Povestea tristă a jandarmului de 21 de ani care și-a dat viața pentru a apăra Guvernul de mineri. Crima nu a fost investigată niciodată VIDEO

Autor:N.G.
Miercuri, 06 Octombrie 2021, ora 03:257619 citiri
Povestea tristă a jandarmului de 21 de ani care și-a dat viața pentru a apăra Guvernul de mineri. Crima nu a fost investigată niciodată VIDEO
Monumentul ridicat la Horea și imagini din timpul Mineriadei

Un erou al mineriadei din septembrie 1991, despre care aproape nimeni nu își mai aduce aminte, a fost un tânăr de doar 21 de ani, care efectua stagiul militar a Unitatea Militară de Jandarmi din Fălticeni.

Nicolae Lazăr, din comuna Horea, județul Alba, a fost trimis alături de colegii săi să apere sediul Guvernului. Era în plină derulare cea de-a patra Mineriadă. Mii de mineri conduși de Miron Cozma veniseră la 25 septembrie în Bucureşti şi cereau demisia Guvernului condus de Petre Roman.

Jandarmii au creat în exteriorul clădirii un cordon pentru a respinge atacurile minerilor. O parte dintre jandarmi a rămas în interiorul clădirii pentru a asigura paza principalelor intrări, printre aceştia fiind şi Nicolae Lazăr.

În dezordinea creată, protestatarii au început să arunce cu sticle incendiare prin geamurile deschise. Nicolae Lazăr a fost lovit cu o sticlă incendiară care s-a spart și a luat foc de la benzina care s-a împrăștiat pe corpul lui. A murit în chinuri groaznice câteva zile mai târziu la spital.

”I s-a topit masca de cauciuc pe faţă”


„Copilul meu a făcut parte din trupele de jandarmi Bucureşti-Băneasa. A fost chemat să apere Guvernul. Un miner a aruncat cu o sticlă incendiară şi Culae a luat foc. I s-a topit masca de cauciuc pe faţă. Mi-au povestit colegii lui. Obrajii, buzişoarele, ochişorii, toate au ars. A murit după patru zile, în chinuri cumplite, la Spitalul Titan. Ce simte o mamă când îşi trimite fiul la oaste să-i apere apere ţara cu onor, iar ţara îl azvârle înapoi mort şi fără faţă?”, declara, în urmă cu mai mulți ani, mama lui Nicolae Lazăr.


Jandarm rănit la Mineriada din septembrie 1991

Anchetatorii n-au găsit probe şi nici vreun posibil vinovat din mulţimea de mii de oameni care se afla în Piaţa Victoriei în septembrie 1991. ”A fost cel mai mic, mezinul familiei. Nu pot să spun multe, nu mă lasă lacrimile. Am vorbit cu autorităţile, mi-a spus că se vor rezolva. Nu s-a rezolvat nimic. Noi, ca să mergem să deschidem proces, posibilităţi nu am avut şi nici nu avem. Dumnezeu cu mila!”, susține Gheorghe Lazăr, unul dintre fraţii jandarmului mort.

Mama victimei a făcut o sesizare la Asociația Victimelor Mineriadelor, care, ulterior, a depus o plângere la Parchet, fără nici un rezultat. „Noi am făcut sesizare către Parchetul Militar şi direct la Surdescu (unul din procurorii responsabili de dosarele mineriadelor – n.r.) să se ocupe şi de cazul acestui decedat care era în timpul serviciului şi nimic. Am tot făcut reveniri fără răspunsuri. Au trecut 25 de ani, am discutat şi cu procurorul general Augustin Lazăr şi a zis că o să se informeze, dar nimeni nu mai ştie nimic de dosarul ăsta”, declara în 2016, Viorel Ene președintele AVMR.

Nicolae Lazăr provenea dintr-o familie de moţi, iar moartea singurului militar dar şi cel mai mic dintre copii a adus o tristeţe imensă în rândul întregii populaţii care şi-a aşteptat eroul purtat de un convoi militar. În memoria acestuia, jandarmii împreună cu autorităţile locale au înălţat un monument de aducere aminte a sacrificiului suprem. În fiecare an, în luna septembrie este organizat un ceremonial militar la care participă jandarmi din Alba, dar şi foşti colegi ai acestuia de la Fălticeni.

Dosarul Frumușanu - Crăiniceanu


Jandarmul din Horea este victima uitată a Mineriadei din 25-26 septembrie 1991. Celelate două victime, mult mai cunoscute, au fost Andrei Frumuşanu şi Aurica Crăiniceanu. O altă victimă a decedat la Vulcan, înainte de plecarea minerilor spre Bucureşti. Protestele s-au încheiat după trei zile. Petre Roman, premierul de atunci, şi-a dat demisia.


Comemorarea organizată în septembrie 2021 la monumentul din comuna Horea

La mai puţin de o săptămână, procurorii au început să ancheteze dosarul Crăiniceanu-Frumuşanu. Rudele celor doi tineri ucişi au fost audiate. Procurorii militari au făcut expertize, au ridicat documente şi au identificat un suspect: Dorel Gabor, ofiţer SPP. El a condus divizia antiteroristă venită să-l apere pe şeful Guvernului. Potrivit anchetatorilor, el ar fi tras în cele două victime cu un pistol de semnalizare de calibru 26.

Acesta a negat acuzaţiile, fiind achitat definitiv în justiţie, în anul 1999. Rudele celor doi au continuat să spere că autorităţile române vor găsi vinovaţii. În 2012 au obţinut chiar şi o condamanare a României al CEDO pentru modul în care Statul Român a gestionat acest dosar. Statul le-a plătit despăgubiri de 60.000 de euro şi a fost obligat să redeschidă ancheta. Cu toate acestea, nici până în prezent nu a fost găsit vinovatul.

Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook   sau pe  Google News