Raportul MCV vorbeste de "influentele politice" de la CSM si atitudinea discretionara a lui Toader cat a fost ministru

Raportul MCV a anlizat si situatia de la CSM, institutie care, desi in esenta este garantul independentei justitiei, este blocata in jocuri politice. Este amintit in nota critica si modul in care Tudorel Toader, cat a fost ministru al Justitiei, a actionat cand a venit vorba de demiteri si numiri in functii cheie din sistem.

Expertii CE arata ca "in rapoartele MCV anterioare s-a subliniat importanta rolului Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) in a mentine dinamismul reformelor, a articula pozitii colective si o filozofie clare si a actiona pentru imbunatatirea transparentei si a responsabilizarii. Raportul din noiembrie 2017 constata ca, prin prioritatile pe care si le stabilise pentru mandatul sau (2017-2022), Consiliul Superior al Magistraturii a pus bazele responsabilizarii institutiei. (...)

Cu toate acestea, dupa cum s-a subliniat deja in raportul din noiembrie 2018, Consiliului Superior al Magistraturii i-a fost tot mai greu, in situatia data, sa isi mentina abordarea descrisa in prioritatile sale. Diviziunile din cadrul CSM nu au permis cristalizarea unei singure voci, in special in ceea ce priveste modificarile legislative, dar chiar si cu privire la alte aspecte, mai administrative (de exemplu, analizarea impactului unor modificari precum pensionarea anticipata si intrarea cu intarziere in profesie). Preocuparile exprimate au fost confirmate in intervalul care s-a scurs de la ultimul raport", se arata in raport.

Vezi aici mai multe detalii din raport: Comisia Europeana vrea ridicarea MCV pentru Bulgaria. Romania e aspru criticata pentru masurile luate de PSD (Document)

Expertii arata ca sunt ridicate semne de intrebare la acest moment si in ce priveste independenta institutiei, dar si a autoritatii sale in sistem.

"In primul rand, modul de functionare a CSM suscita ingrijorare cu privire la independenta sa institutionala si la autoritatea sa. Un exemplu in acest sens este comunicarea. Au existat multe situatii in care declaratii publice emise in numele CSM sau in numele uneia dintre sectiile din cadrul CSM nu fusesera de fapt aprobate de catre Plenul CSM sau de catre sectia corespunzatoare, ci reflectau exclusiv pozitia presedintelui institutiei sau a unui numar restrans de membri.

Se face, de asemenea, o confuzie intre rolurile sectiilor si rolul Plenului. Constitutia prevede ca apararea independentei sistemului de justitie este responsabilitatea Plenului CSM, dar Sectia pentru judecatori a facut o serie de declaratii publice in aceasta privinta care nu au fost sprijinite de Plen. Aceasta stare de fapt este reflectata, de asemenea, de noile legi ale justitiei si a fost exacerbata de ordonantele de urgenta ale guvernului privind legile justitiei, care au permis ca hotarari cu privire la aspecte-cheie sa fie luate de un numar restrans de membri ai CSM.

Este, de exemplu, cazul numirii conducerii Sectiei speciale pentru investigarea infractiunilor din justitie si a inspectorului-sef. Toate aceste elemente risca sa slabeasca increderea publicului in sistemul judiciar", se mai arata in raport.

Expertii concluzioneaza ca activitatea CSM de la ultimul raport a starnit ingrijorari ca institutia este supusa influentelor politice.

"Din noiembrie 2018, activitatea CSM de aparare a independentei sistemului judiciar a ramas limitata, in pofida situatiei generale caracterizate de provocarile de natura juridica ridicate de legile justitiei si de presiunea exercitata asupra magistratilor si a institutiilor judiciare. (...)

De asemenea, CSM nu a explicat niciodata cu claritate de ce, in privinta legilor justitiei, concluziile sale sunt diametral opuse celor exprimate de alte parti interesate. In situatiile in care a actionat pentru apararea independentei sistemului judiciar, CSM a starnit uneori ingrijorare ca ar putea fi supus influentelor politice.

Avand in vedere aceste evolutii, partile interesate din Romania si-au exprimat rezervele cu privire la legitimitatea si responsabilitatea unora dintre membrii CSM", mai noteaza raportul MCV.

Tudorel Toader, criticat pentru masuri si atitudine

Expertii europeni atrag atentia, in raportul MCV, ca posturile de sef al DNA si al PICCJ sunt ocupate in prezent de adjunctii institutiilor si recomanda ca Sectia pentru procurori a CSM sa aiba un rol esential si proactiv in procesul de numire.

Numirea si revocarea procurorilor Raportul MCV din noiembrie 2018 a evidentiat riscurile pe care le prezinta "concentrarea puterii in mainile ministrului justitiei", noteaza Mediafax.

"Acesta a subliniat in special deciziile ministrului justitiei de a solicita declansarea procedurii de revocare a procuroarei-sef al Directiei Nationale Anticoruptie (DNA), de a propune in septembrie numirea unui nou procuror-sef al DNA, in pofida unui aviz negativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), si de a lansa un proces de revocare a procurorului general", se arata in raportul MCV.

