem ca un cetatean merge la un restaurant, mananca, si langa el mananca altcineva care nu foloseste masca si se infecteaza in restaurant. Cetateanul este incapabil sa identifice exact care este punctul in care el s-a expus. Ce-o sa se intample? Va merge cu niste simptome la spital, unde o sa fie internat si o sa i se faca un test. Va fi intrebat unde a fost expus si omul va raspunde eventual la locul de munca sau in spital, dar nu o sa spuna restaurantul la care a fost cu trei sau cu patru zile inainte si in care a fost o singura data.

Anchetele epidemiologice in Romania se fac cu intarziere si relativ superficial datorita faptului ca nu este suficient personal si nu sunt resurse suficiente, ca sa faci anchete epidemiologice detaliate. Atunci cand s-a facut rectificarea bugetara, guvernul, in loc sa aloce bani la Educatie sau la Sanatate, a decis sa prioritizeze alte domenii. Acum platim costul: asta inseamna ca statisticile pe care le avem vor fi afectate", a spus prof. Razvan Chereches.

Este de asteptat o crestere a cazurilor in scoli

Si scolile apar in acest top al focarelor, pe locul 6. Profesorul clujean spune ca raportarea a fost facuta pentru a doua saptamana de scoala, insa specialistii in sanatate publica se asteapta la o crestere a cazurilor in scoli din a treia saptamana.

"Si cu datele raportate din infectiile din scoli as fi foarte precaut. De ce? Pentru ca saptamana 21 septembrie - 4 octombrie - sunt datele la care ne uitam acuma sunt a doua saptamana de scoala. Or, noi ne asteptam la o crestere a numarului de cazuri din a treia saptamana, respectiv saptamana aceasta, in care vedem, deja, o crestere. In unele judete avem cresteri mai mari, in altele mai mici, in functie de masurile care au fost luate", a mai spus profesorul clujean.

Viteza scazuta de reactie a Directiilor de Sanatate Publica din tara in realizarea anchetelor epidemiologice ar putea fi rezolvata prin angajarea mai multor oameni la DSP-uri, este de parere profesorul Razvan Chereches.

"Trebuie crescut numarul de angajati la Directiile de Sanatate Publica macar de trei ori. Trebuie alocati bani si trebuie angajate persoane. Si mai mult, trebuie sa trecem cu sanatatea publica dintr-o conceptie de 1950 si sa trecem in anul 2020. In toata lumea, sanatatea publica, in marea ei majoritate nu este facuta de catre medici. Este complet ineficient sa formezi timp de 10 ani, sa investesti atata timp de training sa ai o persoana care iti raspunde la telefon si face o ancheta epidemiologica. Nu e cazul sa fetisizam acheta epidemiologica. In ultima instanta, ancheta epidemiologica este: contactezi persoana, identifici punctul in care, cel mai probabil, s-a infectat si cu cate persoane a interactionat de atunci si ii transmiti recomandarile. Cu un scenariu facut eficient si clar, aceasta ancheta poate fi facuta de catre oricine", a explicat profesorul Chereches.

In clasamentul focarelor de COVID-19 mai apar si cluburile sportive. Razvan Chereches explica si de ce.

"In orice loc in care oamenii striga, canta, gafaie, sansele de transmitere a virusului cresc semnificativ. (...) Cel mai putin riscant ar fi inotul. Acolo distanta e mai usor de pastrat, pentru ca oamenii inoata pe culoare, daca e un numar de culoare alocate, decat intr-un loc in care se misca si interactioneaza unii cu altii", a mai sus pentru RFI Razvan Chereches.

Dupa publicarea topului focarelor de COVID-19, Grupul de Comunicare Strategica a precizat ca, de fapt, numarul mic de focare raportat din HORECA se refera, de fapt, la persoanele infectare care au declarat ca lucreaza in domeniul ospitalitatii, nu la cele care s-ar fi imbolnavit in restaurante sau hoteluri.

Astăzi se marchează "Ora pământului". De unde a pornit acest eveniment și ce trebuie să facem
Astăzi se marchează "Ora pământului". De unde a pornit acest eveniment și ce trebuie să facem
Desfăşurată în ultima sâmbătă a lunii martie, pe 23 martie 2024, Ora Pământului (Earth Hour) este cunoscută pentru momentul "stingerea luminilor", la care au participat oameni din...
Ministrul Agriculturii le ia apărarea crescătorilor: "Eu nu cred că fermierii români vopsesc puii. Cel mai mare export de carne de pui în Franţa se face din România"
Ministrul Agriculturii le ia apărarea crescătorilor: "Eu nu cred că fermierii români vopsesc puii. Cel mai mare export de carne de pui în Franţa se face din România"
Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale Florin Barbu a precizat că el nu crede că „fermierii români vopsesc puii”. Declarațiile vin în contextul în care fostul președinte al...
#Razvan Chereche, #covid, #coronavirus, #pandemie, #DSP, #anchete epidemiologice, #ubb, #eveniment , #ancheta