Purtarea mastii de protectie ar permite o imunizare impotriva covid-19, afirma cercetatori care evoca "variolizarea" din secolul al XVIII-lea

Miercuri, 30 Septembrie 2020, ora 19:016348 citiri
Purtarea mastii de protectie ar permite o imunizare impotriva covid-19, afirma cercetatori care evoca "variolizarea" din secolul al XVIII-lea
FOTO HEPTA

Acoperirea fetei cu o masca de protectie impotriva noului coronavirus ar permite dezvoltarea unor forme benigne sau asimpromatice ale COVID-19, iar pe langa faptul ca ar incetini circulatia virusului SARS-CoV-2 ar permite o reducere a numarului cazurilor grave, potrivit unei ipoteze ale unor cercetatori, relateaza Le Monde.

Aceasta ipoteza a fost lansata de mai multe luni. O reprezentata a acestei teorii, epidemiologul Monica Gandhi, scrie in editia din 8 septembrie a The New England Journal of Medicine, impreuna cu colegul sau de la Universitatea California din San Francisco George W. Rutherford, ca purtarea generalizata a mastii de protectie ar putea actiona ca o forma de "variolizare" si imunizare a unei parti a populatiei, pana la aparitia unui vaccin.

In contextul in care numeroase tari au optat sa impuna purtarea mastii de protectie, pe langa mesaje de preventie in favoarea distantarii fizice si spalarea mainilor, aceasta ipoteza ridica deja numeroase intrebari.

Majoritea specialistilor intervievati de Le Monde cu privire la acest subiect se pronunta, pentru moment, in favoarea acestei teorii. Termenul "variolizare", avansat de cei doi, a aparut la inceputul secoluluial XVIII-lea, atunci cand aceasta tehnica, importata dn Orient, s-a dezvoltat in Europa ca mijloc radical de imunizare impotriva variolei, o boala extrem de contagioasa, care se transmite pe cale respiratorie (saliva, aerosoli).

Metoda consta in aplicarea de puroi de la bolnavi in cicatrice ale persoanelor sanatoase, in speranta ca acestea sa dezvolte forme atenuate ale bolii, imunizandu-le in viitor.

"Acest lucru a functionat destul de bine", declara profesorul de istoria sanatatii Patrick Zylberman. "Numai ca exista riscul legat de contaminarea persoanelor astfel infectate in mod voluntar", adauga el, precizand ca s-au intregistrat sapte-opt decese la 1.000 de persoane inoculate.

"Variolizarea a fost oprita pentru ca s-a observat ca toata lumea actioneaza in mod diferit la agenti infectiosi si ca se omorau mai multi oameni decat se salvau", subliniaza directorul insarcinat cu Cercetarea la INSERM Frederic Altare.

Variolizarea a fost abandonata in favoarea primelor vaccinuri, la sfarsitul secolului al XVIII-lea, mai putin riscante, intrucat pun organismul in contact cu un vorus atenuat sau doar cu o parte a virusului. "Noi folosim termenul > drept metafora, pentru ca nu sugeram ca oamenii sa fie infectati in mod voit cu SARS-CoV-2", asa cum s-a intamplat cu variola, subliniaza Monica Gandhi.

"Sugestia noastra este ca mastile reduc inocularea virala sau doza (cantitatea de virus la care se expune purtatorul mastii), iar mastile vor creste proportia infectarilor asimpromatice", precizeaza ea.

Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook   sau pe  Google News