Pe urmele lui Nicolae Plesita. Spionaj la "Laboratorul de corp solid si rezonanta" a UBB - dosar de "obiectiv", fizician maghiar cu rude in Cluj

Una dintre obsesiile regimului comunist erau potentialele "actiuni dusmanoase" ale "puterilor straine" care s-ar fi putut infiltra in toate "aspectele vietii sociale" prin intermediul cetatenilor care astfel puteau deveni uneltitori impotriva "oranduirii socialiste", vanzatori de secrete. Pe vremea cand inca nu era general de Securitate, Nicoale Plesita era, in anii 60, locotenent colonel, sef al Directiei Regionale Cluj a Ministerului de Interne.

Dintr-un document aflat la CNSAS, fond documentar, dosar nr. 13365, vol. I, ff. 3-4, datat 4 februarie 1966, mai precis o "hotarare pentru deschiderea dosarului de obiectiv asupra Laboratorului de corp solid si rezonanta a Universitatii Babes Bolyai Cluj", aprobat de Nicolae Plesita, document "Strict secret", aflam ca laboratorul avea aparatura care functiona pe "baza radioactiva, importata din Japonia, Republica Federala Germania si alte tari. La aceste aparate se fac diferite masuratori, se efectueaza cercetari deosebite", astfel ca tot ce se intampla in acel laborator suscita, preciza Securitatea, "interesul unor persoane din tara si din strainitate". Ochiul vigilent al Securitatii identificase, prin intermediul unui agent - "D. Spataru", dintr-o nota informativa a acestuia, ca un anumit fizician maghiar - D. Bereny, din Debretin, "aflandu-se in URSS, s-a interesat despre caracterul lucrarilor efectuate in acest obiectiv".

Pe urma legaturilor fizicianului interesat de laborator

Din documentul hotararii aflam ca Securitatea a investigat legatura pe care fizicianul maghiar ar avea-o in Republica Socialista Romania identificand ca acesta avea rude la Cluj - pe Kemeny Peter care, se arata in document, "in medie de doua ori pe an viziteaza laboratoarele conduse de profesorul Ursu Ioan. Din nota rezulta clar intentia acestuia de a ajunge in posesia unor secrete cat si teama de a nu fi suspicionat pentru acest lucru".

Obiectivul - laboratorul de corp solid si rezonanta, urma sa-si extinda activitatea si in domeniul de cercetare prin instalarea unei sectii de Heliu lichid "importata de asemenea din strainitate si care va fi instalata la subsolulul cladirii". Astfel ca, in urma "muncii de securitate" si a informatiilor culese, dar si "interesului pe care il manifesta unele persoane straine in a afla natura aparatelor si cercetarilor ce se efectueaza, pentru a putea descoperi, urmari si preveni evntuale actiuni dusmanoase din partea celeor care se incadreaza in aceste laboratoare" propunerea ca laboratorul sa devina "dosar de obiectiv ".

Tabel cu nationalitatea si apartenenta politica

In ceea ce ii priveste pe cei care lucrau in cadrul laboratorului, Securitatea preciza in document ca era vorba despre 33 de cadre didactice si cercetatori. Nu doar atat, cei 33 erau trecuti intr-un tabel in functie de nationalitate si apartenenta politica, si anume: "22 - PCR; 7, UTC; 5, FP (Frontul Popular); Romani, 29; Maghiari, 4".

Cine era Nicolae Plesita

Nicolae Plesita este unul dintre vasnicii aparatori ai regimului opresiv instaurat in Romania odata cu preluarea puterii de catre comunisti. Plesita a fost un instrument perfect al regimului. Dupa perioada Cluj, Nicolae Plesita a fost tranferat la Bucuresti in functia de sef al Directiei de Securitate si Garda a Minsiterului de Interne, fiind inaintat la gradul de general-maior. Plesita este cunoscut de altfel si pentru ca, dupa 1989, a fost inculpat in 1997 in legagura cu atentatul care a fost pus la cale de Securitate la postul de radio Europa Libera din Munchen, la 21 februarie 1981.

