Asociatie a procurorilor sustine trecerea politistilor judiciari la Ministerul Justitiei: "Acestia nu mai trebuie utilizati in actiuni de verificare a pietelor sau paza stadioanelor"

Joi, 08 Aprilie 2021, ora 08:13
Autor: Andreea Ruxanda
Asociatie a procurorilor sustine trecerea politistilor judiciari la Ministerul Justitiei: "Acestia nu mai trebuie utilizati in actiuni de verificare a pietelor sau paza stadioanelor"Pozitia procurorilor privind trecerea politiei judiciare la Ministerul Justitiei FOTO Facebook/Politia Romana

Asociatia "Miscarea pentru Apararea Statutului Procurorilor" (AMASP) sustine, intr-un comunicat de presa transmis joi, 8 aprilie, ca preluarea politiei judiciare de catre toate unitatile de parchet, sustinand ca politstii judiciari nu mai trebuie utilizati la actiuni precum controalele in piete sau paza stadioanelor, fapt ce duce la tergiversarea a mii de dosare.

Mai mult, contrazice pozitia ministrului Afacerilor Interne, Lucian Bode, care a declarat ca aceasta schimbare ar fi "o problema majora pentru MAI", pe care o considera "fundamental falsa".

Comunicatul integral al AMASP

"Luand act de declaratiile liderilor partidelor politice din coalitia de guvernare si ale membrilor executivului, referitoare la locul si rolul politiei judiciare din punct de vedere organizational si procesual, AMASP subliniaza inca o data necesitatea si oportunitatea preluarii politiei judiciare de catre toate unitatile de parchet, inclusiv de catre parchetele de pe langa judecatorii, unde exista cel mai mare volum de munca.

Un argument pentru transferul politiei judiciare la unitatile de parchet il identificam in articolul 131 alin. (3) din Constitutia Romaniei, conform caruia "Parchetele (...) conduc si supravegheaza activitatea de cercetare penala a politiei judiciare, in conditiile legii."

Avand in vedere faptul ca este singura prevedere constitutionala care face referire la politia judiciara, situand-o la articolul referitor la "Rolul Ministerului Public", este predictibila dorinta legiuitorului constitutional de a plasa acest organ judicar mai degraba la autoritatea judecatoreasca decat la cea executiva.

Un alt argument il regasim in art. 3 din Codul de procedura penala, unde este prevazut ca functia de urmarire penala revine organelor de urmarire penala, adica parchetelor si politiei judiciare. In acelasi sens s-a pronuntat Curtea Constitutionala prin decizia decizia nr. 51/2016 interpretand dispozitiile art. 142-143 C. proc. pen. in sensul ca toata activitatea de interceptare a convorbirilor telefonice si a celorlalte comunicatii, supraveghere operativa si alte metode de speciale de cercetare sunt mijloace de proba si pot fi administrate doar de procuror sau de ofiterii politiei judiciare.

Declaratiile ministrului de interne in functie, prin care se sustine faptul ca o preluare a politiei judiciare de catre parchete ar reprezenta o problema majora de personal pentru MAI, insinuand ca nu ar exista capacitatea de a derula alte activitati, este fundamental falsa si in realitate arata o problema de viziune care justifica tocmai masura preluarii politiei judiciare de catre parchete.

Politistii din cadrul politiei judiciare ar trebui sa aiba ca atributii de serviciu, dupa cum indica si denumirea, exclusiv activitatea de efectuare a cercetarii penale si nu utilizarea lor in actiuni de verificare a pietelor, paza stadioanelor sau aplicarea sanctiunilor contraventionale. Atat timp cat politia judiciara efectueaza alte activitati decat cele de urmarire penala mii de dosare sunt tergiversate, cetatenii au un grad redus de incredere in organele de urmarire penala si rata infractionalitatii creste in mod inerent.

Subliniem ca statele civilizate au inteles rolul politiei judiciare astfel incat au departamente specializate precum Bundeskkriminalamt in Germania, Comisaria general de policia judicial in Spania sau Direction centrale de la police judiciaire in Franta, institutii care nu sunt utilizate la actiuni de verificare a pietelor in timpul sarbatorilor pascale.

De asemenea, atragem atentia ca o astfel de modificare poate fi doar benefica pentru modul de distribuire a bugetului alocat politiei judiciare, transferul la parchete generand desfiintarea numeroaselor functii de conducere prin reorganizarea directiilor, serviciilor, birourilor diverse care exista in acest moment in cadrul MAI.

In plus o astfel de modificare va pune capat discutiilor privind dubla subordonare a politiei judiciare si va elimina orice suspiciune sau tentatie de interventie a "lantului de comanda" din cadrul ierarhiei politiei in cercetarea penala, evitandu-se incalcarea normelor de procedura prin cunoasterea continutului dosarelor penale de catre conducerea administrativa a MAI sau prin indrumari privind modul de derulare a anchetei, date de alte persoane decat procurorul care supravegheaza urmarirea penala.

