Judecatorii motiveaza de ce Roxana Wring a fost declarata colaborator al Securitatii. Cele doua note informative si privilegiile avute in comunism

Angajamentul de colaborare cu Securitatea si continutul a doua note informative, semnate de fosta presedinta a USR Bucuresti, Roxana Wring, nume conspirativ "R 21" sau "Rodica", au fost de ajuns pentru judecatorii Curtii de Apel Bucuresti pentru a constata, in prima instanta, calitatea de colaborator al Securitatii in acest caz.

In timpul procesului, Roxana Wring, fost consilier general si sef al USR Bucuresti, nu a contestat scrisul si semnatura de pe documentele aduse ca probe de Consiliul National Pentru Studierea Arhivelor Securitatii (CNSAS), potrivit judecatorilor Curtii de Apel Bucuresti. "Astfel ca se prezuma ca emana de la aceasta," conchide instanta.

Detalii apar in motivarea Curtii de Apel Bucuresti, care a constatat, pe 9 iulie 2020, calitatea de colaborator al Securitatii in cazul Roxanei Wring, fost consilier general si fosta sefa a USR Bucuresti. Motivarea a fost redactata saptamana trecuta.

Curtea a explicat ca prin cele doua note informative furnizate organelor Securitatii, Wring "a adus atingere dreptului la viata privata si la libertatea cuvantului".

Fostul politician a anuntat ca o sa conteste decizia la Inalta Curte.

Angajamentul

Conform sursei citate, Wring a intocmit olograf si semnat cu numele real un angajament, datat 10 octombrie 1977, din cuprinsul caruia rezulta ca a preluat numele conspirativ "R 21". Recrutarea a fost facuta "pe baza de sentimente patriotice".

Wring era angajata atunci ca translator la ONT Carpati si a fost recrutata informatoare in scopul incadrarii informative a profesorului american "Lectorul"- "suspect de activitate informativa" si a grupurilor de turisti straini.

Pe parcursul colaborarii cu Securitatea, aceasta ar fi furnizat informatii prin care se denuntau activitati potrivnice regimului totalitar comunist, precum comentariile negative la adresa realitatilor social-economice si politice sub regimul comunist fata de alte tari - notele olografe, semnate cu numele conspirativ "R 21", acuza CNSAS.

Notele informative

Prima nota, nedatata, era despre una din delegatele NUR - Olanda si RFG, care avea in grija si turisti din Predeal. "Ca si ceilalti delegati, prefera sa nu se imprieteneasca cu romanii. Ca si ei, este convinsa ca e permanent supravegheata. I se pare ca cetatenii romani sunt infricosati de posibilitatea de a intra in conflict cu organele militienesti si cu securitatea statului."

A doua nota, datata 28 decembrie 1977, despre delegatul firmei Neckermann, care avea in grija turistii GUT si NUR din hotelurile Soimul si Ciucas: "Afirma ca in Bulgaria, ca si aici, fiecare delegat de firma e urmarit de Securitatea statului, dar repeta la nesfarsit ca nu-i pasa, avand in vedere ca singurul lucru care i se poate intampla e sa fie dat afara din tara, ceea ce (dupa cum spune el) e pozitiv in RFG. Firma Neckerman nu considera reclamatiile care vin dintr-o tara socialista intemeiate (in acest caz Romania) si le trateaza ca incercari de denigrare a propriilor angajati. (...)

Critica de cate ori are ocazia asa-numitul sistem politienesc (spune el) existent la noi in tara, presupusele conditii grele de trai ale cetatenilor straini, putina libertate de care se bucura. In fata turistilor insa se abtine si incearca sa prezinte chiar si greutatile intr-o lumina mai buna. Cand suntem impreuna, face de multe ori remarci tendentioase, cunoaste destul de bine legile tarii. Se pronunta impotriva interdictiei puse cetatenilor romani de a veni in contact necontrolat cu turistii straini, calificand acest lucru drept o incalcare a dispozitiilor Conferintei de la Belgrad. E la curent cu politica internationala.

A vorbit odata despre asa-numitele clase existente in societatea noastra, afirmand ca la noi exista o clasa de privilegiati care e la conducere, si care conduce cu ajutorul unui aparat de politie foarte bine pus la punct. E inteligent, cult, bine informat, muncitor. Dezaproba sistemul socialist si afirma ca cel capitalist e net superior. Nu are incredere in romani, banuindu-i pe toti (aproape toti) ca il spioneaza."

"Nu a adus probe pentru a sustine teza constrangerii"

In primul rand, Curtea de Apel Bucuresti a respins apararea Roxanei Wring, potrivit careia ar fi fost fortata de Securitate sa incheie angajamentul de colaborare si sa semneze cele doua note. Avocatul acesteia a aratat ca orice refuz de colaborare din partea persoanelor vizate de Securitate fiind inevitabil sanctionat. Instanta a explicat ca Wring nu a adus probe pentru a sustine aceasta teza.

