Doua asociatii ale magistratilor solicita masuri urgente pentru reforma legislatiei in acord cu cerintele dreptului Uniunii Europene

Miercuri, 23 Septembrie 2020, ora 22:42 2844 citiri
Foto: Hepta

Asociatia Forumul Judecatorilor din Romania si Asociatia Initiativa pentru Justitie au transmis un comunicat prin care anunta ca au luat act de Concluziile Avocatului general CJUE, Michal Bobek, publicate miercuri, 23 septembrie, la Luxembourg.

Cele doua asociatii lanseaza un apel privind adoptarea unor proiecte legislative care sa reformeze rapid justitia si care sa asigure alinierea legislatiei nationale cerintelor minimale ale dreptului Uniunii Europene privind statul de drept.

"Avocatul general CJUE a confirmat practic intreaga abordare propusa de subscrisele asociatii profesionale ale magistratilor, care au militat cu determinare pentru independenta justitiei in ultimii 3-4 ani, inclusiv caracterul obligatoriu al Deciziei privind Mecanismul de cooperare si verificare, instituit de Comisia Europeana, cu relevanta si pentru Curtea Constitutionala a Romaniei. Numirea interimara a sefului Inspectiei Judiciare si normele nationale privind infiintarea unei sectii de parchet specifice cu competenta exclusiva pentru investigarea infractiunilor savarsite de magistrati, considerate si de Avocatul general al CJUE ca fiind contrare dreptului Uniunii Europene, reprezinta doar doua aspecte ale asaltului neincetat impotriva justitiei derulat in ultimii ani", se precizeaza in scrisoare lansata de magistrati.

Cele doua asociatii profesionale reitereaza (asa cum au solicitat aproape lunar in ultimul an) ca este esentiala promovarea si adoptarea urgenta a unor proiecte legislative vizand conformarea cadrului legislativ privind sistemul judiciar cu toate cerintele dreptului Uniunii Europene privind statul de drept, rapoartele entitatilor internationale relevante si doleantele majoritatii covarsitoare a magistratilor romani:

1. Desfiintarea imediata si neconditionata a sectiei de parchet separate, creata pentru investigarea infractiunilor comise de judecatori si procurori;

2. Abrogarea limitarilor cu privire la libertatea de exprimare, materializate in obligatia de abtinere a magistratilor de la "manifestarea sau exprimarea defaimatoare in raport cu celelalte puteri ale statului";

3. Revizuirea normelor privind raspunderea materiala a magistratilor, cat timp acestea ignora independenta justitiei;

4. Revizuirea sistemului de numire si revocare a procurorilor-sefi si limitarea rolul ministrului justitiei in aceste proceduri, simultan cu cresterea atributiilor Consiliului Superior al Magistraturii;

5. Renuntarea la dispozitiile care prevad dublarea perioadei de pregatire in cadrul Institutului National al Magistraturii;

6. Reinstaurarea meritocratiei in magistratura. Reglementarea unor examene meritocratice de promovare, inclusiv si mai ales la Inalta Curte de Casatie si Justitie;

7. Respectarea rolului si a atributiilor stabilite de Constitutie pentru Consiliul Superior al Magistraturii, ca organism colegial, prin inlaturarea transferarii arbitrare a unor atributii ale Plenului catre sectii sau catre anumiti judecatori, in functie de gradul profesional detinut, de natura a deturna functionarea colegiala; revizuirea dispozitiilor privind revocarea membrilor CSM, in sensul unei proceduri flexibile si accesibile;

8. Reorganizarea Inspectiei Judiciare, prin reconsiderarea rolului si a atributiilor inspectorului-sef; reglementarea unor examene meritocratice pentru functiile de conducere din cadrul Inspectiei Judiciare; abrogarea OUG nr.77/2018;

9. Abrogarea dispozitiilor nou introduse de natura a incarca nejustificat volumul de munca al instantelor si parchetelor (spre exemplu, completurile de apeluri in trei judecatori);

10. Adoptarea autonomiei bugetare a magistraturii, conform recomandarilor Comisiei de la Venetia.

Ne puteți urmări și pe  pagina noastră de Facebook   sau pe   Google News