Presedintele Asociatiei Victimelor Mineriadelor: "Sangele celor morti cere dreptate si noi nu putem, ca victime, sa iertam si sa uitam aceste lucruri, asa ca mergem inainte"

Viorel Ene, presedintele si fondatorul Asociatiei Victimelor Mineriadelor, a declarat pentru News.ro ca trebuie facuta dreptate celor morti in urma violentelor din 1990 din Piata Universitatii, astfel ca nici dupa aproximativ 30 de ani, nu renunta la plangerea penala. "Este un dosar politic, sunt oameni care trebuie aparati", a mai spus el, dar "sangele celor morti cere dreptate si noi nu putem, ca victime, sa iertam si sa uitam aceste lucruri asa ca mergem inainte".

Viorel Ene, care in 1990 lucra la Institutul de Studii si Proiectari Hidroenergetice, era sustinator al Partidului National Taranesc Crestin Democrat si a participat la demonstratiile din Bucuresti. Dupa alegerile castigate cu 85% de Ion Iliescu si cu 66-67% de FSN (Frontul Salvarii Nationale), "este inexplicabil", spune el, de ce a fost nevoie de o astfel de interventie violenta.

"Puteau da orice lege voiau, aveau puterea absoluta. Nu se explica in niciun fel ce s-a intamplat apoi".

Dupa sedinte in care a fost decisa "eliberarea" Pietei Universitatii, pe 13 iunie, in jurul orei 05.00, "au fost mobilizati si vreo 5.000 de muncitori de pe la sindicatele din Bucuresti si au venit peste tinerii care erau in greva foamei in fata Teatrului National". O parte au scapat si 242 de persoane au fost duse la unitatea militara de Jandarmerie din Magurele, retinute mai multe ore, potrivit documentelor obtinute de Asociatie.

"Au inceput atunci diversiunile. Au blocat Piata pe toate laturile. Au inceput provocarile, pentru ca oameni care erau infiltrati au continuat amplificarea tensiunii. Am trait acele clipe, am fost acolo toata ziua de 13 iunie. Dupa ce politia s-a regrupat in spatele spitalului Coltea, ne-am trezit vreo doua sute de oameni ca nu stiam ce se intampla. La ora 17.00, Marian Munteanu si liderii studentilor au spus << stati pe loc, nu va duceti nicaieri, nu atacati institutiile statului, este o diversiune >> ".

Dar au fost grupuri, unul cu Doru Maries in frunte, care au atacat institutii, spune Ene. "Pentru evenimentele din 13 iunie au fost doua grupari arestate si judecate - cea care a atacat Televiziunea si cea care a atacat Ministerul de Interne. Ultima sentinta s-a dat in 1992", a precizat Ene.

El a subliniat ca armata a fost mobilizata si ca a deschis focul. "Dupa nici sase luni de la Revolutie, din ordinul lui Iliescu, armata si politia au iesit inarmate si cu munitie de razboi impotriva unor civili neinarmati, care strigau".

Dupa ora 18.00 a inceput sa se traga, aminteste Ene. Oficial, sunt 4 morti si 18 raniti prin impuscare, o persoana a murit din cauza unui infarct si o alta, in zona Televiziunii, a fost injunghiata mortal.

"Noi am depus plangere pentru acesti decedati, aveam si declaratii de la medici care lucrau zilele acelea in spitale la care au fost adusi cei impuscati, pentru ca ei au decedat ulterior. Mie mi-au dat in cap, am paralizat, dar nu am murit, altii au murit din cauza ranilor".

Ene afirma ca "au fost 20.000 de oameni adusi in Bucuresti, dintre care 5.000 din Valea Jiului".

El a fost ranit pe 14 iunie si detine "un certificat medico-legal de 93 de zile": "Am stat in trei spitale din Romania, am fost in Germania, cu azil politic, si acolo am fost operat, dupa doi ani m-am intors".

Oficial, au fost inregistrati aproximativ 560 de raniti, dar Asociatia a numarat, in baza documentelor din spitale, 762.

Plangerea penala colectiva a fost depusa in 1997. Dosarul a primit de mai multe ori "neincepere", iar cel mai recent a fost redeschis in 2016. A ajuns la Inalta Curte, dar pe Camera preliminara, explica Ene. Un judecator a desfiintat toate probele, decizie contestata de Asociatie. Dupa trei ani, judecatorul Constatin Epure a dat motivarea, contestata ulterior. Prima infatisare a avut loc pe 14 mai 2020 si au primit termen pe 14 septembrie 2020. Dosarul nu se judeca propriu-zis. Pe Camera preliminara se judeca daca au fost administrate corect sa nu probele, daca au fost sau nu incalcate drepturile inculpatilor.

"Este un dosar politic. Sunt oameni politici care trebuie aparati, Ion Iliescu si toti ai lui, toate serviciile implicate in represiune. Este foarte clar ca au transmis pe multe cai. Masoneria protejeaza si ea si SRI-ul la fel. Plus oameni din servicii, din armata, din politie si ne confruntam si cu turnatori care au tot interesul sa dispara acest dosar", a mai declarat Ene. "Sangele celor morti cere dreptate si noi nu putem, ca victime, sa iertam si sa uitam aceste lucruri si asa ca mergem inainte", a concluzionat directorul asociatiei.

Un alt personaj important, inculpat în dosarul Mineriadei, s-a prezentat la Parchet. Când va fi audiat Ion Iliescu

Gelu Voican Voiculescu, fost viceprim-ministru în perioada decembrie 1989 - iunie 1990, s-a prezentat, joi, 25 aprilie, la sediul Parchetului General, pentru a lua la cunoştinţă că a fost pus...

Dan Barna acuză: Ciolacu, Ciucă și Iohannis vor "să le spună românilor că nu mai au speranţă"

Alianţa Dreapta Unită şi-a lansat vineri, 26 aprilie la Buzău, candidaţii pentru alegerile locale, vicepreşedintele USR Dan Barna formulând cu acest prilej o serie de critici la adresa...