Legatura lui Plesita cu atentatul era tocmai faptul ca ar fi fost legat de acest incident pus la cale de teroristul Carlos Sacalul. In 2009, Plesita a fost scos de sub urmarire penala in legatura cu acest atentat. Plesita a fost o prezenta constanta in emisiunii de televiziune, aparand cu vehementa regimul comunist si in special Securitatea. De numele lui Plesita sunt legate o serie de anchete in legatura cu Paul Goma, inaninte ca acesta sa plece in exil in Franta, stabilindu-se la Paris. De asemenea, in legatura cu "fugarul" Pacepa, Plesita a fost unul dintre acuzatorii cei mai furibunzi ai acestuia, catalogandu-l drept un "tradator".

Spionajul romanesc dupa Pacepa, cu Plesita

Cat priveste spionajul romanesc, fuga/defectiunea generalului Ion Pacepa a fost considerata drept cea mai puternica lovitura primita de serviciile de informatii romanesti "la jumatatea anului 1978, cand insusi seful adjunct al spionajului romanesc, generalul Ion Mihai Pacepa a trecut in tabara adversa. Aflat in misiune in RFG, la finele lunii iulie 1978, Ion Mihai Pacepa ia legatura cu reprezentantii CIA de la ambasada americana de la Bonn si solicita azil politic in Statele Unite, unde, ulterior, a fost cooptat in diverse operatiuni indreptate impotriva fostului bloc sovietic, in cadrul comunitatii de informatii americane", CNSAS, documente, despre istoria spionajului romanesc, Liviu Tararnu.

Plesita va prelua conducerea CIE, "directoratul lui Nicolae Plesita - prim-adjunct al ministrului de interne si sef al CIE, din cadrul DSS (01.09.1980 - 01.12.1984), corespunde unei perioade pline de "caderi" si dezertari, nefaste pentru spionajul romanesc. Acest lucru fost pus pe seama incompetentei lui Nicolae Plesita in materie de spionaj, ca si pe stilul de conducere al acestuia bazat pe "cultivarea sefului", adica a lui Nicolae Ceausescu. Este foarte adevarat insa ca nu era Nicolae Plesita cel care initiase si incurajase cultul personalitatii in cadrul MI, fosta conducere a DIE avand contributii notabile in acest sens", scrie Liviu Taranu in studiul citat.

Citeste si https://ziare.com/stiri/cnsas/arhitectura-ororii-supravegherii-totale-a-populatiei-de-catre-fosta-securitate-inainte-de-1989-1642288

Taranu mai arata ca meritul principal al lui Nicolae Plesita "a ramas cel al repunerii pe linia de plutire a spionajului romanesc atat din punct de vedere institutional cat si din perspectiva asigurarii cu personal calificat a CIE. Minusurile activitatii sale nu sunt insa putine. Necunoscator al vreunei limbi straine (handicap major in domeniu) si adeptul unor metode violente de lucru ce aminteau in unele locuri pe cele folosite de capii Securitatii prin anii '50, Nicolae Plesita a deteriorat in buna masura imaginea externa nu numai institutiei pe care o conducea ci si pe cea a regimului de la Bucuresti. Esecurile CIE in "epoca Plesita" sunt numeroase." In cee ace priveste atentatul cu bomba de la Europa Libera, Plesita declara, citam din Liviu Taranu, ca "In luarile sale de pozitie, dupa 1990, Nicolae Plesita a tratat drept "idiotenii" acuzatiile potrivit carora, in februarie 1981, autoritatile de la Bucuresti ar fi ordonat si finantat atentatul cu bomba de la sediul din Munchen al postului de radio "Europa Libera": "Este o idiotenie sa crezi asa ceva, in conditiile in care eu aveam un buget anual de 1,5 milioane de dolari, in timp ce Europa Libera primea de la americani 80 de milioane"".

Citeste si https://ziare.com/stiri/cnsas/sistemul-de-supraveghere-a-populatiei-inainte-de-1989-nu-ii-ocolea-pe-tineri-acestia-erau-urmariti-daca-ascultau-muzica-a-strainaa-1646815

Paranoia spionajului se amplifică în Rusia. FSB blochează călătoriile oficialilor ruși în țările "neprietene"

Rusia face tot mai dificilă deplasarea în străinătate pentru unii oficiali, din cauza temerilor că puterile străine ar putea încerca să obţină acces la secrete de stat într-un moment în...

Vizita președintele României, Klaus Iohannis, în Coreea de Sud. Vor fi semnate colaborări pe apărare și energie nucleară

Preşedintele Klaus Iohannis va efectua, săptămâna viitoare, de luni până miercuri, o vizită oficială în Republica Coreea, la invitaţia omologului său, Yoon Suk Yeol, informează...