Nu in ultimul rand, prin transferul politiei judiciare la unitatile de parchet se poate efectua o selectie bazata pe meritocratie si promovarea unor examene de cunostinte juridice a persoanelor care doresc obtinerea avizului de politie judiciara, evitand astfel ideile ingenioase de creare de ghiduri si pliante sau dorinte exprimate de ministrul de interne de a decide structura administrativa a MAI ce politisti sunt potriviti pentru a desfasura activitatea in cadrul DNA sau DIICOT.

De altfel, daca ministrul de interne doreste profesionalizarea politiei judiciare il invitam sa preia si sa puna in practica, alaturi de reprezentantii Ministerului Public, ideea obtinerii avizului de politie judiciara doar dupa promovarea unui examen de drept penal si procesual penal.

Reamintim ca in conformitate cu programul de guvernare asumat de actualul executiv "o justitie eficienta in domeniul penal presupune colaborarea foarte buna dintre procuror si politist, fara niciun fel de imixtiuni. In activitatea sa de organ de cercetare penala politistul trebuie sa aiba o singura linie de subordonare, si anume subordonarea fata de procuror. De aceea, avem in vedere promovarea celei mai potrivite solutii legislative pentru trecerea politiei judiciare in subordinea parchetelor (...)".

Ignorarea politicilor publice asumate si discutiile contradictorii din ultima perioada confera o zona de predictibilitate zero. Trecand peste cifrele gresite intentionat de executiv, lipseste o minima analiza a ceea ce ar trebui sa stea la baza unei reforme promise.

Astfel, pe o schema de circa 60.000 de politisti, exista circa 20% politisti care detin avizul de politie judiciara. Aceasta cifra este una reala si sustenabila, avand in vedere ca circa 15% din cifra avansata de minister reprezinta functii de conducere. De fapt, deja citata "pierdere a lanturilor de comanda", dar si a informatiei din dosarele penale, reprezinta principala ingrijorare a celor care, mai devreme sau mai tarziu, s-ar putea confrunta cu anumite nevoi pe aceasta linie.

Trecerea politiei judiciare la Ministerul Justitiei sau la Ministerul Public ar insemna, in primul rand, mai multe garantii pentru politia judiciara lucru pe care, in anul 1904, ministrul de interne de atunci, Vasile Lascar, singurul reformator al Politei Romane, l-a realizat prin conferirea statutului de inamovibilitate unor ofiteri, transformand politia dintr-o "organizatie de putere a partidelor politice intr-o corporatiune demna de incredere, inzestrata cu toate atributiunile necesare".

Desi au trecut 117 ani de la acea declaratie, dorinta politicului de a mentine "organizatia de putere" la dispozitie este neschimbata", se arata in comunicat.

Pozitia ministrului Bode

Lucian Bode a declarat ca schimbarea ar fi "practic imposibila", fiind vorba de aproximativ 60% din Politia Romana. In plus, a precizat ca ar fi necesar un ghid al politistului judiciar.

"In programul de guvernare este prevazut preluarea Politiei Judiciare de la MAI la Ministerul Justitiei. In urma unor discutii pe care le-am avut cu Ministerul Justitiei, si noi, si Ministerul Justitiei, am ajuns la concluzia ca acest lucru este, practic, imposibil. Vorbim de peste 28.000 de politisti de Politie Judiciara din cei 48.000 de politisti cat are Politia Romana astazi, 60% practic din Politia Romana ar trebui conform acestei reglementari sa treaca in subordinea Ministerului Justitiei, ceea ce ar crea o mare problema in MAI si o problema la fel de mare in Ministerul Justitiei pentru ca nu ar putea sa ii gestioneze.

Astazi un politist detasat la DNA, spre exemplu, in momentul cand expira mandatul primim la MAI o solicitare de prelungire cu inca trei ani a respectivului mandat si cred ca ar fi nevoie sa avem un ghid al politisstlui de politie judiciara astfel incat sa stii, daca din cei 28.000 de politisti de politie judiciara doresc sa ajunga la DNA o mie, din cei o mie pot fi selectati cei 50-150 de cati are nevoie aceasta structura de elita. Nu sa-mi vina parchetul sa imi spuna Popescu vreau sa il detasati la DNA si din cei o mie care se califica profesional sa poata sa fie recrutati cei mai buni", a declarat Lucian Bode, marti, intr-o conferinta de presa sustinuta la Constanta.

Citeste si: Trecerea politistilor judiciari la Ministerul Justitiei. Fost ministru: "Lumea e disperata la Interne. Pierd controlul in dosare prin dubla comanda a politistului"

 Articol citit de 3026 ori

    Citeste si:
    Comentarii
    copilul
    08.04.2021, 08:23
    si sa nu se mai faca domnule,uniforme si echipamente cu burta,ca se
    cheltuiesc bani pe materiale,cu care ai imbraca toti saracii, din tarile fostului Tratar De la Varsovia !
    Tenbuciunan
    08.04.2021, 09:08
    Care nu mai incape in uniforma,pensionat anticipat cu pensie
    de dulgher .