ICCJ sesizeaza CCR pe modificarile aduse Codului Penal: zeci de articole neconstitutionale

Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ) a sesizat, joi, Curtea Constitutionala a Romaniei (CCR) cu privire la aspecte de neconstitutionalitate cuprinse in legea prin care se aduc modificari Codului Penal.

"Sectiile Unite ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie, legal constituite, prin Hotararea nr.8 din 5 iulie 2018, au sesizat Curtea Constitutionala asupra aspectelor de neconstitutionalitate cuprinse in Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, precum si pentru modificarea si completarea Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie", au transmis, joi, reprezentantii ICCJ.

Judecatorii fac referire in document la zeci de articole ale legilor respective care ar fi neconstitutionale si expun motivele pentru care considera astfel.

De exemplu, in ceea ce priveste abuzul in serviciu, judecatorii afirma ca intgroducerea conditiei ca fapta sa fie savarsita pentru sine sau o ruda apropiata restrange "semnificativ sfera de aplicare a normei de incriminare".

"In dispozitiile art. 297 alin. (1) C. pen., in forma modificata prin art. I pct. 50, legiuitorul a introdus conditia ca fapta sa fie savarsita <>, restrangand semnificativ sfera de aplicare a normei de incriminare. Introducerea conditiei mentionate in cuprinsul normei de incriminare prevazute in art. 297 alin. (1) C. pen. are ca efect dezincriminarea tuturor faptelor de abuz in serviciu prin care functionarul public, desi nu a savarsit fapta in scopul de a obtine pentru sine, sot, ruda sau afin pana la gradul II inclusiv un folos material necuvenit, a cauzat persoanelor fizice sau juridice o paguba mai mare decat echivalentul unui salariu minim brut pe economie sau o vatamare a drepturilor ori a intereselor legitime ale acestora", se arata in textul sesizarii.

Potrivit judecatorilor ICCJ, prin introducerea conditiei respective "competenta de dezincriminare a faptelor de abuz in serviciu este exercitata cu incalcarea drepturilor si a intereselor legitime ale persoanelor fizice sau juridice, inclusiv a drepturilor prevazute in Constitutie".

"De asemenea, reducerea limitei maxime speciale a pedepsei principale a inchisorii, introducerea pedepsei principale alternative a amenzii si eliminarea pedepsei complementare a interzicerii exercitarii dreptului de a ocupa o functie publica nu constituie solutii legislative adoptate in concordanta cu paragraful 34 al Deciziei Curtii Constitutionale nr. 224/2017", mai spun judecatorii ICCJ.

De asemenea, ICCJ considera ca abrogarea unor articole duce la dezincriminarea unui numar mare de fapte cum ar fi luare de mita, delapidare, abuz in serviciu, folosire abuziva a functiei in scop sexual sau uzurpare a functiei.

"Abrogarea art. 175 alin. (2) C. pen., prevazuta in art. I pct. 30, are ca efect dezincriminarea unei game largi de fapte savarsite de persoanele care <> Sunt incluse in categoria faptelor dezincriminate, de exemplu, faptele de luare de mita, delapidare, abuz in serviciu, folosire abuziva a functiei in scop sexual sau uzurpare a functiei savarsite de functionarii publici prevazuti in art. 175 alin. (2) C. pen", mai spun judecatorii.

De asemenea, spun judecatorii, abrogarea art. 175 alin. (2) C. pen. "are ca efect dezincriminarea unei game largi de fapte savarsite in legatura cu persoanele incluse in sfera de aplicare a dispozitiilor art. 175 alin. (2) C. pen".

"Fac parte din categoria faptelor dezincriminate, de exemplu, darea de mita, traficul de influenta sau cumpararea de influenta savarsite in legatura cu functionarii publici", se mai arata in sesizarea transmisa de catre judecatori.

Acestia afirma ca "dezincriminarea faptelor de coruptie si de serviciu savarsite de functionarii publici sau in legatura cu acestia afecteaza protectia penala acordata valorilor sociale ocrotite prin reglementarea infractiunilor de coruptie si de serviciu".

Din totalul de 114 judecatori in functie, au fost prezenti 77 judecatori.

Proiectul de modificare a Codului penal a fost adoptat, miercuri, de plenul Camerei Deputatilor, in calitate de for decizional.

Cătălin Cîrstoiu: „Expunerea asta mi-a făcut foarte mult rău. Nu mi se pare normal ca la grădiniţă copilul să fie fotografiat. M-am considerat hărţuit” VIDEO

Cătălin Cîrstoiu, candidatul PSD-PNL la Primăria Capitalei a afirmat că expunerea din ultima perioadă i-a făcut foarte mult rău în viaţa personală, subliniind că nu i se pare normal ca...

”Nu am ce să-mi reproșez. Mandatul rămâne pe masa coaliției”. Cîrstoiu a făcut declarații în faţa Spitalului Universitar. Explicaţii privind acuzaţiile de incompatibilitate

Candidatul PSD-PNL la Primăria Capitalei, medicul Cătălin Cîrstoiu a susținut vineri, 19 aprilie, o conferinţă de presă pentru a răspunde acuzaţiilor de incompatibilitate în condiţiile...