Pledoarie fermă a procurorilor la finalul Dosarului Colectiv: „Dacă acceptăm pedepse mici, acceptăm și corupția care a umplut un cimitir cu oameni arși”

Procurorii DNA au cerut vineri, 17 decembrie, pedepse orientate spre maximum pentru Piedone, pentru patronii Clubului Colectiv și pentru ceilați inculpați judecați în apel pentru rolul lor în tragedia din noaptea de 30 octombrie 2015, în urma căreia 65 de tineri au murit arși, iar alte sute de persoane au rămas mutilate pe viață.

Vineri s-a desfășurat primul dintre cele trei termene acordate de instanță pentru pledoariile finale, următoarele fiind programate pentru săptămâna viitoare, luni și marți. Primarul Piedone a lipsit, vineri, din sala de judecată. În schimb, au fost prezenți toți ceilalți inculpați.

Doi procurori de ședință – unul de la DNA, altul de la Parchetul General – au pus concluzii, vineri, în fața completului de judecată de la Curtea de Apel București format din jud. Adina Pretoria Dumitrache (președinte) și jud. Andrei Viorel Iugan.

Deși procurorii au cerut „pedepse orientate spre maximum prevăzut de lege” pentru toți inculpații, trebuie avut în vedere că instanța de apel a schimbat încadrarea juridică în cazul funcționarilor publici din dosar, inclusiv pentru Piedone (în 2015 edil al Sectorului 4, în prezent primar la Sectorul 5).

Pe cale de consecință, pedepsele orientate spre maxim ale noilor încadrări sunt, de fapt, pedepse orientate spre minimum dacă e să ne raportăm la decizia de la fond.

Altfel, procuroarea de la DNA a făcut o declaraţie fermă în sala de judecată, ieșind cumva din limbajul juridic „de lemn” folosit cu precădere de procurori în instanțe.

„Daca acceptăm pedepse mici în acest dosar, atunci acceptam și că fenomenul corupției a alterat ordinea socială, deoarece au ars oameni în Clubul Colectiv și nu vorbim de 2, ci de un număr care a umplut un cimitir întreg!”, a declarat procuroarea DNA

La rândul său, reprezentantul Parchetului General a arătat că victimele incendiului din Clubul Colectiv merită să primească despăgubiri cu titlu de daune materiale sau morale în conformitate cu suferințele pe care le-au trăit în urma tragediei, unele prin care trec și în aceste momente, deoarece recuperarea fizică a unor răniți nu s-a încheiat nici la 6 ani de la tragedie.

„Victimele au suferit și vor suferi toată viața din cauza rănilor provocate de incendiul din acea noapte fatidică, din cauza faptului că administratorii clubului Colectiv au urmărit doar obținerea profitului. Pentru inculpați solicităm aplicarea de pedepse orientate spre maxim. Considerăm că nu există motive pentru aplicarea unor pedepse mai mici, deoarece administratorii și-au asumat schimbarea ilegală a destinației spațiului unde funcționa Clubul Colectiv. Opțiunea de a încălca legea aparține exclusiv administratorilor clubului și artificierilor. Reprezentanții ISU au impus interdicții pur formale de funcționare, iar administratorii au creat o aparență de respectare a normelor protecție și securitate la incendiu”, a declarat procurorul PG.

Reprezentantul Parchetului General a declarat că tragedia putea fi evitată dacă s-ar fi urmărit o minimă protecție contra incendiilor la organizarea concertului trupei Goodbye to Gravity, cu minime masuri de precauție.

În acest sens, procurorul a citat un studiu al unui profesor de la Universitatea Harvard, specializat în calcularea probabilității producerii unui accident de muncă, în condițiile unor variabile cunoscute.

Procurorul a prezentat o formulă de calcul în fața judecătorilor, cu ajutorul căreia se poate calcula, procentual, riscul producerii unei tragedii în funcție de măsurile de protecție (luate sau ignorate) și perioada de timp în care situația se perpetuează în condițiile date.

Reprezentantul Parchetului a arătat că, atunci când riscul de producere a unui accident de muncă este apreciat a fi în jurul valorii de 50%, atunci acel accident de muncă se va petrece în mod sigur dacă trece suficient de mult timp fără ca alte măsuri suplimentare de protecție să fie luate.

Pentru a se face mai bine înțeles, procurorul a schimbat registrul:

„Șansele de a fi călcat de mașina sunt infime, dar dacă treci suficient de multe străzi prin locuri interzise accidentul se va întâmpla în mod sigur, e o chestiune de timp. În prezenta cauza niciuna dintre victime nu putea evita producerea tragediei, ci doar administratorii clubului. Ei puteau cere pompierilor să îi ajute la respectarea normelor PSI”, a explicat procurorul.

