Romania inregistreaza zilnic zeci, chiar sute de decese cauzate de COVID-19. Numarul este unul foarte ridicat raportat la infectarile noi inregistrate. Aceasta discrepanta nu apare, in schimb, si la nivelul altor tari atat din Uniunea Europeana, cat si din afara ei.
Varful deceselor inregistrate in Romania a fost in 20 aprilie 2021, cand au murit 237 de oameni. In aceeasi zi au fost raportate 2.931 de cazuri noi.
Foarte multe decese au fost inregistrate, in tara noastra, si in decembrie 2020.
De exemplu, in 8 decembrie, au fost raportate 213 decese si 7.439 de cazuri noi.
Si in 3 decembrie au fost 211 morti si 7.661 de cazuri noi.
Situatia a fost similara chiar si in perioadele in care Romania inca avea foarte putine cazuri noi, comparativ cu perioadele de varf, cand a trecut de pragul de 10.000 de infectari zilnice.
In 15 august 2020, tara noastra inregistra 1.328 de cazuri noi si 50 de morti.
Marea Britanie a fost una dintre cele mai lovite tari de COVID-19, trecand de pragul de 60.000 de cazuri zilnic. Cu toate ca a ajuns la aceste cifre colosale, nu a trecut niciodata de 2.000 de morti, intr-un interval de 24 de ore.
In 8 ianuarie 2021 Marea Britanie a inregistrat 67.873 de infectari noi si 1.327 de decese.
Varful deceselor a fost in 20 ianuarie 2021, cand 1.823 de morti. In aceeasi zi au fost inregistrate 38.803 de cazuri noi.
Marea Britanie a avut si o perioada in care a inregistrat foarte putine cazuri noi, dar acelasi lucru s-a intamplat si cu decesele.
In 31 iulie 2020 a raportat 825 de cazuri noi si 18 decese.
Statele Unite ale Americii au raportat, de asemenea, cifre uriase in privinta imbolnavirilor.
Varful imbolnavirilor a fost in 8 ianuarie 2021, cand au fost diagnosticati 304.204 de oameni. In aceeasi zi au murit 4.075 de persoane.
Cele mai multe decese au fost raportate in 12 ianuarie, 4.468. Tot atunci s-au inregistrat 233.179 de cazuri noi.
SUA au avut si perioade in care pandemia nu a lovit atat de puternic. De exemplu, in 10 septembrie, erau raportate 40.383 de cazuri noi. Numarul deceselor a fost de 1.082.
Italia a inregistrat cele mai multe cazuri noi in 13 noiembrie 2020, cand au fost diagnosticati 41.195 de oameni. In aceeasi zi, numarul deceselor a fost de 550.
Apogeul deceselor a fost in 3 decembrie 2020, cand au murit 993 de oameni. In aceeasi zi au fost raportate 23.087 de infectari noi.
Spania a inregistrat un record in privinta cazurilor noi in 15 ianuarie 2021, cand au fost diagnosticati 34.232 de oameni. In aceeasi zi au murit 235 de oameni.
Recordul deceselor a fost in 2 aprilie 2020, cand au murit 996 de oameni. In aceeasi zi au fost inregistrate 4.349 de cazuri noi.
In 23 decembrie 2020 Suedia a raportat 11.376 de infectari noi, fiind cel mai ridicat numar, si 87 de decese.
Cele mai multe decese au fost in 28 decembrie 2020, cand au murit 121 de oameni. In aceeasi zi au fost raportate 7.091 de cazuri noi.
Africa de Sud a inregistrat cele mai multe cazuri noi de COVID-19 in 8 ianuarie 2021, cand au fost diagnosticati 21.980 de oameni. In aceeasi zi au murit 616 persoane.
Cele mai multe decese au fost in 19 ianuarie 2021, cand au murit 839 de persoane. In aceeasi zi au fost raportate 839 de decese.
Radu Tincu, medic ATI la Spitalul Floreasca, din Bucuresti, a explicat pentru Ziare.com cum ar trebui sa fie abordate aceste cifre si de ce exista aceste diferente, comparativ cu alte tari, unde discrepanta nu pare sa fie atat de mare.
In primul rand, medicul atrage atentia asupra faptului ca decesele se oglindesc in situatia pandemica din urma cu cateva saptamani. In cazul acestei infectii, cel mai adesea pacientii ajung sa stea intai internati la ATI o perioada mai lunga de timp inainte de a deceda.
"Aceste decese pe care le avem astazi sunt imaginea a ceea ce se intampla acum cateva saptamani. Pacientii care decedeaza astazi in terapie intensiva sunt pacienti care au stat internati cel putin doua-trei saptamani in aceasta sectie. Deci mortalitatea de astazi este decalata de imaginea pandemiei cu cel putin 3-4 saptamani", explica Radu Tincu.
Intrebat de ce acest lucru nu pare sa se aplice si in cazul altor tari, medicul explica ca este vorba de numarul de teste efectuate. Cu cat se fac mai multe teste, cu atat se depisteaza mai multi oameni, unii care altfel nu ar ajunge in evidenta fie pentru ca sunt asimptomatici, fie pentru ca dezvolta forme foarte usoare, iar in aceasta situatie si mortalitatea scade.
"Cu cat testarea este mai extinsa populational, asta inseamna ca vei identifica si persoane asimptomatice sau care nu vor face forme severe. Este clar ca daca ai, in schimb, o testare bazata pe simptomatologie, automat vei avea si o mortalitate mai mare raportata la numarul de cazuri. Daca maine, de exemplu, in Bucuresti am testa 100.000 de persoane, am vedea ca mortalitatea scade foarte mult pentru ca raportam la o baza populationala larga", spune Radu Tincu.
Chestiunea este "de ce atat de multi decedati", nu de cand stau ei... Vezi tot
m-angajam la 5 spitale !"
E selectie naturala , tovarasi !... Vezi tot