Farsa de la CCR. Anexa PSD

Ceea ce s-a intamplat la CCR cu Legea 304/2018 nu este o cenzura constitutionala autentica, ci, de fapt, binecuvantarea de catre majoritatea de 8 judecatori, minus Livia Stanciu care a facut opinie separata, a celor mai mari nenorociri din aceasta reglementare, o palma data de 8 oameni, in frunte cu Daniel Morar, raportor in acest caz, drept in obrazul magistratilor din aceasta tara, incepand cu Inalta Curte de Casatie si Justitie.

De ce spun aceste lucruri?

Sesizarile pe Legea 304 ale PNL si ICCJ au fost conexate si CCR a admis patru dintre obiectii, ceea ce provoaca revenirea legii in Parlament.

Dar cele patru aspecte declarate neconstitutionale sunt detalii fara absolut nicio relevanta, care tin de tehnica legislativa mai mult si nu au niciun impact pentru soarta Justitiei.

Este strict un praf in ochii opiniei publice, care sa fi multumita de vigilenta CCR care, iata, a trimis legile inapoi.

Dar sub acoperirea acestor obiectiuni fara relevanta, CCR a binecuvantat enormitatile din lege, in primul rand, procedura aberanta a adoptarii lor si infiintarea acelei sectii speciale pentru anchetarea magistratilor, autentica prabusire in epoca Stanoiu, cand cine nu se conforma intra pe mana plutonului de executie.

O alta miza este ciuntirea atributiilor DNA, care sa nu se mai ocupe de magistratii corupti. Dar, "daca se dorea scoaterea din competenta DNA a infractiunilor de coruptie sau asimilate coruptiei, ele puteau fi date in sarcina SUPC (Sectia de urmarire penala si criminalistica - PICCJ), care se ocupa acum de restul infractiunilor comise de magistrati si demnitari.

Sa va dau un exemplu: unul dintre sefii de serviciu din cadrul DIICOT are vreo 300 de plangeri facute de un personaj trimis in judecata, care a si fost condamnat.

Daca gasim 10 astfel de cazuri intr-un an, am putea avea 3.000 de plangeri, ceea ce inseamna blocaj pentru o sectie de 15 procurori. Si romanul este adesea tentat sa petitioneze. De asemenea, nu cred ca sectia aceasta ar putea lua in competenta de solutionare un dosar de antidrog sau de criminalitate organizata pe cybercrime, care presupune procurori si politisti specializati in ani de zile", a explicat pentru Ziare.com procurorul sef DIICOT, Daniel Horodniceanu.

Nu poate, dar noua sectie va lua si dosare pe cyber, droguri, trafic de orice, daca unul dintre cei implicati in cauza respectiva va mitui un judecator sau procuror.

Aparitia acesti sectii a fost propusa de Dana Garbovan, sefa unei asociatii de magistrati cu 60 de membri, care in parte ii reproseaza chiar ei faptul ca a luat actiunea din Parlament pe cont propriu.

Din relatarile unor martor, si inteleg ca exista si poze, reprezentatii UNJR din Comisia Iordache foloseau computerele PSD puse generos la dispozitie de dl Iordache insusi. Asta in timp ce Forumul Judecatorilor, asociatia care a initiat protestul celor 4.000 de magistrati, nici macar nu a fost primit la dezbatere.

Tot restul magistratilor, inclusiv ICCJ, inclusiv Asociatia Magistratilor condusa de o mare adversara a DNA si foarte apropiata de Antena 3, judecatoarea Andreea Ciuca, au respins vehement aparitia acestei sectii a carei compententa tine nu de tipul de infractionalitate anchetata, ci de categoria profesionala a celor anchetati. Cu exceptia parchetelor si instantelor militare, unde insa ratiunile sunt diferite, asa ceva nu exista.

Daca avem un parchet pentru magistrati, nu vad de ce maine nu am avea unul si pentru medici, poimaine unul pentru profesori, pentru contabili, pentru soferi etc.

Dupa cum nimeni nu a explicat pana acum fundamentat pe cazuistica, cifre, date concrete de ce ar fi necesara o asemenea sectie.

Sectiile reunite ale ICCJ, deci toti judecatorii celei mai inalte instante din Romania, considera ca anumite aspecte sunt neconstitutionale si niste oameni numiti politic, intre care doar unul judecator, le dau peste nas.

Grav este ca tot ceea ce astazi a fost respins face inadmisibile sesizari ulterioare pe aceeasi tema. Inteleg ca sesizarea USR, de-abia depusa, nu este fundamental diferita sub aspectul temeiurilor de cele dezbatute marti, ceea ce va face foarte usoara respingerea ei.

Iar in Parlament nu se va mai dezbate toata legea, ci strict cele 4 detalii care au picat la controlul CCR. O gluma proasta!

Nu stiu daca e o intamplare sau nu, fiecare trage propriile concluzii, dar este un fapt ca in decembrie Daniel Morar, raportorul in cazul Legii 304, si Florin Iordache au fost fotografiati in timp ce discutau, aparent foarte relaxati si amical, la masa.

La fel de scandalos mi se pare faptul ca CCR a refuzat sesizarea Comisiei de la Venetia in privinta Legilor Justitiei. E drept ca solicitarea PNL a fost foarte defectuos formulata. Comisia de la Venetia nu evalueaza constitutionalitatea, asa cum cred expertii liberali, ci doar masura in care o reglementare contravine principiilor si exigentelor europene.

Asta nu inseamna ca CCR nu ar fi putut sa dea curs solicitarii sesizand Comisia de la Venetia, dupa cum a cerut si Comisia Europeana. Daca judecata Curtii era una de buna credinta.

Nu am din pacate nicio indoiala ca si celelalte doua legi vor fi binecuvantate de CCR in acelasi mod si atunci ultimul care mai poate sa faca ceva va fi presedintele, nu atat prin gasirea unor noi temeiuri de sesizare a CCR, care pare deja o reduta pierduta, cat prin sesizarea Comsiei de la Venetia. Asta daca nu va ajunge la concluzia ca si din punctul de vedere al Legilor Justitiei PSD mai merita o sansa.

500.000 de euro șpagă pentru postul de arhitect șef al Iașiului. Detalii din rechizitoriul primarului Mihai Chirica

Apar informații din dosarul în care primarul Mihai Chirica este acuzat de autorizarea în condiții ilegale ale unor construcții din municipiul Iași. Un funcționar, martor în dosar, a...

Nelu Tătaru, fostul ministru al Sănătății, și-a depus candidatura la șefia unui consiliu județean din Moldova

Filiala Vaslui a PNL și-au adus tot efectivul la Biroul Electoral Județean (BEJ) Vaslui, pentru depunerea oficială a candidaturii lui Nelu Tătaru la conducerea Consiliului Județean Vaslui....