Dosarul Hells Angels. Cum a ajuns unul dintre traficanții de cocaină din pușcărie într-o vilă de lux din București FOTO

Luni, 15 Noiembrie 2021, ora 03:15 6620 citiri
Mark Patrick Johnson, unul dintre traficanții de cocaină ai grupării Hells Angels, la Curtea de Apel București. FOTO: Ionuț Mureșan

Liderul clubului moto Hells Angels Bucharest, Marius Lazăr, precum și cei doi neozeelandezi cărora urma să le livreze 400 de kilograme de cocaină, Mark Patrick Johnson și Matthews Murray, au scăpat de arestul preventiv. Primul este cercetat în libertate, iar neozeelandezii în arest la domiciliu, după ce toți trei au reușit să blocheze procedurile de extrădare în SUA. Potrivit informațiilor din dosar, Mark Patrick Johnson stă acum într-o vilă din București.

„Bucătarul” de metamfetamină Mark Patrick Johnson – care este licențiat în chimie și care a lucrat ca tehnician de laborator în urmă cu 20 de ani, înainte să se alăture grupărilor de traficanți de droguri – a fost plasat în arest la domiciliu într-o vilă dintr-un ansamblu imobiliar nou-construit în București, numit „Cartierul Austriac”.

Mark Patrick Johnson stă într-o vilă cu parter și etaj, iar accesul până la imobil este permis doar rezidenților.

Ce a spus neozeelandezul în fața judecătorilor

La termenul din 2 septembrie, fost adus la Curtea de Apel București cu un autoturism al Poliției Române. Îmbrăcat într-un tricou sport și cu un vraf de documente în brațe, acesta a fost introdus în arestul instanței, apoi în sala de judecată.

Acolo îl așteptau un avocat și un translator, care l-au ajutat să își susțină cererea de înlocuire a măsurii arestului preventiv în fața judecătorului.

Marc Patrick Johnson n-a suflat o vorbă din boxa arestaților cu privire la dosarul de trafic de droguri în care era implicat alături de motocicliștii „Hells Angels”. În schimb, el a vorbit despre cât de rău îl doare piciorul și despre cât de mult ar vrea să își vadă fiica, în vârstă de 31 de ani, despre care spune că abia recent a aflat că există.

„Soția mea poate veni oricând din Marea Britanie în România. Acum am aflat că am o fiică de 31 de ani și 2 nepoți. Mi-ați face un mare bine dacă m-ați lăsa să îmi văd nepoții și fiica. Nu sunt un pericol pentru nimeni și mă voi supune oricărei cerințe”, a declarat în fața instanței neozeelandezul Mark Patrick Johnson.

Translatorul neozeelandezului a arătat în fața judecătorului că acesta trebuie să se opereze la genunchi și că dispune de mijloacele materiale pentru a plăti intervenția chirurgicală. Johnson voia să se opereze la o clinică din Turcia, dar, între timp, l-a reținut DIICOT.

Toți cei solicitați în SUA au scăpat din arest preventiv

La un an de la arestarea a celor trei membri ai grupării Hells Angels, instanțele din România le-au înlocuit cea mai dură măsură preventivă cu unele mai blânde, chiar dacă acuzațiile pentru care sunt cercetați sunt grave: trafic internațional de droguri, trafic de armament și spălare de bani.

Marius Lazăr a fost arestat preventiv la București, în noiembrie 2020 împreună cu neozeelandezii Mark Patrick Johnson și Michael Murray Matthews într-o operațiune comună a autorităților americane în colaborare cu procurorii DIICOT și polițiștii de la combaterea crimei organizate.

Liderul filialei din România a Hells Angels, Marius Lazăr, este cercetat în stare de libertate, cu măsura controlului judiciar. Următoarea verificare a măsurii preventive se va realiza înainte de 4 decembrie, când va expira.

Mark Patrick Johnson a scăpat la rândul lui de pușcărie și a ajuns în arest la domiciliu, după ce Înalta Curte de Casație și Justiție a decis să îl elibereze pe data de 14 septembrie 2021, iar judecătorii de la Curtea de Apel București i-au prelungit măsura, joi, 11 noiembrie, până în data de 12 decembrie 2021. Pe data de 11 noiembrie, instanța i-a respins cererea de înlocuire a arestului la domiciliu cu măsura controlului judiciar.

„Respinge ca neîntemeiată cererea persoanei extrădate Marc Patrick Johnson de înlocuire a măsurii arestului la domiciliu cu măsura preventivă a controlului judiciar. (…) Constată legalitatea şi temeinicia măsurii arestului la domiciliu a persoanei extrădate Marc Patrick Johnson luată prin Decizia nr.751 din 14.09.2021 de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia Penală în dosarul nr.5679/2/2021 măsură pe care o menține pentru 30 de zile, de la data de 13.11.2021 la data de 12.12.2021 în următorul conținut: În baza art.221 alin.1 Cod proc. penală obligă persoana extrădată Marc Patrick Johnson de a nu părăsi domiciliul din Bucureşti, str. Drumul Gura Făgetului nr. (XXX), Cartierul Austriac, insula (XXX), vila (XXX), sector 3, fără permisiunea organului judiciar care a dispus măsura sau în faţa căruia se află cauza. În baza art.221 alin.1 Cod proc.penală pe durata arestului la domiciliu persoana extrădată are obligaţia să se prezinte în faţa instanţei de judecată de câte ori este chemat”, se arată în minuta deciziei CAB.

Aceeași decizie de plasare în arest la domiciliu a fost luată și cu privire la Michael Murray Matthews.

