Presedintele ANI: Planul strategic de atac impotriva institutiilor vitale ale statului este evident Interviu

Vineri, 27 Iunie 2014, ora 10:577969 citiri
Presedintele ANI: Planul strategic de atac impotriva institutiilor vitale ale statului este evident Interviu

Modificarea legii in privinta incompatibilitatilor primarilor si presedintilor de CJ va distruge peste 100 de dosare ale ANI si ar putea salva persoane precum Aristotel Cancescu, Klaus Iohannis, Mircea Molot si Nicusor Constatinescu, atrage atentia presedintele ANI, Horia Georgescu.

Intr-un interviu acordat Ziare.com, Horia Georgescu a explicat ca modificarea incompatibilitatilor primarilor si presedintilor de CJ s-a facut in spatele unei perdele de fum: "cei ce au gandit modificarile stiu exact care vor fi consecintele, modificarile au lovit exact acele puncte nevralgice care neutralizeaza anchetele si dosarele ANI (...) S-a lucrat intens pentru a permite alesilor sa faca parte din regiile autonome si alte companii. Asta i-a interesat pentru ca acolo sunt banii!"

Horia Georgescu atrage atentia ca exista un plan strategic de atac impotriva institutiilor vitale ale statului, exact cele implicate cel mai puternic in lupta anticoruptie: DNA, ANI, ICCJ si SRI.

In interviu, presedintele ANI a explicat si care este situatia in cazul Diaconu si de ce lupta Agentia pentru invalidarea mandatului de europarlamentar al lui Mircea Diaconu: "totul devine posibil!"

Cat de grava este pentru ANI aceasta noua modificare adusa legislatiei care va permite primarilor si presedintilor de CJ sa faca parte din consiliile de administratie ale regiilor din subordinea primariilor/consiliilor judetene?

Sunt foarte multe procese pe rolul instantelor, peste 100, referitoare la acest tip de incompatibilitate. Sunt dosare la care s-a lucrat foarte mult. Printre cei aflati in aceasta situatie de incompatibilitate se numara Aristotel Cancescu, presedintele CJ Brasov, primarul Sibiului, Klaus Iohannis, presedintele CJ Hunedoara, Mircea Molot, dar si presedintele CJ Constanta, Nicusor Constatinescu si multi alti alesi locali. Un numar si mai mare de dosare sunt in curs de investigare la ANI. Toate sunt puse sub semnul intrebarii.

In 2 iulie, avem primul termen la Inalta Curte de Casatie si Justitie in cazul unui primar din Constanta, intr-un proces pe care ANI l-a castigat deja la Curtea de Apel. Daca obtinem o decizie definitiva si irevocabila, toate celelalte peste 100 de procese ar avea probabil aceeasi finalitate. Este primul caz care ajunge la instanta suprema.

Deci legea a fost modificata inainte de a produce primul efect definitiv?

Da. Modificarea nu a fost promulgata inca, dar cu siguranta toate persoanele cu probleme vor incerca sa-si amane termenele prin diverse tertipuri, pentru a nu ajunge la decizia finala in asa fel incat aceasta noua modificare sa intre in vigoare. Ne confruntam deja cu asta, zi de zi.

Sunt multi cei pe care i-am auzit spunand ca modificarea decisa acum remediaza o eroare a legii initiale. Cat timp vorbim despre regii din subordinea primariei, de ce sa nu permiti primarului sa fie parte in CA al acestor regii si la luarea deciziei? Cu alte cuvinte, daca primarul repartizeaza banii, de ce sa nu-i si gestioneze?

Asta si este problema. Primariile sau consiliile judetene aloca sume acestor regii autonome, dupa care primarul si presedintele de CJ le gestioneaza bugetul fiind parte din consiliul de administratie. Cum ar veni, ei sunt si arbitri si jucatori.

Din istoricul de dosare investigate de ANI, am constatat in peste 700 de cazuri ca tipul acesta de influenta duce la conflicte de interese si la atribuirea preferentiala a unor contracte pe bani publici, catre rude sau firme apropiate. Primarul si presedintele de CJ isi exercita astfel influenta pe toate palierele de decizie, intr-un mod discretionar, netransparent, fara a fi supusi unui control eficient.

