Marele risc pentru Romania. "Iohannis ar trebui sa sesizeze el Comisia de la Venetia" - Interviu

Miercuri, 22 Noiembrie 2017, ora 12:3046835 citiri
Marele risc pentru Romania. "Iohannis ar trebui sa sesizeze el Comisia de la Venetia" - Interviu
Foto: Arhiva Ziare.com

Cand deschizi usa recastigarii de catre politic a dreptului de decizie asupra justitiei, prin modificarea Legilor Justitiei, supui Romania unui risc, in primul rand de suspendare a fondurilor europene, si semnalele sunt cat se poate de severe. Iar o eventuala suspendare a presedintelui ar avea efecte devastatoare, inclusiv in relatia cu NATO, afirma fostul ministru al Justitiei, Cristian Diaconescu in mandatul caruia au fost adoptate cele trei legi in 2004.

Intr-un interviu pentru Ziare.com, fostul ministru a dezaluit culisele adoptarii acestor legi decisive pentru intrarea noastra in UE.

Principalele declaratii facute de Cristian Diaconescu:

  • Legile Justitiei au fost adoptate in 2004 si au reprezentat practic argumentul pe baza caruia Romania a reusit sa inchida capitolul Justitie si Afaceri Interne. Principala dificultate care trebuia depasita era legata de rolul politicului fata de sistemul judiciar.
  • Adrian Nastase a primit mesaje explicite, si le-a inteles, in legatura cu modul in care trebuie abordata politic in plan intern aceasta problema. Si cei din Parlament au inteles miza.
  • Ministrul Justitiei a fost introdus in numirea procurorilor de Guvernul Tariceanu. Conform formei initiale a legii, MJ ramanea doar cu aspecte administrative.
  • Faptul ca am fost din nou trimisi la Comisia de la Venetia e un semnal clar.
  • PSD e in degringolada, nu intelege mecanismele relatiei dintre noi si parteneri si pleaca de la premisa ca indiferent cum ne comportam in tara, garantiile de securitate si sprijinul financiar vor veni.
  • A treia suspendare a unui presedinte ar avea un efect devastator in UE si NATO. O tara cu care nu se poate coopera devine nefrecventabila.
  • Situatia profita Rusiei, este o oferta in sensul politicii promovate public de Moscova: destabilizarea UE si NATO.
  • Faptul ca ar exista o institutie parastatala care lupta cu PSD este o aberatie.
  • M-a intrebat recent un diplomat strain: "am vazut ca aveti o lupta intre stat si stat. Cu care dintre state sunteti in UE si NATO?" Este un raspuns pe care trebuie sa-l dea PSD.

Desi sunt considerate legile Monicai Macovei, legile justitiei, aflate acum sub un asalt sustinut, au fost adoptate in mandatul dvs de ministru al Justitiei. Care a fost substratul demersului?

Au fost adoptate in 2004 si au reprezentat practic argumentul pe baza caruia Romania a reusit sa inchida capitolul Justitie si Afaceri Interne (JAI). Principala dificultate care trebuia depasita era legata de rolul politicului fata de sistemul judiciar. Din lectura atenta, tehnica, a acestor legi, se poate vedea ca dezideratul a fost ca actul de justitie sa fie independent, executiv doar in raport cu legea.

Aceasta solicitare a existat pentru toate statele post comuniste cu sisteme judiciare aflate de zeci de ani sub control politic, unde reflexul de supunere la decizia politica era periculos. Toate statele care au devenit membre ale UE in 2003 au un CSM cu atributiuni oarecum similare, o institutie care trebuie sa fie cu mult mai puternica decat in Germania sau Franta.

Am avut in acea perioada un consilier francez si unul german, am avut evaluarea aproape permanenta a Bancii Mondiale. Proiectele de legi au fost evaluate de Comisia de la Venetia, si, datorita unei relatii personale, au fost discutate si la CEDO.

Cine detinea presedintia UE?

Olanda. Olandezii, calvinisti, foarte meticulosi, aveau in vedere o justitie reala pentru toti cetatenii, care sa se conduca si sa se reprezinte prin ea insasi, un statut al magistratilor, care sa le asigure independenta, si limitarea ingerintelor ministrului Justitiei (MJ). Acestea erau aspectele de principiu care tineau de negocierea politica.

Cum erau numiti procurorii-sefi in varianta adoptata in 2004?

