Fost senator PSD, cufundat în cartea de rugăciuni înainte de proces: De ce vrea să știe Niță Ilie numele celui care l-a „turnat” la DNA

Ilie Niță – fost parlamentar PSD condamnat la 8 ani și 5 luni de închisoare pentru o evaziune fiscală și acte de comerț incompatibile cu funcția de senator – cere Înaltei Curți, în apel, să îi spună cum îl cheamă pe martorul cu identitate protejată al DNA care a făcut declarații împotriva lui. Înainte de proces, Ilie Niță n-a lăsat din mâini cartea de rugăciuni.

Ilie Niță e judecat, în prezent, la Completul de 5 judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ). Acuzațiile DNA vizează faptul că Niță, pe vremea când era senator (al formațiunii ALDE, apoi al PSD) ar fi rămas în continuare la conducerea unor firme din Suceava și, mai mult, ar fi obținut profituri de 2.929.664 lei, din care ar fi trebuit să plătească dări la stat de 693.289 de lei.

Secția penală a ICCJ l-a condamnat pe Ilie Niță, în data de 25 ianuarie 2021, la 8 ani și 5 luni de închisoare cu executare, însă fostul senator a făcut apel.

Așezat în ultima bancă din sala de judecată a Secțiilor Unite a ICCJ – pe care inculpații o numesc „sala Adrian Năstase” – fostul senator de Suceava citea o cărticică de rugăciuni până ca grefierul să facă apelul în dosarul său.

Luni, 6 decembrie, președintele completului de judecată, magistratul Daniel Grădinaru, l-a întrebat pe avocatul lui Ilie Niță dacă clientul său dorește să facă declarații în fața instanței de apel. Avocatul a răspuns că Ilie Niță menține ce a spus înainte ca ICCJ să-l condamne la mai bine de 8 ani de pușcărie și că nu are nimic de adăugat.

Cu privire la probele pe care Ilie Niță le vrea administrate în apel, avocatul a arătat că se impune efectuarea unei expertize financiar-contabile.

„Se reține marja de profit de 85% (n.r. – în cazul firmelor pretins controlate de Niță) nu de 55% cum e în realitate”, a arătat apărătorul fostului senator, Mihai Giurgea.

O altă solicitare pe care avocatul a făcut-o a fost cea cu privire la „dezvăluirea identității reale a lui Popescu Ion”, cu privire la care ICCJ a rămas în pronunțare.

Avocatul lui Ilie Niță și-a întemeiat cererea pe o decizie a CCR cu privire la neconstituționalitatea unor prevederi din Codul de procedură penală (Cpp) legate de martorul cu identitate protejată.

Este vorba de alineatul 6 al Art. 126 Cpp, găsit neconstituțional de către magistrații de la CCR, sub aspectul faptului că măsurile dispuse de procuror în astfel de cazuri „se menţin pe tot parcursul procesului penal, dacă starea de pericol nu a încetat”.

Mai exact, este vorba de următoarele măsuri:

• supravegherea şi paza locuinţei martorului sau asigurarea unei locuinţe temporare;
• însoţirea şi asigurarea protecţiei martorului sau a membrilor de familie ai acestuia în cursul deplasărilor;
• protecţia datelor de identitate, prin acordarea unui pseudonim cu care martorul va semna declaraţia sa;
• audierea martorului fără ca acesta să fie prezent, prin intermediul mijloacelor audiovideo de transmitere, cu vocea şi imaginea distorsionate, atunci când celelalte măsuri nu sunt suficiente

De ce vrea să știe Ilie Niță cine l-a „turnat” la DNA

Întrebat de Ziare.com de ce solicită dezvăluirea identității denunțătorului sub acoperire, Mihai Giurgea, avocatul lui Ilie Niță, a răspuns:

„E mult spus denunțător. Este vorba despre un colaborator cu identitate protejată al Parchetului care dă niște declarații, asimilabil martorului spunem noi. Este vorba despre o persoană care nu are calitatea de investigator, este o persoană privată care a colaborat cu organul de urmărire penală. A dat declarații amănunțite legate de pretinsa activitate infracțională. Noi am cerut (dezvăluirea identității – n.r.) pentru că nu există nicio amenințare la adresa lui și se aplică, prin asemănare, decizia Curții Constituționale cu privire la martorul cu identitate protejată amenințat, despre a cărui măsuri de protecție Curtea spune că nu pot fi menținute sine die. Deci, la un moment dat, trebuie să se indice identitatea lui, în așa fel încât să te poți apăra de respectivele declarații. Pentru că, altfel, se ajunge în situația complet inechitabilă în care este un martor care dă declarații contra inculpatului, iar apoi – același martor, sub altă identitate – dă încă o dată declarații. Deci, practic, avem două declarații incriminatoare date de aceeași persoană, pe care o cheamă diferit astăzi față de mâine. Noi am arătat că la firma respectivă (n.r.- Ilie Niță) nu avea un control de la momentul în care a avut calitatea oficială. Solicitarea noastră și pe fond a fost cea de achitare, iar instanța de fond a dispus achitări pentru mai multe infracțiuni reținute în sarcina domnului Niță în actul de sesizare”, a declarat pentru Ziare.com avocatul Mihai Giurgea.

Acuzațiile procurorilor DNA: Câți bani a ascuns Ilie Niță de Fisc

Procurorii anticorupţie notează în rechizitoriul transmis instanţei că, în perioada 2009 - 2017, Ilie Niţă, în calitate de vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Suceava şi, ulterior, senator în Parlamentul României, ar fi exercitat în fapt atribuţiile de control şi administrare a unei societăţi comerciale, deşi, potrivit statutului societăţii, administrator era o altă persoană.

„Inculpatul a acţionat în aceeaşi manieră şi după intrarea societăţii în procedură de insolvenţă din dispoziţia judecătorului sindic, deşi prerogativele acestei funcţii au fost preluate de către inculpatul Florin Ivanovici, în calitate de lichidator judiciar”, precizează anchetatorii.

Anchetatorii susţin că, în perioada 2014 - 2017, Ilie Niţă, cu intenţie, ar fi omis să consemneze veniturile în valoare totală de 2.041.482 lei, încasate în nume propriu, dar obţinute sub aparenţa derulării activităţii comerciale a societăţilor pe care le controla.

Procurorii DNA au pus sechestru pe mai multor bunuri mobile şi imobile ce aparţin lui Ilie Niţă, până la concurenţa sumei de 1.564.807 lei.

Mai mulți cetățeni maghiari, acuzați că au fentat statul român. Prejudiciul se ridică la aproape 1 milion de euro

Poliţiştii din Bihor de la Investigarea Criminalităţii Economice cercetează cinci cetăţeni din Ungaria, care au înfiinţat şi condus firme pe teritoriul României. Ei sunt suspectaţi...

Bărbat prins când primea mită 20.000 de euro de la ruda unei persoane trimise în judecată. Ce a promis în schimbul banilor

Un bărbat a fost reţinut pentru trafic de influenţă după ce a fost prins când primea 20.000 de euro de la o rudă a unei persoane trimise în judecată, în schimbul promisiunii că poate...