Tragedia din Colectiv, prevăzută de un simplu angajat, pe care toți l-au ignorat

La dosar există o mărturie, a unui tânăr care lucra ca debarasator în Clubul Colectiv chiar în orele precedente producerii tragediei. Din mărturia lui rezultă că el și-a dat seama de pericol imediat ce a văzut că artificierii voiau să monteze materiale pirotehnice „pe boxe”, adică de-o parte și de alta a scenei. Debarasatorul s-a și dus la artificieri și le-a atras atenția să nu pună materiale pirotehnice deoarece flăcările pot ajunge la plafonul fals de pe tavan, care era din lemn.

Numai că debarasatorul nu avea autoritatea de a-i determina pe artificieri să renunțe la planul lor, așa că s-a dus la patronii clubului. Unul dintre ei servea masa de prânz atunci când angajatul i-a spus despre planul artificierilor de a monta acele jerbe care scot scântei, iar patronul i-a zis că el nu vrea artificii în club.

Întors înapoi la bar, debarasatorul a observat că artificierii se apucaseră să monteze artificiile pe stâlpii scenei. Și de data asta angajatul clubului le-a atras atenția celor de la firma de artificii că, din noul amplasament, artificiile pot aprinde spuma izolantă de pe stâlpi, dar nimeni nu l-a luat în seamă. Câteva ore mai târziu incendiul din Colectiv a pornit exact de la o scânteie are a atins materialul fono-absorbant de pe stâlpi, apoi s-a propagat pe tavanul din șipci de lemn.

Iată depoziția martorului Viorel Stanciu, angajat al clubului Colectiv pe care toată lumea l-a ignorat:

„Am luat legătura cu persoanele care montau artificiile, care erau doi bărbaţi, am întrebat la ce înălţime bat artificiile respective, iar aceştia mi-au spus că la cel puţin doi metri. În aceste condiţii eu le-am spus că le interzic categoric să monteze acele artificii, întrucât am apreciat că dat fiind distanţa de la artificii până la tavan de aproximativ 2,5 metri şi faptul că pe tavan este lemn, poate să ia foc”, a susţinut martorul la anchetă.

După discuţia cu cei doi Viorel Stanciu s-a dus să-l prevină pe unul dintre patronii clubului, Alin Anastasescu, care i-a promis că va vorbi personal cu pirotehniştii. Ulterior intervenţiei patronului, artificiile au fost repoziţionate pe stâlpii scenei, iar angajatul a intervenit a treia oară şi le-a spus pirotehniştilor că, din poziţia respectivă, artificiile pot aprinde buretele de pe stâlpi.

„Eu am plecat în jurul orelor 17.30 – 18.00, l-am văzut pe Alin Anastasescu în incinta clubului, discutând cu persoanele respective însă nu am auzit ce anume au discutat. (…) Am văzut în club că artificiile erau montate în altă parte, respectiv pe stâlpii metalici de la scenă. Atunci am vorbit cu unul dintre băieţii care se ocupau de artificii, pe care nu aş putea să-l identific, şi i-am spus ca artificiile să bată cât mai departe de stâlpii din interior pe care se afla burete, totodată i-am adus un stingător care se afla în spatele boxelor şi i-am spus că atunci când dă drumul la artificii să fie atent şi dacă vede vreo scânteie pe stâlp să folosească extinctorul”, a mai arătat martorul.

Pirotehniștii l-au convins pe patron că artificiile „ard cu flacără rece”

Avertizat de către angajatul său, Alin Anastasescu a discutat personal cu echipa care a montat artificiile, însă a fost asigurat că acestea „ard cu flacără rece”.

„I-am spus lui Stanciu Viorel să se ducă şi să le transmită organizatorilor să nu folosească în niciun fel artificii în clubul nostru. Când am intrat în club am strigat către persoanele care se aflau pe scenă şi lucrau montarea unor echipamente să nu folosească artificii la eveniment. Atunci, la mine a venit un bărbat care mi-a spus că este pirotehnist autorizat, că a fost angajat de organizator, iar artificiile despre care mi-a spus Viorel sunt cu «flacără rece» şi că nu ard, eu neştiind ce înseamnă efectiv acest lucru. Eu i-am spus acestui bărbat că, în cazul în care există vreun risc să se folosească o flacără deschisă, să nu utilizeze artificiile în timpul evenimentului”, a declarat în faţa anchetatorilor Alin Anastasescu.

Ce pedepse au primit inculpații în primă instanță

Tribunalul București a pronunțat, pe 16 decembrie 2019, următoarele condamnări:

Cei trei patroni ai clubului Colectiv – Alin George Anastasescu, Paul Gancea şi Costin Mincu – câte 11 ani şi 8 luni închisoare, pentru ucidere din culpă în formă agravantă, vătămare corporală din culpă în formă agravantă şi neluarea măsurilor legale de securitate şi sănătate în muncă.