Este un fenomen extins la nivelul autoritatilor locale?

Foarte extins. Pentru ca gestionarea unor sume foarte mari din bugetul national si din fonduri europene implica si posibilitatea de a frauda sume consistente. Tentatia este foarte mare. DNA arata asta in fiecare zi gestionand zeci de cazuri de coruptie la nivelul adiministratiei publice locale.

Legea de marti este o continuare a legii promulgate si intrate in vigoare in primavara, care permite primarilor si presedintilor de CJ sa-si delege fara restrictii dreptul de semnatura?

Da. Si acea lege afecteaza ANI, pe conflictul de interese administrativ, si DNA raportat la alte tipuri de infractiuni.

Este un lant, o linie de atac care urmareste incorsetarea ANI?

Este greu de crezut ca poate exista alta explicatie. Cei ce au gandit modificarile votate marti stiu exact care vor fi consecintele: sunt cazuri pe rolul instantelor, multe cazuri in lucru, care vor fi afectate de modificarea legislatiei. Pentru ca legea este foarte tehnica, iar modificarile au lovit exact acele puncte nevralgice care neutralizeaza anchetele si dosarele ANI, nu putem presupune decat ca autorii lor au avut exact aceasta intentie.

Sa ofere o portita de scapare celor aflati sau care ar fi fost, in viitor, in vizorul nostru. Iar modul in care au fost adoptate aceste modificari, fara dezbatere, netransparent, fara consultarea noastra sau a altor actori institutionali vizati, sustine aceasta banuiala.

In ciuda a ceea ce au spus multi politicieni in ultimii ani, legea nu interzicea alesilor sa faca parte din adunarile generale ale asociatiilor de dezvoltare intercomunitara. ANI nu a investigat niciun astfel de caz! Grija pentru aceste asociatii a fost o perdea de fum. In spatele ei s-a lucrat intens pentru a permite alesilor sa faca parte din regiile autonome si alte companii. Asta i-a interesat pentru ca acolo sunt banii!

Cazul Diaconu ramane un punct fierbinte. Agentia de Integritate incearca acum sa obtina invalidarea mandatului acestuia. Ati fost acuzati ca aveti ceva cu Mircea Diaconu in mod special.

ANI nu are o disputa personala cu Mircea Diaconu, asa cum nu are si nici nu a avut vreodata cu vreo persoana. Noi aducem in discutie principiul. Orice decizie definitiva trebuie executata. Or, Mircea Diaconu are o decizie definitiva pronuntata de Inalta Curte. Am procedat la fel in toate cazurile similare. Este foarte important ca orice caz sa aiba finalitate, nu numai din perspectiva unei sentinte definitive, ci si din perspectiva aplicarii sanctiunii.

Iar sanctiunea impusa de lege in cazul dlui Diaconu este ca domnia sa nu mai poate ocupa o functie eligibila aleasa timp de trei ani. In acest sens, am initiat o actiune la Curtea de Apel Bucuresti prin care solicitam invalidarea mandatului lui Mircea Diaconu de catre BEC si Autoritatea Electorala Permanenta. Daca va fi cazul, recursul va fi judecat de ICCJ. Exista si o corespondenta transmisa comisiei de resort din Parlamentul European, insarcinata cu validarea candidaturilor.

ANI a fost atacata si din exterior pentru demersurile in cazul Diaconu. Liderul Grupului ALDE din PE, Guy Verhofstadt, spunea ca "aparenta incercare de a contesta legitimitatea faptului ca domnul Mircea Diaconu a fost ales drept candidat independent contravine Tratatelor Uniunii Europene, care prevad in mod clar ca orice cetatean al Uniunii Europene are dreptul de a candida la alegerile pentru Parlamentul European".