Simetric cu ceea ce se intampla la ICCJ. Adica CSM propune, presedintele numeste.

Deci MJ nu avea niciun rol. Cine l-a introdus in pozitia cheie de detinator al propunerii?

In 2005 - 2006, Guvernul Tariceanu, printr-o initiativa legislativa de modificare a legii. Conform formei initiale a legii, avand in vedere atributiile extinse ale CSM, MJ ramanea doar cu aspecte administrative, adica bugetul care presupune o negociere eminamente politica.

Cum au decurs atunci discutiile? In 2004 era totusi Guvernul Nastase, nu chiar cel mai pro-justitie din istoria Romaniei.

Eram intr-o situatie limita. Daca se adopta alta varianta, inchiderea pana in decembrie a dosarelor de integrare ar fi esuat, iar integrarea se amana sine die.

Miza era formidabila. Adrian Nastase a primit mesaje explicite, si le-a inteles, in legatura cu modul in care trebuie abordata politic in plan intern aceasta problema. S-au primit garantiile necesare din plan extern ca mergand pe acest drum capitolul atat de disputat si sensibil va fi inchis.

Si cei din Parlament au inteles miza. Stiu ca acum pare straniu, dar in acea perioada iata ca s-a reusit.

N-a cracnit PSD?

Au existat in partid probleme, erau colegi care spuneau ca MJ a ramas doar cu gestionarea maturilor din minister. Dar aveau de ales: acceptati legile asa cum sunt si cum le-am agreat, iar dezideratul dvs va fi realizat sau doriti mai multe atributii pentru MJ, dar sacrificati integrarea europeana.

Dar proiectele actuale par sa sporeasca puterile MJ si ale politicului.

Evident.

Si care e acum alegerea?

Avem o varianta agreata de toti partenerii nostri, de institutiile tehnice implicate in proces si, de partea cealalta, o propunere venita din mediul politic in contra variantei agreate. Politicul supune Romania unui risc.

Faptul ca am fost din nou trimisi la Comisia de la Venetia e un semnal clar. Timmermans stie foarte bine care sunt dificultatile, problemele si parcursul Romaniei in raport cu sistemul judiciar.

Va aduceti aminte ca MCV avea initial o clauza de salvgardare care urma sa fie prelungita sau nu in 2009, cand numai Olanda a mai avut rezerve privind epuizarea clauzei. Si, ca ministru de Externe, am avut atunci o discutie in Parlamentul olandez.

Propunerea guvernului olandez de prelungire a clauzei a fost semnata din partea Ministerului Afacerilor Europene de Franz Timmermans.

Olandezii spuneau ca au citit cu mare atentie toate rapoartele si evaluarile privind Romania si nu sunt convinsi ca Romania si Bulgaria ar trebui, intr-adevar, sa fie scoase din discutie. Si nu era vorba despre partidul de extrema. Sunt tari in care expertiza prevaleaza in dauna interesului politic, oricat ne-am imbufna.

Discutia din Parlamentul olandez a durat 12 ore, o voi tine minte toata viata.
La final au convenit sa respinga solicitarea guvernului olandez si sa dea mandant lui Timmermans sa sustina ridicarea clauzei de salvgardare.

Daca Timmermans e cel mandatat de Junker sa discute cu tarile cu probleme si el face trimiterea la Comisia de la Venetia, a nu respecta un astfel de semnal mi se pare contraproductiv. Eu i-as sugera, cu tot respectul, presedintelui, sa sesizeze el Comisia de la Venetia.

Chiar daca nu se umbla la atributiile presedintelui?

Asta arata a negustorie interna. Cand deschizi usa recastigarii de catre politic a dreptului de decizie, supui Romania unui risc.

Care?

Franta, Germania, Suedia si Italia au propus in vara un sistem de legare a fondurilor de coeziune de functionarea statului de drept. Daca cei care le primesc nu le folosesc corespunzator, ele sa poata fi blocate. Tema a fost amanata pana dupa alegerile din Germania si sigur va fi reluata.

Cand s-a negociat acordul cu FMI a aparut in discutie ideea sa acceptam in conditionalitati, expresis verbis, si MCV.

Ceea ce ei doresc sa modifice acum a fost agreat cu UE si ea va trebui sa decida daca ceea ce a stabilit atunci mai e sau nu valabil.

Cum sunt semnalele?