"In ceea ce priveste sustinerea paratei privind incheierea angajamentului prin constrangere, ca viciu de consimtamant, Curtea retine ca nu s-a dovedit o astfel de imprejurare de fapt, sarcina probei revenindu-i paratei potrivit dispozitiilor art. 1169 Cod Civil din 1864, in vigoare la data faptelor in cauza.

Parata (Roxana Wring- n.red.) nu a dovedit prin probele administrate ca ar fi fost amenintata cu un rau de natura sa ii produca o temere care sa o determine sa incheie un act pe care nu l-ar fi incheiat si, cu atat mai putin, nu s-au dovedit amenintarile pe parcursul intregii perioade in care a furnizat informatii.

"A beneficiat de burse in strainatate"

Din contra, se constata ca parata a beneficiat de stagii/burse de pregatire in strainatate, avea un loc de munca privilegiat in acele vremuri, desfasurand activitatea de translator la Oficiul National de Turism Carpati si intrand in contact cu numerosi cetateni straini, in timp ce conditiile de parasire a tarii de majoritatea cetatenilor romani erau extrem de restrictive, iar legaturile cu cetatenii straini, daca existau, erau atent monitorizate.

Pe de alta parte, si daca apararile astfel cum au fost formulate ar fi fost dovedite, acestea nu ar fi justificat respingerea cererii de chemare in judecata intrucat cazul invederat de parata nu reprezinta o cauza de exonerare avand in vedere varsta si capacitatea de discernamant a acesteia," explica Curtea de Apel Bucuresti.

"Informatiile nu erau de siguranta nationala"

Curtea de Apel Bucuresti nu putut retine nici pretinsa obligatie legala, "si cu atat mai putin morala", pe care ar fi avut-o Roxana Wring, de angajat la ONT, de a furniza informatii privind cetatenii straini considerati suspecti de catre organele de securitate.

"Instanta apreciaza ca informatiile pe care parata s-a obligat sa le furnizeze Securitatii nu aveau legatura cu siguranta nationala si nici nu erau necesare intr-o societate democratica (parand justificate doar in contextul unei societatii de tip totalitar, asa cum era societatea romaneasca in perioada 1945-1989).

De asemenea, ingradirea dreptului la viata privata, prevazut de art. 17 din Pactul International cu privire la Drepturile Civile si Politice si a dreptului la libertatea cuvantului prevazut de art. 28 din Constitutia Romaniei din 1965 coroborat cu art. 19 din Pactul International cu privire la Drepturile Civile si Politice, nu poate fi justificata prin dorinta autoritatilor de a cenzura relatiile obisnuite pe care cetatenii romani le intretineau cu cetatenii straini (in cazul persoane urmarite, nefiind identificat niciun element concret de natura a pune in pericol siguranta nationala).

Chiar si simpla obtinere a unor informatii cu caracter personal referitoare la cei urmariti de Securitate, fara cunostinta si fara acordul acestora si pentru motive care nu aveau de a face cu apararea intereselor nationale, constituia o violare a dreptului la viata privata," motiveaza Curtea de Apel Bucuresti.

Magistratii au precizat ca din actele dosarului rezulta ca toate materialele informative furnizate de Wring s-au referit la atitudini potrivnice regimului totalitar comunist, ambele note informative relevand comentarii negative ale cetatenilor straini la adresa realitatilor social-economice si politice sub regimul comunist.

Notele si pozitia ostila

In acest sens, Curtea de Apel Bucuresti arata ca supravegherea desfasurata de Securitate avea un caracter strict secret atat pe teritoriul Romaniei, dar mai ales in afara granitelor, unde conducerea partidului isi dorea sa pastreze imaginea unui stat ce respecta drepturile cetatenilor sai.

Asadar, informatiile referitoare la faptul ca cetatenii straini cunosteau realitatea societatii romanesti din acele vremuri, in special cu privire la activitatea de supraveghere desfasurata de Securitate, furnizate de Wring, reprezinta informatii referitoare la atitudini si activitati potrivnice regimului comunist, care urmarea mentinerea caracterului secret al activitatii Securitatii indeosebi fata de cetatenii straini.

"Totodata, aspectele relatate de parata, in special prin nota datata 28 decembrie 1977, au evidentiat in esenta pozitia ostila/atitudinea dusmanoasa a celui urmarit fata de politica partidului si statului, a conducerii acestora, fata de regimul comunist, vadind interesul pentru opiniile celui vizat relativ la aspectele mentionate, pentru anturajul acestuia, pentru opiniile si optiunile politice ale acestuia.

Acest interes, pus in practica prin informarea organelor Securitatii, coroborat cu urmarile ce ar fi putut fi antrenate impotriva celui vizat probeaza un mecanism specific de supraveghere politieneasca extrem de intrusiv in viata privata a celui urmarit si o grevare a dreptului la viata privata, a exercitarii libertatii de exprimare, de opinie si de constiinta, adica exact a acelor libertati care contureaza personalitatea unui om, care dau masura demnitatii acestuia, grevare care - in raport de sistemul de valori al fiecaruia dintre cei vizati - poate echivala cu o suprimare efectiva a acestor libertati," motiveaza instanta.

