Florin Iaru: "Impresia este exact ca acum 30 de ani. Nu mi s-a schimbat nici macar cu un milimetru"

Scriitorul Florin Iaru este de parere ca, dupa 30 de ani de la evenimentele violente care au pus capat Fenomenului "Piata Universitatii", nu este posibila o repetare a lui, pentru ca niciun guvern nu ar avea curaj sa faca ceea ce a facut guvernarea Roman - Iliescu in 1990, a declarat el pentru News.ro. Considera ca a rezultat "o catastrofa nationala, pentru ca din clipa aia Romania s-a dus in jos timp de zece ani fara nici cea mai mica simpatie din jur".

Poetul nu a fost prezent in Piata in zilele din iunie, pentru ca era spitalizat, insa in primavara acelui an le-a vorbit manifestantilor de la balconul Universitatii si a participat la mai multe manifestatii.

"Impresia este exact ca acum 30 de ani. Nu mi s-a schimbat nici macar cu un milimetru parerea de atunci si pana acum", a subliniat el.

El crede ca acele miscari de strada nu se pot repeta. Pot exista unele de o amploare asemanatoare, in functie de conditiile istorice, de impreujurari, de lideri. "Dar, in general, asa cum s-a intamplat inainte de '89 si dupa '89, miscarile de strada de la noi sunt mai palide, mai putin pregnante, mai putin axate pe problematica reala. Insa ceea ce a fost atunci nu cred se poate repeta, pentru ca in primul rand niciun guvern in momentul de fata nu ar avea curaj sa faca ceea ce a facut guvernarea de atunci, Roman - Iliescu. Nu cred ca mai are cineva curajul asta. Si, in afara de asta, nu mai exista o clasa sociala a minerilor revolutionari. Pe cine sa cheme in ajutor? Poate niste roboti".

Florin Iaru a amintit manifestatiile de amploare din ultimii ani, dar niciuna, cu exceptia celei din august 2018, "nu s-a lasat cu evenimente violente".

"In general, participantii la astfel de manifestatii, ii cunosc pe multi, au oroare de bataie, de vandalizare, de calcare in picioare".

Iaru a participat la protestele anticomuniste din Piata Universitatii incepand cu 25 aprilie si pana in 6 iunie. "Pe 20 mai, dupa alegeri, cei mai multi si-au recunoscut infrangerea, au plecat acasa si au ramas cativa rezistenti, asa cum e peste tot. Si nu s-ar fi intamplat nimic daca nu ar fi venit politia, la 5 dimineata, impreuna cu Televiziunea Romana, i-au ridicat de acolo si i-au bagat in dube si, in timp ce ii bagau in dube ii bateau cu bastoanele. Si asta au prezentat la Televiziune la ora 7 dimineata. Eram in spital, aveam un televizor portabil. Am vazut lucrul asta, am vrut sa plec de acolo, dar nu puteam, ca eram in pijama, as fi parut un nebun care iesise de la spital. Dar lumea din Bucuresti a vazut asta si furia populara a facut restul".

Sunt multe lucruri facute "de-a-ndoaselea sau cu intentie", a mai afirmat el. "In 13 iunie, probabil guvernantii s-au gandit ca este timpul sa lichideze orice fel de opozitie si sa o inlocuiasca cu o opozitie de catifea a partidelor caricatura - al lui Stefan Cazimir, al lui Victor Surdu -, alea erau de fatada. De ce or fi vrut lucrul asta, cand castigasera alegerile la un scor fabulos, iar presedintele Iliescu fusese ales cu 85%?! Nu o sa inteleg in viata mea. Ce a fost acolo, ce sfaturi, ce informatii au dat serviciile secrete, ce au urmarit?! Nu pot sa va spun. A iesit o catastrofa nationala, pentru ca din clipa aia Romania s-a dus in jos timp de zece ani fara nici cea mai mica simpatie din jur. Am fost priviti din clipa aia ca o tara de mana a 14-a in care totul este posibil".

Iaru considera ca scoala este cea care trebuie sa ii invete pe tineri lucruri reale, in care sa creada.

