Financial Times: De ce nu are Romania drumuri? Din cauza muntilor si a politicienilor

Miercuri, 20 Septembrie 2017, ora 06:5614808 citiri
Financial Times: De ce nu are Romania drumuri? Din cauza muntilor si a politicienilor
Foto: Arhiva Ziare.com

Infrastructura din tara noastra, una dintre cele mai slab dezvoltate din Europa, este dependenta pentru dezvoltare de relief si de liderii politici.

Asta sustine Andrew MacDowall, in unul dintre articolele de marti dedicate de Financial Times Romaniei, in campania "Investind in Romania".

Autorul titreaza ca "muntii si politica zadarnicesc planurile de infrastructura ale Romaniei" si subliniaza ca lipsa de bani reprezinta "o scuza proasta".

Studiu de caz: Autostrada Transilvania

Financial Times da exemplul Autostrazii Transilvania, care masura, in anul 2013, 52 de kilometri, cu mult sub cei 415 cat ar trebui sa aiba. Constructia rutiera ar fi urmat sa fie o adevarata coloana vertebrala pentru sistemul de transport din tara noastra, intre Brasov si Oradea.

Insa Autostrada Transilvania este un exemplu graitor al problemelor cu transportul, sustine Nikolai Bojilov, presedinte executiv al companiei de logistica Unimasters. "Infrastructura de transport in Romania este intr-o stare destul de proasta. Drumurile si caile ferate nu s-au imbunatatit vizibil", spune acesta.

Exceptia o reprezinta portul din Constanta, unul dintre cele mai productive de la Marea Neagra. Totusi, transportul terestru de acolo a pus frana potentialului Romaniei de a concura cu porturile de la Marea Nordului pentru traficul de containere intre Asia si Europa.

Fost consilier pe chestiuni de transport si actual deputat USR, Catalin Drula, spune ca "principalele cauze pentru dezvoltarea inceata a infrastructurii de transport sunt interventiile politice si lipsa de capacitate profesionala in administrarea acelor proiecte mari".

"Proiectele mari de infrastructura, precum autostrazile vitale care ar trebui sa treaca Muntii Carpati, au un ciclu de dezvoltare de lunga durata, in timp ce politicienii cauta castig politic pe termen scurt. Rezultatul anilor de prioritati schimbate constant, nepotism si coruptie este ca ne lipsesc proiectele mature si orice este acolo este de calitate proasta.

Managerii competenti au fost indepartati din sistem. Consecinta inevitabila este ca proiectele progreseaza foarte lent si contractele de constructie sunt deseori terminate in stadiul de proiect partial, iar lucrarile sunt abandonate ani in sir", spune Drula.

Geografia si scuzele penibile

Si nici geografia nu ne ajuta. Carpatii reprezinta o bariera naturala redutabila, iar dealurile ingreuneaza de asemenea construirea de autostrazi in mare parte a tarii. O lipsa de fonduri din primul deceniu si jumatate dupa caderea comunismului a facut ca infrastructura sa se deterioreze in aceasta perioada.

Insa, de la aderarea la Uniunea Europeana, care a adus acces la finantare pentru infrastructura, lipsa banilor a devenit o scuza penibila, mai ales atunci cand sunt date drept exemplu caile ferate, autostrazile si metroul pe care Polonia le-a construit cu ajutorul banilor Bruxellesului.

Aceasta situatie din Romania este cauzata in parte de lipsa unei capacitati institutionale de a cheltui banii si in parte de alegerile politice. Investitiile publice au scazut de la 6 la suta din PIB in anul 2012, la 3,4 la suta in anul 2016, continuand sa scada si in 2017.

UE a alocat 9,5 miliarde de euro Romaniei, in Programul Operational Infrastructura Mare, insa statul s-a zbatut sa acceseze si sa implementeze fondurile, si din cauza mai multor schimbari de guvern de la lansarea programului.

Guvernul isi pune acum sperantele in Fondul Suveran de Dezvoltare si Investitii. Insa raman in continuare intrebarile despre cum poate reusi fondul suveran acolo unde trimiterea de generoase fonduri europene a esuat deseori.

Principalele provocari sunt autostrazile Pitesti - Sibiu, Pitesti - Craiova si, cel mai mare si dificil proiect, Targu Mures - Iasi.