Cristian Popescu Piedone, edil al Sectorului 4 la momentul incendiului din Clubul Colectiv, în prezent primar la Sectorul 5, a fost condamnat, pe 16 decembrie 2019, de Tribunalul București la 8 ani și 6 luni de închisoare. Alături de el au fost condamnate Aurelia Iofciu (şef al Serviciului autorizări comerciale din Primăria Sectorului 4) – 8 ani de închisoare, Larisa Luminiţa Ganea (consilier superior) – 7 ani de închisoare, Ramona Sandra Moţoc (referent superior) – 3 ani de închisoare cu suspendare.

George Matei şi Antonina Radu, cei doi pompieri de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Bucureşti care au verificat clubul Colectiv fără a lua măsurile legale în privinţa respectării normelor PSI, au fost condamnaţi la câte 9 ani şi 2 luni de închisoare.

Daniela Niţă (între timp decedată) – patroana firmei de artificii Golden Ideas Fireworks Artists – a fost condamnată la 12 ani şi 8 luni de închisoare cu executare. În acelaşi dosar, pirotehniştii Viorel Zaharia şi Marian Moise au primit 9 ani şi 8 luni de închisoare, respectiv 10 ani. De asemenea, Cristian Niţă, director al firmei de artificii, a primit 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare.

Cu ce acuzații au rămas inculpații în apel

În apel, la cererea instanței, inculpații funcționari publici din Dosarul Colectiv s-au ales cu câte o nouă încadrare juridică a faptelor, ceea ce înseamnă, automat, că și limitele de pedeapsă se vor modifica, în apel.

Concret, Piedone rămâne cu încadrarea de abuz în serviciu, dar scapă de „consecințele deosebit de grave” ale acestei infracțiuni.

Iată noile încadrări juridice ale funcționarilor publici din Dosarul Colectiv:

Radu Antonina şi Matei George Petrică:

• abuz în serviciu prev. de art. 13 ind.2 din Legea nr.78/2000 rap. la art. 297 alin.1 C.pen.
• uzurpare a funcţiei prev. de art. 13 ind.2 din Legea nr.78/2000 rap. la art. 300 C.pen. (eliminarea art.309 C.pen)

Popescu Cristian Victor Piedone:

• abuz în serviciu prev. de art. 13 ind.2 din Legea nr.78/2000 rap. la art. 297 alin.1 C.pen. (autorizaţia SC Colectiv Club SRL)
• abuz în serviciu prev de art. 13 ind.2 din Legea nr.78/2000 rap. la art. 297 alin.1 C.pen (autorizaţia SC Noran Prompt SRL) - (eliminarea art. 309 C.pen. în raport cu prima infracţiune de abuz în serviciu).

Iofciu Aurelia

• complicitate la abuz în serviciu prev. de art. 48 C.pen. rap la art. 13 ind.2 din Legea nr.78/2000 rap. la art. 297 alin.1 C.pen. (autorizaţia SC Colectiv Club SRL) (eliminarea art. 309 C.pen. în raport cu infracţiunea de complicitate la abuz în serviciu).

„Respinge restul cererilor si sesizarilor din oficiu cu privire la schimbările de încadrări juridice ale faptelor inculpaţilor Radu Antonina, Matei George Petrică, Popescu Cristian Victor Piedone, Iofciu Aurelia, Ganea Luminiţa Larisa şi Motoc Sandra Ramona. Stabileste că, la termenul din data de 17.11.2021 se va discuta compunerea completului care va solutiona cauza în continuare. Pronunţată în şedinţa publică, azi 03.11.2021”, se mai arată în decizia instanței.

Iată ce prevede art. 309 Cod penal, de care a scăpat Piedone:

„Dacă faptele prevăzute în art. 297 (n.r. -abuzul în serviciu) … au produs consecințe deosebit de grave, limitele speciale ale pedepsei prevăzute de lege se majorează cu jumătate”.

Ceea ce reprezentanții parchetului nu au spus este că, după schimbarea încadrărilor juridice a faptelor reținute în sarcina inculpaților (excepție ridicată din oficiu de judecători), în apel, instanța e constrânsă a pronunța o decizie în limitele de pedeapsă prevăzute de Codul penal pentru faptele respective. Cum inculpații au scăpat de niște prevederi agravante, pedepsele lor se apropie de nivelul la care instanța poate să dispună suspendarea executării. De asemenea, instanța care va pronunța decizia definitivă poate pronunța și achitări dacă apreciază că se impun asemenea soluții.

Strada surpată la Slănic s-a construit peste o mină. Ciolacu: ”Ce vreţi să fac? Să ştiu unde s-au făcut drumurile peste mine?”

Prim-ministrul Marcel Ciolacu a afirmat, întrebat despre situaţia de la Slănic, Prahova, unde o stradă s-a surpat, formându-se un crater de doi metri, că a fost făcut un drum peste o mină....

Ciolacu anunță că implementarea salariului minim european va începe de la 1 iulie: ”Am dat și ordonanța”

Şeful Guvernului Marcel Ciolacu a precizat că mecanismul de implementare a salariului minim european va începe de la 1 iulie. El a amintit că, în acest sens, a fost emisă ordonanţa....