"Marele Cutremur" care s-a simţit până la Moscova şi a băgat spaima în români. Forța seismului din Vrancea a crăpat ziduri până în nordul îndepărtat al Europei

“Marele Cutremur”, cum a fost numit cel mai puternic seism care a lovit România și în urma căruia s-au prăbușit numeroase construcții, s-a produs în Vrancea, pe data de 26 octombrie 1802 (14 octombrie, stil vechi, ora locală 12:55), și se apreciază că a avut o magnitudine de 7,7-7,9 grade pe Richter.

Seismologii spun că este cel mai puternic cutremur vrâncean, iar unda sa de șoc s-a simțit și în Moscova, Sankt Petersburg, Insula Creta și Marea Egee. Forța cutremurului a crăpat ziduri până în nordul îndepărtat, în Moscova. În Bulgaria, orașele Ruse, Varna și Vidin au fost aproape complet distruse.

Cutremurul principal a fost urmat de o serie de replici, cea mai mare având o magnitudine de 5.5.

Cel mai puternic cutremur consemnat vreodată în România

Cutremurul a ținut două minute și 30 de secunde. În București, multe clădiri au căzut. Turnul Colței s-a prăbușit parțial, cauzând moartea unui negustor ambulant.

“Cutremurul a avut loc în ziua de 14 octombrie, într-o marți, de Sfânta Parascheva. Acestă zi era, de altfel, și începutul unei noi domnii a lui Constantin Ipsilanti. Când acesta ajungea în București, pe la 13:30, capitala era zguduită de "cutremurul cel mare", distrugând și demolând multe vestigii și edificii ale orașului de până atunci”, potrivit historia.ro.

"Turnul Colței, care era cea mai înaltă clădire de până atunci, s-a rupt de la jumătate. Se pare că Turnul Colței, așa cum era el în 1888, când primarul Pake Protopopescu l-a dărâmat spre a lărgi strada şi care era prea îngustă pentru circulație, era doar jumătate din Turnul Colței de dinainte de cutremurul din 1802".

Cutremurul a produs pagube mari

“Cutremurul a adus mari pagube orașului, consolidarea clădirilor făcându-se anevoios și prost. Deoarece, orașul arăta desfigurat, iar multe dintre biserici și clădiri arătau foarte urât, domnitorul Constantin Ipsilanti a căutat repede să refacă orașul, dar majoritatea meseriașilor, mai ales zidarii și lemnarii, cereau prețuri foarte mari, profitând de situația în care se aflau oamenii.

Astfel, domnitorul a fost nevoit să pună prețuri maximale și să ceară pedepse dintre cele mai grele pentru ce-i ce vor încălca legea. Tocmai pentru acest lucru, a reorganizat și breasla zidarilor și lemnarilor. Orașul s-a refăcut relativ repede, în câțiva ani, însă unele contrucții și edificii nu au mai căpătat niciodată forma lor de dinainte de cutemur”, a mai povestit historia.ro.

"Cea mai afectată zonă a fost cea de la Curbura Carpaţilor. Dionisie Ecleziarhul, călugăr caligraf și cronicar, scria despre cutremurul din 1802: „s-au cutremurat pământul foarte tare, de au căzut toate turlele bisericilor din București și clopotniță cea vestita (Turnul Coltei), care era podoaba orașului, cu ceasornic au căzut și s-au sfărâmat, și era atunci mare frica”, potrivit MOBEE (Mobile Earthquake Exibition).

Multe clădiri din București au fost avariate sau distruse, printre care Biserica Sf. Nicolae, Turnul Colței și Mănăstirea Cotroceni. Biserica Elefterie a rămas fară două turle. Au izbucnit multe incendii, probabil din cauza răsturnării sobelor.

"La Târgu Jiu s-a dărâmat Biserica Mărgineni, omorând 4 oameni (Corfus, 1967). Biserica Născătoarei de Dumnezeu din Vălenii de Munte a fost de asemenea distrusă, cu toate că abia fusese zidită.

Cutremurul a fost simțit în Moldova și Bucovina, cele mai afectate orașe fiind Iași și Cernăuți. La Mănăstirea Sf. Ioan au căzut mai multe odăi, turnul bisericii, bolta și din ziduri; la Iași nu a rămas niciun zid nesurpat, turnurile mai multor biserici și mănăstiri s-au surpat iar cupolele s-au prăbușit (Corfus, 1967).

În zona Moldovei au mai avut de suferit și Mănăstirile Bogdana, Radeanu, Răducanu și Răchitoasa (Burlacu, 1981) și Bisericile Armanesti (Suceava), Sf. Arhangheli (Pașcani) și Adormirea Maicii Domnului (Bârlad).

Braşovul și împrejurimile sale au fost puternic afectate, Biserica Neagră suferind multe avarii. La Sibiu s-au dărâmat mai multe clădiri, inclusiv Biserica Catolică. Cutremurul a mai provocat stricăciuni și în zone din Ucraina, la Lvov și Kiev; a creat spaimă în Polonia la Varșovia iar în Bulgaria au avut de suferit orașele Ruse, Varna și Vidin".

Cutremur produs miercuri dimineața în regiunea seismică Vrancea. În ce orașe s-a resimțit seismul

Un cutremur cu magnitudinea de 3,3 grade pe Richter s-a produs, miercuri dimineaţa, la ora locală 3.00, în judeţul Vrancea, potrivit informaţiilor publicate de Institutul Naţional de...

Cutremur în România, vineri dimineața. Județul în care a avut loc seismul de 3,5 grade

Un cutremur cu magnitudinea de 3,5 grade pe Richter s-a produs, vineri dimineaţa, la ora locală 2:05, în judeţul Buzău, zona seismică Vrancea, potrivit informaţiilor publicate de Institutul...