Un procent de 42% dintre romani au suferit tulburari psiho-emotionale in perioada pandemiei, potrivit unui studiu al specialistilor de la Institutul de Psihiatrie Socola, Universitatea de Medicina si Farmacie "Grigore T. Popa" Iasi, Asociatia Romana de Psihiatrie si Psihoterapie si Universitatea Transilvania, acesta fiind primul studiu din Romania despre despre impactul pandemiei de COVID-19 asupra sanatatii fizice si mintale a populatiei, care arata ca romanii sunt mai tristi, mai furiosi, mult mai anxiosi si au un sentiment sporit de singuratate, toate fiind efecte directe ale pandemiei.
"Primul studiu din Romania despre despre impactul pandemiei de COVID-19 asupra sanatatii fizice si mintale a populatiei arata ca romanii sunt mai tristi, mai furiosi, mult mai anxiosi si au un sentiment sporit de singuratate, toate fiind efecte directe ale pandemiei SARS Cov 2. Specialistii care au realizat acest studiu trag un semnal de alarma in contextul in care rezultatele preliminare ale studiului arata ca pandemia de coronavirus a avut efecte semnificative asupra sanatatii mintale a populatiei din Romania: 42% dintre respondenti au raportat o inrautatire a stresului, iar aproximativ o treime dintre respondenti au raportat o inrautatire a nervozitatii", arata studiul.
Studiul preliminar a fost realizat pe aproximativ 2.000 de persoane, cu varsta cuprinsa intre 28 si 50 de ani, datele fiind analizate si interpretate de specialisti ai unui un consortiu format din Institutul de Psihiatrie Socola, Universitatea de Medicina si Farmacie "Grigore T. Popa" Iasi, Asociatia Romana de Psihiatrie si Psihoterapie si Universitatea Transilvania.
"Studiul arata ca pandemia de coronavirus poate fi extrem de stresanta pentru unii oameni. Frica si anxietatea pot fi coplesitoare atat in cazul adultilor, cat si al copiilor. Datele preliminare arata ca unele conditii medicale preexistente s-au intensificat la multi pacienti, in timp ce la altii s-au declansat stari de anxietate, depresie si neputinta in fata acestei noi provocari. Cercetarea face parte din programul COH-FIT, derulat la nivel international", releva studiul.
Un procent de 68% din persoanele intervievate a estimat o crestere a timpului petrecut urmarind mass-media, in incercarea de a gestiona situatia. Alte metode de reducere a stresului si ocupare a timpului au fost exercitiile fizice, plimbarile in aer liber, descoperirea unui hobby, petrecerea timpului cu animalele de companie si chiar activitatea sexuala.
42% dintre respondenti au raportat o inrautatire a stresului, care s-a dovedit mai pronuntata in randul femeilor (46%) si al adultilor tineri (47%). Aproximativ o treime dintre cei chestionati au raportat o inrautatire a nervozitatii, o agravare mai pronuntata in acest sens fiind raportata tot de femei (35%) si de adultii tineri (38%). In ceea ce priveste singuratatea, mai bine de un sfert dintre respondenti (28%) au raportat o inrautatire a acestei stari in perioada pandemiei, cei mai tineri manifestand o inrautatire mai pronuntata (36%).
Pentru femei, cele mai eficiente mecanisme de adaptare la Covid au fost gasirea de hobby-uri noi, utilizarea internetului si exercitiile fizice sau mersul pe jos. Pentru barbati, jocurile si intimitatea fizica / activitatea sexuala au fost strategii de gestionare mai importante a stresului decat in cazul femeilor, in timp ce in randul femeilor, utilizarea internetului si a retelelor sociale / interactiunile sociale la distanta au fost mai importante decat pentru barbati.
"Diagnosticarea precoce a tulburarilor psiho-emotionale este un pas important in instituirea unui tratament adecvat, atunci cand este cazul, iar medicul de familie are si trebuie sa aiba un rol foarte important in acest demers. De la o usoara tristete sau episoade de apatie, fiecare dintre noi poate sa treaca, pe neasteptate, la depresie, o tulburare psihica ce afecteaza aproximativ 5% din populatia Romaniei", a declarat dr. Ovidiu Alexinschi, medic primar psihiatru al Institutului de Psihiatrie Socola si coordonatorul studiului COH-FIT in Romania.
Chiar si in cazul depresiei, vizita la medicul de familie ofera ocazia de a sta de vorba cu un om de incredere, care ne cunoaste situatia de acasa, eventualele boli pe care le avem si poate evalua daca starea noastra de sanatate este alterata. In urma unei discutii, medicul poate identifica daca starile, trairile noastre fac parte din statusul normal al situatiilor dificile prin care suntem nevoiti sa trecem sau daca persistenta si intensitatea lor ne poate dauna sanatatii, spun specialistii.
"Este recomandat in aceasta perioada sa ne pastram calmul, sa gandim rational orice actiune, inainte de a o intreprinde, sa acceptam ca trecem printr-o situatie pe care nu o putem controla, sa ne stabilim o rutina zilnica. Daca stam acasa, sa ne informam din surse sigure, sa ne acordam timp in fiecare zi pentru relaxare sau meditatie (bai prelungite, muzica, sport, yoga) dar cel mai important, daca aceste activitati nu ne ajuta, putem sa luam legatura cu medicul nostru de familie pentru un ajutor specializat", a mai spus Ovidiu Alexinschi.
Studiul are 3 componente, iar pe langa datele preliminare stranse pe perioada pandemiei, specialistii vor realiza noi chestionare la sase luni, respectiv un an de la finalul pandemiei, pentru a avea o perspectiva clara asupra dimensiunii efectelor psihologice si emotionale ale pandemiei.
"In perioada pandemiei, riscul de a suferi de depresie sau de alte tulburari psiho-emotionale este amplificat de factori precum: saracia, lipsa sau pierderea unui loc de munca, evenimente triste din viata, precum decesul unei persoane apropiate sau sfarsitul unei relatii, boala fizica sau problemele asociate consumului de alcool sau droguri", mai afirma specialistii.
