Despre asa zisul ridicol al inchinarii la moaste

Autor: Florin Cojocariu - Chef si publicist
Luni, 02 Noiembrie 2020, ora 00:00
13330 citiri

Sunt 2 lucruri pe care cei ce critica ironic baba care pupa racla cu moaste nu le pricep:

1. In multe religii (hinduism, islam) atingerea fizica de omul sfant sau haina lui e vindecatoare. Exista in Biblie mai multe pasaje in care bolnavii se vindeca atingandu-se de Iisus sau haina lui iar lumea se inghesuie sa-l atinga in toate scenele cu multimi de oameni. In hinduism exista nenumarate relatari de prefaceri extraordinare in urma atingerii de haina sau corpul unui sfant. Atingerea in sine e un gest al inimii, mai mult decat un act fizic, ea te conecteaza la esenta celuilalt. (si atingerea erotica are acelasi sens). Chiar si ateul cel mai inversunat a avut in viata lui o atingere care a fost "electrica", a generat o emotie si o stare mult peste simplul joc al simturilor, scapand oricarei explicatii "stiintifice".

2. Moastele nu sunt semnificative in calitatea lor de ramasite omenesti ci ca simbol al sfinteniei. Ele nu sunt oase ci un rest al sfinteniei care odata a cuprins tot corpul sfantului; sunt simbolul sfinteniei si aproape deloc parti anatomice. Pentru asta nu e cu nimic mai absurd sa venerezi o racla cu moaste decat sa te inchini unei icoane. Amandoua sunt simboluri. Revenind la ateul cel mai inversunat, el are o emotie nedeslusita daca pune mana pe biroul lui Einstein de la Princeton, ii tine in mana manuscrisele sau ochelarii. Acelea nu sunt mobilier, hartii sau ochelari obisnuiti, pe ele se proiecteaza magic toata esenta lui Einstein din capul ateului celui mai inversunat.

In sens mai larg, ateii (si nu numai ei, din pacate, pentru ca exista destule culte crestine care dispretuiesc orice simbol material) ignora cu desavarsire calitatea simbolica a obiectelor fizice din ritualurile credintei ortodoxe (icoane, moaste, prapuri, vesminte bisericesti etc), ridiculizand veneratia credinciosului prin contrast cu realitatea mundana a obiectului implicat. Insa ei insisi venereaza simboluri in fiecare zi, fara sa vada in asta ceva ridicol.

Daca ar fi sa mearga pana la capat, ateul ar trebui sa demaste drapelul drept o carpa colorata, verigheta drept o saiba fara rost si cand asista la un apus de soare cu iubita, sa rada de fiorul ei in fata unei scene care evoca moartea, ironizand-o ca nu pricepe mecanica celesta. Religiile mor cu adevarat si nevrozele se nasc abia atunci cand proiectia pe care o facem pe simbolurile religioase, cea care le "incarca" cu energie numinoasa, se retrage.

Psihicul uman are o componenta importanta irationala (inconstientul colectiv) care cauta sa se manifeste in viata noastra si mecanismul lui de manifestare natural e prin simboluri, nu prin rationamente. Religia are in orice cultura un rol ordonator esential in canalizarea energiilor uriase ale inconstientului iar ritualul religios, de orice natura, nu e un act cu scop rational ci un act de integrare in constiinta a inconstientului prin simboluri. Jung a observat primul ca are foarte putini pacienti catolici practicanti dar o majoritate de protestanti si a extras de aici cateva observatii foarte profunde despre felul in care protestantismul e lipsit de energie numinoasa din cauza evacuarii simbolurilor din ritualurile lui, producand in consecinta o "inchidere" a accesului la inconstient si nevroza pentru practicantii lui.

Asadar procesiunile periodice care aduc zeci de mii de oameni la racla unui sfant nu sunt dovezi de inapoiere ci, din contra, dovada unei sanatati spirituale remarcabile. Inapoiati cu adevarat si demni de compasiune sunt cei care vad doar obiecte fara viata si nu mai vad simboluri incarcate de energie numinoasa.

