Radiografia dura facuta de un judecator clasei politice romanesti: "Este un sindicat de interese in care totul se negociaza, se vinde si se cumpara"

Vineri, 22 Ianuarie 2021, ora 00:02 15820 citiri
Romania a vazut in ultimii ani proteste masive fata de coruptia clasei politice FOTO Hepta

Magistratul de la Tribunalul Bucuresti care l-a condamnat la 6 ani de inchisoare cu executare pe Lucian Duta, fostul presedinte al Casei Nationale de Asigurari de Sanatate (CNAS), face o analiza dura a clasei politice din Romania.

Judecatorul l-a gasit vinovat pe Lucian Duta ca ar fi primit o spaga de 6,3 milioane euro, in perioada 2010 - 2012, in schimbul acordarii unui contract din bani publici catre doua firme de software, HP Romania si Siveco Romania. El a dispus confiscarea sumei de 6.300.000 euro si a fost instituit sechestru asigurator asupra tuturor bunurilor lui Lucian Duta.

Decizia Tribunalului Bucuresti a fost data pe 27 noiembrie si nu este definitiva. Ea poate fi accesata integral pe portalul instantelor.

Mita vs. comision

In aceasta saptamana, magistratul si-a motivat sentinta. Dupa administrarea probelor -marturiile martorilor, a martorilor cu indentitate protejata, documente bancare, expertize contabile etc.- instanta a aratat ca si-a format convingerea "nu doar in sensul existentei faptei, ci si in sensul comiterii acesteia de catre inculpatul Duta Nicolae Lucian."

"Examinand actele si lucrarile dosarului, Tribunalul retine ca situatia de fapt prezentata in actul de inculpare are ca suport probator materialul probator mai sus dezvoltat si inainte de toate recunoasterea primirii banilor de catre inculpatul Duta Nicolae Lucian, este adevarat cu titlu de comision pentru obtinerea de sprijin politic si nu cu titlu de mita asa cum s-a retinut de catre acuzare," conchide judecatorul.

Potrivit motivarii, in declaratia data la Tribunal, fostul oficial a dat de inteles ca mai multi inalti generali din cadrul serviciilor de informatii - SPP, STS si SRI- din Romania se interesau de contractele CNAS, si chiar ar fi fost abordat de unii dintre sefii acestor structuri.

El a aratat ca impresia lui a fost ca sefii companiilor de software "pareau coordonati in realitate de anumiti generali din SRI." "Atata timp cat toate aceste proiecte au fost monitorizate, au fost acolo ofiteri SRI, este foarte greu de crezut ca s-ar fi pus problema unei mite, ca ar fi putut conditiona semnarea acestor contracte de eventuale foloase necuvenite," declara fostul sef al CNAS, citat in motivarea Tribunalului.

Foto: captura video Youtube/Ion Vaciu

Apararea: "N-am cerut mita"

In sprijinul sau el a citat si un director din cadrul HP Romania, care in fata instantei ar fi declarat ca in cazul semnarii contractelor cu CNAS, "99% procedura a fost corecta, iar 1% nu, pt ca CNAS era captiva HP-ului."

Duta a mai declarat ca unul dintre directorii de firma IT implicati in afaceri l-ar fi cautat in 2012. "Eu nu mai eram presedintele CNAS, si vazand situatia politica de atunci, respectiv suspendarea presedintelui Basescu, s-a oferit sa ajute campania de atunci.

Niciodata nu am cerut mita nici de la HP, si nici de la SIVECO. Niciodata nu am conditionat semnarea contractelor de primirea vreo unei mite," declara fostul sef al CNAS, potrivit sursei citate.

In motivare se mai arata ca Duta a primit, pentru semnarea celor 4 proiecte, suma de 6.300.000 de euro, din care 800.000 de euro cash si 5.500.000 euro prin transfer bancar in conturile deschise in Elvetia ale societatii Eurotrust Invest Inc.

In ceea ce priveste sumele primite in numerar, s-a reusit identificarea destinatiei partiale pentru acestea, respectiv achizitia de servicii turistice, imobile, autoturisme, explica instanta. Cea mai mare parte din bani, suma de 1.503.000 euro a fost investita in terenul si constructia unui imobil de tip S+P+4 in Bucuresti.

Apararea, desfiintata

Judecatorul a analizat si apararea construita de Lucian Duta, pe ideea de comision primit pentru obtinerea de sprijin politic si cu trimiteri la anumiti generali din serviciile secrete, care ar fi fost implicati in decizional al CNAS.

Instanta arata insa ca acest scenariu, "admitand ipoteza ca ar fi adevarat, nu schimba natura sumelor primite, pentru ca este greu de crezut ca o persoana cu pregatirea sa, desemnat intr-o functie de demnitate publica destul de importanta, nu si-a dat seama ca, atunci cand a pretins asa zisul comision a savarsit in acelasi timp o fapta penala."