Eu sunt convins ca dl Verhofstadt este dezinformat. Nu cred ca este la curent cu faptul ca exista o decizie definitiva si irevocabila a Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Olanda a sprijinit mult lupta anticoruptie din Romania, iar raportul MCV spune clar ca deciziile instantelor trebuie duse la bun sfarsit. Este de neinchipuit ca dl Verhofstadt ar putea pune sub semnul intrebarii o decizie definitiva a instantelor din Olanda.

Este si o problema legislativa, pentru ca legea interzice ocuparea "aceleiasi functii" in care persoana a fost gasita incompatibila?

Intr-o speta similara judecata de Curtea Constitutionala, ICCJ a formulat un punct de vedere in care explica foarte clar aceasta sintagma: "aceeasi functie" se refera la aceeasi functie eligibila, adica aleasa, nu la exact aceeasi functie in care te-ai aflat in incompatibilitate ca ales. Altfel legea e golita de continut si ea trebuie interpretata in sensul aplicarii ei.

Exista hotararea de incompatibilitate a ICCJ, dar si hotararile tot defintive care i-au permis dlui Diaconu sa candideze.

Din pacate, legislatia electorala e ramasa in urma si cu toate ca decizia BEC a fost de a nu valida candidatura dlui Diaconu, doua instante de drept civil au decis ca poate candida, contrar interpretarii date de ICCJ.

Faptul ca dl Diaconu a luat totusi 7% ar putea fi interpretat implicit ca un vot impotriva Justitiei care l-a gasit incompatibil?

Respectam optiunea celor care l-au votat, dar si deciziile definitive ale Inaltei Curti trebuie respectate. Este o problema de principiu. Daca nu respectam o decizie definitiva a instantei inseamna ca nu respectam legea si totul devine posibil. Este evident ca s-a incercat mediatizarea excesiva si victimizarea lui Mircea Diaconu, dar noi nu ne raportam la persoana, ci la decizia definitiva a instantei.

Dincolo de reactiile publice ale ALDE, ati avut in cazul Diaconu si alte reactii externe? Intrebari, nedumeriri?

Da. Am clarificat lucrurile. Pozitia CE, raportata la activitatile ANI, a fost de sustinere si de aplicare a deciziilor instantelor cu sanctiunile de rigoare.

Daca mandatul dlui Diaconu va fi invalidat pana la urma, decizia va avea efecte si asupra unei eventuale candidaturi prezidentiale a domniei sale?

Sigur ca da. Interdictia se refera la orice tip de alegeri si orice functie aleasa.

Ne aflam in plin scandal Bercea Mondialu. Au fost lansate acuzatii grave impotriva conducatorilor unor institutii importante ale Justitiei, ANI si DNA. Este Justitia afectata de acest scandal?

Este o incercare de decredibilizare a institutiilor, prin atacuri la dna Kovesi si dna Stanciu. Si eu am fost subiectul unor campanii de linsaj mediatic, care au urmarit acelasi scop si au avut acelasi tipar. Este o linie strategica a Antenei 3 de a decredibiliza institutiile statului si de a incerca sa le intimideze.
Poate nu este intamplator ca sunt exact cele trei institutii mentionate in discursul vicepresedintelui Biden: DNA, ANI si ICCJ. Se incearca fara succes decrediblizarea lor, tocmai pentru ca au facut atat de mult in lupta aticoruptie.

Deci suspectati ca Bercea a fost pus sa strige din duba ceea ce a strigat?

Nu pot sa fac aceasta speculatie, cu siguranta ca adevarul va fi aflat in timp. Dar planul strategic de atac impotriva institutiilor vitale ale statului este evident. Se incearca si o ofensiva impotriva SRI in acest scandal si cred ca acest lucru se datoreaza faptului ca aceasta institutie este un pilon vital in lupta anticoruptie.

Eu nu discut acest dosar in sine. Justitia si-a urmat cursul firesc. Observ insa ca linia dezinformarii practicata de Antena 3 s-a mutat exact catre institutiile care aplica legea indiferent de cine este implicat. Ele sunt vizate, fie ca vorbim de DNA si ICCJ in cazul Bercea, fie ca vorbim de ANI in cazul Diaconu.