Cat se poate de severe. Daca priviti raportul MCV, toate semnalele negative sunt legate de factorul politic. Exista deficiente de functionare a sistemului? Sigur ca da, dar ele trebuie reparate fara afectarea fondului.

Deci, ce ni se poate intampla daca Legile Justitiei sunt modificate in sens invers celor convenite in 2004? Doar blocarea fondurilor sau si o eventuala suspendare a dreptului de vot ca in cazul Poloniei?

Polonia si Ungaria sunt acum la dispozitia CE, care va pune cand va dori pe ordinea de zi a Consiliului problema suspendarii. Deciziile se iau cu majoritate calificata, 2/3. Doua-trei state puternice au mai reusit sa polarizeze o decizie care nu era neaparat anticipata.

De ce sa cream o vulnerabilitate pentru a vedea ce se intampla dupa aceea?

Este important faptul ca nu discutam doar de o investigatie interna, ci de una a organismului european insarcinat cu investigarea fraudelor cu bani europeni, OLAF?

Birocratia europeana are un principiu sacrosant: cand ai o institutie constituita care ia o decizie, nu mergi politic impotriva acelei decizii. Ar fi absolut imprudent sa te astepti ca UE sa isi contrazica propriile institutii in favoarea Romaniei.

Cum gandeste PSD in acest moment?

Am senzatia ca nu inteleg mecanismele relatiei dintre noi si parteneri si pleaca de la premisa ca indiferent cum ne comportam in tara, garantiile de securitate si sprijinul financiar vor veni.

PSD-ul vechi, pus in fata unei alegeri impotriva propriei firi, a inteles pericolul major si s-a adecvat unui raspuns pe care nu l-a dorit. Dar a inteles ratiunea politica.

Ar merge spre o noua suspendare a presedintelui?

E o decizie politica pe care o contempla.

Si care ar fi efectul celei de-a treia suspendari a unui presedinte al Romaniei?

Devastator. Ar arata ca nu suntem o tara cu institutii solide, cu o asemenea tara nu se poate coopera deci devine nefrecventabila. Asta inseamna ca nu mai e asociata la nicio decizie, ramane doar cu placuta pe masa. De-abia atunci devii subordonat.

Si pe zona NATO?

Si acolo se poate complica situatia. In domeniul securitatii sunt state care isi nationalizeaza politicile, in frunte cu SUA. Presedintele Trump spune: cat contribuim fata de ceea ce primim?

Daca asa stau lucrurile e greu de indentificat in Romania macar intentia de a tine tara stabila. Intr-un fel se apara o tara stabila si in alt fel una care aluneca. Ideea de a suspenda comandantul suprem si de a bloca institutia unde se inchid proiectele de securitate este un semnal fata de care in general statele partenere iau o pauza. Totul se pune pe stand-by pana cand se rezolva problemele interne.

Profita Rusia de o asemenea situatie?

Este o oferta in sensul politicii promovate public de Moscova: destabilizarea UE si NATO. Suntem si stat de frontiera.

Ati fost ministru al Justitiei si de Externe. Ati fost sef al cancelariei prezidentiale. Exista statul paralel pe care il acuza Dragnea si PSD?

Cred ca ei se refera mai degraba la stat in stat. Exista, mai ales au existat, persoane care in exercitiul functiei au comis abuzuri, care au folosit mandatul institutiilor de o maniera extinsa fata de responsabilitati.

Dar nu a existat nicio institutie sau persoana care sa fi mers impotriva intereselor Romaniei. Au existat erori, dupa cum au existat gesturi si decizii exceptionale care au impins Romnaia inainte, dar faptul ca ar exista o institutie parastatala care lupta cu PSD este o aberatie.

Atunci cand PSD era intr-un moment de criza gasea explicatii cu mult mai rationale decat acum.

Degringolada?

Asta e cuvantul. Sunt atitudini asa-zis politice care, dupa parerea mea, vin din inconstienta. Am vazut politicieni cu pozitii in stat care cer expluzarea unor ambasadori. Nici macar intre state aflate in conflict fundamental nu s-a pus o asemenea problema. Asa cum in chestiuni grave partenerii ne iau in serios, ne iau si in asemenea chestiuni. Asemenea afirmatii nu pot fi omise.

M-a intrebat recent un diplomat strain: "am vazut ca aveti o lupta intre stat si stat. Cu care dintre state sunteti in UE si NATO?" Este un raspuns pe care trebuie sa-l dea PSD.