"Totodata, in apararea sa inculpatul a sugerat faptul ca odata ajuns in functia respectiva trebuia, impins de la spate de cei care l-au sprijinit sa ocupe functia de presedinte al CNAS, sa perceapa comisioane pentru a-i recompensa in special pe oamenii politici care si-au dat concursul la numirea sa.

Instanta, admitand ca aceasta ipoteza nu este exclusa pentru ca din pacate in societatea noastra clasa politica este un sindicat de interese in care totul se negociaza, se vinde si se cumpara, constata ca inculpatul a actionat contrar misiunii sale, aceea de aparator al interesului general (cu siguranta, inculpatul Duta Nicolae Lucian, in virtutea pregatirii sale, cunoaste faptul ca etimologic termenul de functie provine din latinescul functio (indeplinire), care la randul sau deriva din fungiere, care inseamna a se achita de, a indeplini un serviciu public), misiune care, in situatia sa de inalt functionar al statului (pentru ca, ocupand functia de presedinte al CNAS acesta a fost mai mult decat un simplu functionar public, legea speciala conferindu-i calitatea de demnitar), era aceea a apararii interesului general din perspectiva unui inalt functionar al statului si nu a se imbogati pe sine, pe cei apropiati sau de a recompensa terte persoane," conchide judecatorul.

BMW-ul si imobilele

Judecatorul citeaza din declaratiile firmelor software, care au spus ca Lucian Duta inca de la inceput a solicitat remiterea unui comision din valoarea actelor aditionale/ contractelor ce urmau sa se deruleze in perioada 2010-2013, solicitare pe care cei doi au perceput-o ca pe o conditionare a incheierii respectivelor acte aditionale/ contracte.

El atrage atentia asupra achizitiilor facute de familia iubitei lui Lucian Duta si a vacantelor in care a fost fostul sef CNAS.

"Totodata, faptul ca in perioada de referinta membrii familiei concubinei sale achizitioneaza bunuri mobile si imobile cu sume de bani care nu pot fi justificate prin veniturile legale obtinute de respectivele persoane (este vorba de achizitii imobile in suma de 437.500 euro, suma ce reprezinta doar banii achitati pentru cumpararea apartamentelor, fara a putea fi cuantificate sumele platite pentru mobilarea si amenajarea acestora la care se adauga si achizitia unui bun mobil, reprezentat de un autoturism BMW, cumparat cu suma de 86.800 lei), iar inculpatul si concubina sa, potrivit investigatiei financiare realizate in cauza a cheltuit sume de bani importante pentru servicii turistice (in valoare totala de 138.299 euro si 78.465 lei), demonstreaza faptul ca inculpatul a pretins si a primit comisionul de 10% din valoarea actelor aditionale/contractelor incheiate in calitatea sa de presedinte al CNAS," precizeaza judecatorul.

A creat un off-shore

Conform instantei, natura comisionului nu poate sa fie decat aceea de mita pentru ca deocamdata legea romana nu permite demnitarului/ functionarului public sa perceapa comisioane pentru indeplinirea unui act ce tine de indatoririle de serviciu.

"Aceasta concluzie este cu atat mai evidenta cu cat inculpatul a creat vehiculul financiar tip off-shore, respectiv societatea Eurotrust Invest Inc.pentru a ascunde sursa banilor, scopul creearii unui astfel de mecanism fiind tocmai acela de a ascunde sume de bani de obicei considerabile si cu o sursa ilicita," mai explica instanta.

Cum motiveaza sentinta

Pedeapsa de 6 ani de inchisoare au fost data in raport de criteriile de individualizare prevazute de Codul penal, respectiv: imprejurarile si modul de comitere a infractiunii, precum si mijloacele folosite, starea de pericol creata pentru valoarea ocrotita, natura si gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinte ale infractiunii, motivul savarsirii infractiunii si scopul urmarit, natura si frecventa infractiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului, conduita dupa savarsirea infractiunii si in cursul procesului penal, nivelul de educatie, varsta, starea de sanatate, situatia familiala si sociala.

"Instanta subliniaza ca nivelul de educatie al inculpatului nu este suficient pentru a dispune o pedeapsa cu un cuantum care sa permita alta modalitate de individualizare deoarece, asa cum s-a aratat mai sus, prin modul in care a actionat si suma primita cu titlu de mita acesta a dovedit ca demnitatea publica a reprezentat un mijloc de a se imbogati (pe sine si pe cei apropiati), in dispretul obligatiei de probitate pe care o implica natura unei astfel de functii," motiveaza Tribunalul Bucuresti.

Dupa cum am mai aratat, decizia definitiva in acest caz urmeaza sa o dea Curtea de Apel Bucuresti.

Ne puteți urmări și pe  pagina noastră de Facebook   sau pe   Google News