"Daca nu invata la scoala, daca scoala nu este un element formator real, care sa ii invete lucruri reale, in care ei sa creada, degeaba le-as spune ceva. Romania este, probabil, tara cu cel mai mare numar de analfabeti functional din Europa. Asta e vina scolii. Scoala trebuie sa te invete si pe ce lume esti, si cum sa e comporti pe strada, si cum sa rezolvi o problema de matematica si cum sa vorbesti romaneste. In toate aceste categorii suntem deficitari. Cum ar putea sau ar trebui sa cunoasca oamenii mai tineri Fenomenul <> daca ei nu pot citi o carte?!".

Dupa Revolutia din 1989, mitinguri anticomuniste au inceput in Piata Universitatii in luna ianuarie 1990. Intalnirile pasnice au adunat zeci de mii de oameni, de la elevi si studenti la intelectuali si muncitori. De cealalta parte, in aceeasi perioada a luat amploare ideea ca "ne vindem tara". Lumea era deja impartita in doua tabere - proFSN si antiFSN. Primii ii acuzau pe cei din urma ca destabilizeaza ordinea tarii, care, in sfarsit, scapase de comunism, iar ceilalti acuzau puterea de continuarea doctrinei comuniste.

Demonstratiile pasnice au continuat in februarie si aprilie, cand s-au intensificat si au participat tot mai multi oameni, avand in vedere ca, in mai, urmau sa aiba loc alegeri prezidentiale. Demonstrantii, numiti "golani" de Ion Iliescu, erau deseori acuzati nefondat. Intr-o interventie televizata, locotenent-colonelul Calin Mateescu anunta in aprilie ca mitingurile neautorizate au adus Intreprinderii de Transporturi Bucuresti pagube de 18.000 de lei intr-o zi, iar protestatarii au fost acuzati ca au fost violenti si ca "au profanat trivialitati".

Mai multe persoane au facut greva foamei, in semn de protest, ramanand mai multe zile si nopti in piata. Primele incidente violente au fost provocate spre finalul lunii aprilie, de politie, care, intr-o noapte, a intervenit in Piata Universitatii si i-au ridicat pe cei mai multi.

Parinti ai victimelor Revolutiei, studenti, dar si personalitati din tara si strainatate au transmis, de la balconul Universitatii sau prin intermediul presei straine, mesaje celor care continuau sa se adune din piata.

Scriitorii si poetii Ana Blandiana, Florin Iaru si Mircea Dinescu, actorii Victor Rebengiuc, la acea vreme rector al Academiei de Teatru si Film, Ion Caramitru si Dragos Paslaru, regizorul Nae Caranfil, muzicienii Alexandru Andries si Cristian Paturca, profesorul Emil Constantinescu, parintele Galeriu si disidenta Doina Cornea s-au numarat printre cei care au aparut in fata multimii pentru a-si arata sprijinul si implicarea.

Dupa ce alegerile au fost castigate covarsitor de FSN si Ion Iliescu, demonstratiile din Piata si-au pierdut din intensitate. In noaptea de 12 spre 13 iunie, cand acolo se aflau in jur de 260 de oameni, multi in greva foamei, politia a intervenit violent. Ziua urmatoare, presedintele Iliescu i-a chemat pe mineri pentru a "reocupa" Piata Universitatii. Pe 15 iunie, el le-a multumit "pentru ce ati demonstrat in aceste zile". Oficial, au fost inregistrati aproximativ 560 de raniti si 6 morti, in urma violentelor. Potrivit Asociatiei Victimelor Mineriadelor, au fost 762 de raniti, conform listelor din spitale.

Veste teribilă pentru naționala României. Internaționalul scos cu targa de pe teren va lipsi la Euro 2024 VIDEO

Selecționerul Edi Iordănescu a primit o veste neplăcută de la unul dintre cei mai în formă internaționali români, în perspectiva participării României la Euro 2024. Astfel, Olimpiu...

România: riscurile de azi și ce se întâmplă (până) în 2035

Poate România ține pasul cu schimbările rapide care au loc în marile economii europene? Și ce-ar trebui să facă pentru a nu fi lăsată în urmă? O analiză de Sabina Fati. Un Raport al...