Cum au reușit cei doi neozeelandezi să blocheze extrădarea în SUA

Cei doi neozeelandezi sunt judecați la secret, însă din informațiile de pe portalul instanțelor de judecată reiese că – la aproape un an de la destructurarea grupării și reținerea lor de către procurorii DIICOT – avocații angajați de Murray și Johnson cer judecătorilor să constate încetarea de drept a mandatelor de arestare provizorii emise pe numele lor.

Potrivit legislației în materia extrădării, procedura arestării și predării unei persoane către stat solicitant trebuie să se desfășoare de urgență. Cu toate acestea, cei doi au fost arestați pe data de 19 noiembrie 2020 și urmau să fie predați către SUA abia peste jumătate de an, pe 12 mai 2021.

Acest lucru le-a dat răgaz avocaților să se adreseze în regim de urgență Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), unde Murray a obținut câștig de cauză. Cu câteva zile înainte de predare, CEDO a decis ca neozeelandezul „să nu fie îndepărtat de pe teritoriul României”, iar pe data de 7 mai 2021 CAB a constatat „ivită o împiedicare la predarea” lui către autoritățile judiciare SUA. Mai mult, decizia CEDO este fructificată și de apărarea lui Marc Patrick Johnson.

Procedura fiind secretă, nu este foarte clar ce „portiță” legislativă a blocat înfăptuirea predării, însă ea poate fi dedusă din demersurile juridice făcute de avocații lui Murray.

Durata excesiv de lungă a procedurilor

Pe data de 14 iulie 2021 apărătorii lui Murray au ridicat o excepție de neconstituționalitate împotriva legislației românești în materia extrădării, iar judecătorii au sesizat Curtea Constituțională.

Mai exact, avocații cer instanței de control constituțional să se pronunțe cu privire la neconstituționalitatea dispozițiilor art.52 alin.3, art.57 alin.5 şi 6 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală.

Iată ce spune legea criticată de avocații lui Michael Matthews Murray:

  1. 52: În cazul în care curtea de apel constată că sunt îndeplinite condițiile de extrădare, hotărăște admiterea cererii de extrădare, dispunând totodată menținerea stării de arest provizoriu în vederea extrădării, până la predarea persoanei extrădate, conform art. 57.
  2. 57: Dacă persoana extrădată nu va fi preluată la data stabilită, ea va putea fi pusă în libertate la expirarea unui termen de 15 zile, socotit de la această dată; acest termen nu va putea fi prelungit decât cel mult cu încă 15 zile. În caz de forță majoră, care împiedică predarea sau primirea persoanei extrădate, autoritățile române și cele ale statului solicitant se vor pune de acord asupra unei noi date de predare, dispozițiile art. 56 alin. (3) fiind aplicabile.

Cu alte cuvinte, avocații susțin că dacă cei doi nu au putut fi predați de urgență către autoritățile din SUA la sfârșitul anului trecut, atunci ei trebuie puși în libertate. Judecătorii CCR urmează să se pronunțe în acest caz.

Identitatea lui Murray, sub semnul întrebării

O altă chestiune care ar putea pune sub semnul întrebării extrădarea – strict în cazul lui Murray – este identitatea acestuia.

Pe portalul instanțelor de judecată acesta figurează ca „Murray Michael Matthews” și așa este afișat și pe listele de judecată. Problema este că el este legitimat cu pașaportul nr. NZL LT (…) emis la data de 03.03.2020 pe numele Murray John Matthews, cetățean al Noii Zeelande, născut la data de 13.10.1989.

Potrivit legislației române în materia extrădării, documentele statului solicitant cu privire la persoana a cărei predare se cere trebuie să conțină „ o copie a dispozițiilor legale aplicabile sau, dacă aceasta nu este cu putință, o declarație asupra dreptului aplicabil, precum și semnalmentele cele mai precise ale persoanei extrădabile și orice alte informații de natură să determine identitatea și naționalitatea acesteia” (art. 36 lit. C din Legea 302/2004).

Cum a fost destructurată rețeaua de traficanți din Hells Angels

În grupare erau implicați liderul clubului de motocicliști „Hells Angels Bucharest”, Marius Lazăr, precum și neozeelandezii Michael Matthews Murray și Marc Patrick Johnson.

Infracțiunile reținute în sarcina lor sunt trafic transfrontalier de droguri de mare risc, spălare de bani şi instigare la omor calificat.

Potrivit DIICOT, grupul infracțional ar fi responsabil de obţinerea unor cantităţi însemnate de cocaină și metamfetamină în Statele Unite ale Americii şi în alte state şi distribuirea acestor droguri în cadrul Uniunii Europene şi în Noua Zeelandă.

„La data de 18.11.2020, procurorii DIICOT – Structura Centrală împreună cu ofițeri de poliție judiciară din cadrul DCCO au efectuat 3 acțiuni de prindere în flagrant după cum urmează:

  • surprinderea a doi cetățeni neozeelandezi, imediat după ce negociaseră plata unei cantități de cocaină, ce urma să fie transmisă în Noua-Zeelandă;
  • surprinderea, într-un depozit, al unui membru al grupării după ce acesta negociase preluarea unei cantități de cocaină, având ca destinație România;
  • surprinderea, într-o locație utilizată ca loc de întâlnire al membrilor grupării, a liderului acesteia din România, având asupra sa suma 50.000 euro, în numerar şi actele de proprietate a doua imobile, reprezentând o parte din plata cantităţii de cocaină care ar fi trebuit să ajungă în România”, se arată în comunicatul DIICOT.

Ne puteți urmări și pe  pagina noastră de Facebook   sau pe   Google News