Sigur, un prieten crestin pe Facebook observa bine ca parte din ce e neplacut in asaltul multimilor sa atinga moastele, e in motivatia lor. Multi au motive meschine: propria sanatate si avere. Daca cu niste ani in urma as fi fost de acord cu el, acum nu mai vad deloc asa lucrurile. Dorinta unei minuni dupa ce atingi racla e, in sine, o forma de rugaciune. Poate te rogi pentru tine, dar te rogi.

Rugaciunea in sine, chiar si a criminalului care nu vrea sa fie prins, are o valoare foarte importanta in credinta pentru ca e, in ultima instanta, un gest de umilitate: accepti fara rezerve ca exista o instanta superioara vointei tale care are o putere discretionara atunci cand alege sa o manifeste. Rugaciunea e ritualul prin care in mod practic crestinul rezolva o problema extrem de dificila a constiintei umane - autocentrarea, reducerea lumii la sine si propria vointa. Cand incepi sa te rogi din toata inima, atunci ii faci loc lui Dumnezeu in inima si mintea ta. Rugaciunea nu e un act teoretic, e un act concret, e dovada irefutabila a credintei, poarta prin care esti obligat sa treci in drumul spre Dumnezeu. Motivatia e neimportanta, importanta e dez-centrarea, acceptarea vointei Lui.

Criminalul care se roaga sa nu fie prins, baba care vrea sa scape de durerea de sale, mama care vrea sa-si vindece copilul, dar si calugarul care se roaga doar pentru ceilalti, toti sunt egali in ochii lui Dumnezeu. Sunt copii Lui care indiferent ce pacate mai grele sau mai usoare au savarsit, nu si-au intors fata de la El.

PS: acesta nu e un articol despre lipsa de riscuri a pelerinajelor in pandemie. Cred ca pelerinajele in acest moment sunt un risc medical indiscutabil nu doar pentru cei care participa, ci pentru toate comunitatile lor. Gasesc interventia inutil politizata a Patriarhului despre cum interdictia a facut regimul comunist sa se prabuseasca, cel putin extrem de neinspirata. Doar el stie ce are de impartit cu Puterea ca sa justifice asa ceva.

Declaratia putea insa foarte bine sa lipseasca din peisajul deja prea incarcat de emotii primare scapate de sub control. Pot fi de acord ca puterea de azi trateaza cu dispret BOR. Pot intelege ca e o tensiune care vine din credintele particulare ale celor care azi sunt puterea si ca asta poate produce multa iritare. Pot intelege ca puterea e la randul ei iritata ca intr-o perioada asa de dificila, BOR, de obicei obedienta, rupe randurile. Sunt in acelasi timp suta la suta de acord cu Dragos Aligica care vede in agresivitatea atacului la BOR un act anti-national. Un act anti-national stupid, care-si ascunde ignoranta sub sloganurile "stiintei" si "progresului", as adauga eu.

Florin Cojocariu este om de marketing si publicitate, devenit fermier si mai recent, bucatar. Mai mult sau mai putin implicat in politica in ultimii 10 ani, in speranta ca un partid de dreapta va reusi sa conteze. Are o lunga experienta antreprenoriala despre care spune ca l-a ajutat sa se lamureasca mai bine ce anume e Statul.

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.



Ciolacu este sigur de victoria lui Firea la Capitală: ”Va câștiga şi cu Piedone, şi fără Piedone”
Ciolacu este sigur de victoria lui Firea la Capitală: ”Va câștiga şi cu Piedone, şi fără Piedone”
Indiferent dacă Cristian Popescu Piedone se va retrage sau nu din cursa electorală, Gabriela Firea va fi noul primar al Capitalei, este convins Marcel Ciolacu. Premierul a precizat miercuri,...
Ciolacu susține că nu există riscul ruperii coaliției: ”Ce voiaţi? Să stau la televizor să spun: "m-am gândit eu că e mai bun Piedone"?”
Ciolacu susține că nu există riscul ruperii coaliției: ”Ce voiaţi? Să stau la televizor să spun: "m-am gândit eu că e mai bun Piedone"?”
Marcel Ciolacu nu crede că decizia privind candidaturile separate la Primăria generală a Capitalei va afecta în vreun fel coaliția formată din PSD şi PNL. El susţine că membrii alianţei...
#moaste, #Biserica Ortodoxa, #Patriarhul Daniel, #religia , #conflict