Avand in vedere aceste aspecte, in 2018, Comisia a formulat trei recomandari suplimentare:

• suspendarea imediata a tuturor procedurilor in curs de numire si revocare a procurorilor de rang inalt;
• relansarea unui proces de numire a unui procuror-sef al DNA cu experienta dovedita in urmarirea penala a infractiunilor de coruptie si cu un mandat clar pentru DNA de a continua efectuarea de anchete profesioniste, independente si impartiale in materie de coruptie;
• respectarea avizelor negative ale Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la numirea in posturi de conducere a procurorilor sau la revocarea procurorilor care ocupa posturi de conducere, pana la instituirea unui nou cadru legislativ in conformitate cu recomandarea 1 formulata in ianuarie 2017

"Ca raspuns, ministrul de atunci al Justitiei a declarat ca nu poate aplica aceste recomandari si si-a mentinut propunerea de numire a procurorului-sef al DNA (Adina Florea, n.red.), in ciuda unui prim refuz al presedintelui Romaniei, continuand totodata si procedura de revocare a procurorului general. Propunerea privind procurorul-sef al DNA a fost refuzata pentru a doua oara de catre presedintele Romaniei in ianuarie 2019 si, de atunci, a ramas in aer", atrag atentia expertii in raportul MCV.

De altfel, propunerea de revocare din functie a procurorului general, Augustin Lazar, a primit mai intai un aviz negativ din partea CSM. Cu toate acestea, ministrul Justitiei a inaintat cererea presedintelui Romaniei, care a refuzat revocarea in ianuarie 2019, spune raportul.

Doua luni mai tarziu, ministrul Justitiei a inceput procesul de numire pentru functia de procuror general, avand in vedere ca primul mandat al acestuia se incheia in luna mai.

Aici, ministrul justitiei a respins mai intai toti candidatii, declarandu-i "inadecvati" profilului cerut pentru functia de procuror general al Romaniei si a initiat o noua procedura.

"Toti candidatii detinusera deja functii de conducere in cadrul organelor de urmarire penala, printre acestia numarandu-se inclusiv procurorul general in exercitiu. Ca urmare a schimbarii ministrului Justitiei in luna aprilie, procedura de numire a procurorului general a fost suspendata. In momentul redactarii prezentului raport, Romania nu are un procuror general si nici un procuror-sef al DNA. Functiile sunt ocupate provizoriu de adjunctii respectivi", puncteaza expertii.

In septembrie 2019, problema numirilor in functiile de procurori de rang inalt a fost discutata de de Ministerul Justitiei cu celelalte institutii judiciare. Aceeasi procedura de numire se aplica tuturor adjunctilor si sefilor de sectie din cadrul DNA, iar ministrul justitiei a initiat mai multe proceduri pentru ocuparea acestor posturi.

"In perioada care face obiectul prezentului raport, a fost ocupat un post, insa multe alte posturi au ramas ocupate de interimari", mai spune raportul.

Expertii au evidentiat necesitatea ca procedura de numire a procurorilor de rang inalt sa faca obiectul "unui sistem de control si echilibru suficient", precum si ca procurorilor de la un nivel de conducere inferior sa li se aplice aceeasi procedura de numire si revocare din functie ca si celor de la nivelurile superioare.

In perioada care a trecut de la ultimul raport, Ordonantele de urgenta ale Guvernului nr. 92/2018, nr. 7/2019 si nr. 12/2019 au adus noi modificari articolului referitor la numirea procurorilor de rang inalt.

Prima ordonanta a modificat cerintele privind vechimea in functie, impunand obligatia de a avea 15 ani vechime in functie in loc de 10 ani, a doua ordonanta nu a mai mentionat o astfel de cerinta, iar a treia a revenit la obligatia unei vechimi in functie de 15 ani.

"In ciuda faptului ca procedura a fost modificata de patru ori in mai putin de sase luni, niciuna dintre aceste modificari nu a abordat problema dezechilibrului intre influenta exercitata asupra procedurii de diferitele institutii si concentrarea puterii in mainile ministrului Justitiei. Atat Comisia de la Venetia, cat si GRECO si-au reiterat recomandarile anterioare prin avizele pe care le-au publicat in iunie 2019. Mai exact, Comisia de la Venetia precizeaza in concluziile sale ca 'sistemul de numire si revocare din functie a procurorilor de rang inalt ramane, in esenta, acelasi, ministrul justitiei avand un rol decisiv in acest proces, fara sa contrabalanseze puterile avute de presedintele Romaniei sau de CSM in aceasta privinta'".

Expertii recomanda punerea la punct a unui sistem de numire in functie care sa ofere Sectiei pentru procurori a CSM "un rol esential si proactiv" in procesul de numire a persoanelor care vor sa ocupe un post de conducere de nivel superior in cadrul institutiilor de urmarire penala.

• MCV critica dur activitatea SS: I-au deschis dosar lui Kovesi si au vrut sa preia cazul Tel Drum - Liviu Dragnea
• Dancila, despre raportul MCV: Arata discriminare pentru Romania si Bulgaria. Nu am dat nicio OUG pe justitie
• DNA, despre raportul MCV: Remarca semne ca presiunea continua asupra institutiilor cheie in combaterea coruptiei

CTP, după ce a văzut conferința lui Cătălin Cîrstoiu: ”I s-a mai rărit zâmbetul iliescoid...”

Candidatul PSD-PNL la Primăria Capitalei, medicul Cătălin Cîrstoiu a susținut vineri, 19 aprilie, o conferinţă de presă pentru a răspunde acuzaţiilor de incompatibilitate în condiţiile...

De ce Robert Negoiță nu poate fi candidatul coaliției la Primăria Capitalei. „Niciun primar de sector nu are mai multe șanse decât Piedone”

În contextul unei crize generate în alianța PSD-PNL, generată de zvonurile legate de o eventuală retragere a medicului Cătălin Cîrstoiu, primarul de la Sectorul 3, Robert Negoiță, s-a...