Securitatea a ordonat verificarea persoanei

Furnizand informatiile Securitatii, Wring a constientizat sau ar fi trebuit sa constientizeze posibilele consecinte asupra persoanelor la care s-a referit in cuprinsul notelor informative, si anume, desfasurarea unor actiuni de verificare si urmarire ale Securitatii.

"Nota informativa din data de 28 decembrie 1977, depusa la dosar, contine dispozitia ofiterului de securitate privind verificarea persoanei in cauza si sarcinile impuse informatorului in acest scop.

Aceasta actiune a paratei, care a implicat urmarirea indeaproape a vietii unei alte persoane, dar si opiniile acesteia, precum si relatarea acestora si a discutiilor purtate, constituie activitati prin care s-au suprimat/ingradit drepturi si libertati fundamentale ale omului, si anume: dreptul la viata privata prevazut de art. 17 din Pactul International cu privire la Drepturile Civile si Politice, dreptul la libertatea cuvantului prevazut de art. 28 din Constitutia Romaniei din 1965 coroborat cu art. 19 din Pactul International cu privire la Drepturile Civile si Politice.

De altfel, Curtea mai retine ca nu este necesar, pentru ca o persoana sa fie incadrata in categoria colaboratorilor politiei politice, ca activitatea acesteia sa fi adus efectiv atingere drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului, fiind suficient ca ea sa fi fost indreptata impotriva acestor drepturi si libertati si sa fi fost apta sa le aduca atingere," conchid judecatorii.

Convingerea instantei

Magistratii mai arata ca imprejurarea ca in decursul celor doi ani de colaborare, pe care Wring i-a avut cu Securitatea, au fost identificate doar doua note semnate personal ta este irelevanta: "Sub acest aspect, Curtea constata ca legea nu distinge, in sensul ca prin norma legala in discutie nu este prevazuta exclusiv activitatea ampla de informare a organelor Securitatii."

"Implicarea paratei (Roxana Wring- n.red.) este prin urmare suficienta in opinia prezentei instante pentru retinerea in persoana sa a calitatii de colaborator al Securitatii," concluzioneaza Curtea de Apel Bucuresti.

De ce a incetat colaborarea cu politia politica

Conform judecatorilor, nici apararile Roxanei Wring, relativ la motivele incetarii colaborarii nu pot fi retinute drept relevante in cauza, in primul rand, pentru ca din perspectiva OUG nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar si deconspirarea Securitatii, durata colaborarii ori maniera in care a incetat nu reprezinta criterii prevazute de lege, si o singura nota informativa fiind suficienta, astfel cum s-a retinut mai sus.

"In al doilea rand, astfel cum rezulta din dosarul personal al paratei intocmit de Securitate, sursa "R21" a fost abandonata intrucat ofiterul de caz a aflat de intentia sa de a se casatori cu un cetatean strain, dar si ca i-a comunicat acestuia legaturile cu organele de securitate (Raport din 12.10.1979 - f. 104). Or, deconspirarea surselor avea drept consecinta abandonarea lor," mai arata Curtea de Apel Bucuresti.

"Nu consider ca am colaborat cu Securitatea"

Roxana Wring arata pe 9 iunie, imediat dupa pronuntarea deciziei, ca va contesta decizia Curtii de Apel Bucuresti.

"Asa cum am mai spus, nu consider ca am colaborat cu Securitatea ca politie politica. Imediat dupa facultate, am lucrat la ONT si am semnat hartii - in fata superiorilor ierarhici - despre care consideram la vremea respectiva ca fac parte din fisa postului.

Nu am facut rau nimanui, nu am pactizat cu sistemul, nu am fost o unealta a lui. De altfel, sistemul este cel care m-a hartuit si pe mine si pe familia mea ani buni inainte si dupa angajarea la ONT. Am un dosar de urmarire cu mult mai voluminos decat cel de colaborare," explica fosta sefa USR Bucuresti.

Primul Congres Forţa Dreptei. Formaţiunea îşi alege conducerea naţională şi îşi prezintă candidaţii

Primul Congres al Forţa Dreptei este organizat, sâmbătă, la Palatul Parlamentului, formaţiunea urmând să îşi aleagă conducerea naţională şi să îşi prezinte candidaţii la alegerile...

Cine câștigă Primăria Capitalei, potrivit celui mai recent sondaj. Candidatul PSD+PNL, la pământ. Prezența la vot, în creștere

România se pregătește de alegeri. Europarlamentarele vor avea loc în aceeași zi cu localele. ARA Public Opinion a realizat o cercetare sociologică în legătură cu evenimentele ce vor avea...