De ce nu se inchid magazinele de vise? - Interviu

Consumul de droguri in randul populatiei Romaniei cu varste cuprinse intre 15 si 64 de ani este in crestere, inclusiv la consumul de substante noi cu proprietati psihoactive - etnobotanice, potrivit Raportului national privind situatia drogurilor 2011 prezentat, saptamana aceasta, de catre Agentia Nationala Antidrog (ANA).

Raportul se bazeaza pe un studiu realizat la nivel national de catre ANA in 2010 comparativ cu cel din 2007. Conform acestuia, consumul de droguri a crescut de la 1,7% in 2007 la 4,3% in 2010. Datele arata ca cel mai consumat drog este cannabisul (1,6%), urmat de ecstasy (0,7%), heroina (0,3 %) si cocaina (0,3%).

Etnobotanicele fac in continuare ravagii

Din cele 2.163 de persoane care au beneficiat anul trecut de tratamentul pentru consumul de droguri si plante etnobotanice, 64,2% au primit asistenta in regim de internare, 35,2 % ambulatoriu si restul in regim de detentie.

Desi drogul principal pentru care s-a solicitat asistenta in 2010 a fost din categoria opiacee, se observa o crestere exploziva a consumului de etnobotanice, explicatia fiind pretul relativ mult mai mic si accesibilitatea mult mai mare a acestora.

Din acelasi raport mai rezulta ca in 2010 prevalenta bolilor infectioase asociate consumului de droguri in randul consumatorilor indica o tendinta de crestere usoara pentru HVB (13,1%) si pentru HIV (4,1%).

Cat priveste decesele asociate consumului de droguri, pentru al doilea an consecutiv raportarea nu se mai rezuma doar la Bucuresti aceasta fiind extinsa la nivel national. In 2010 s-au inregistrat 34 de cazuri (33 in Capitala si unul in judetul Ilfov) si 15 cazuri de decese indirecte (12 in Bucuresti si 3 in Constanta).

Cam asa arata harta dependentilor de droguri din Romania, in care cea mai stringenta problema este, in acest moment, consumul de etnobotanice. Ca sa conturam si o legenda a acestei harti, am stat de vorba cu purtatorul de cuvant al Agentiei Nationale Antidrog (ANA), Bogdan Gheorghe.

Inainte de toate, va rog sa explicati, inca o data, ce sunt etnobotanicele?

Noi nu agream termenul de "etnobotanice". La nivel european, si suntem si noi de acord, definitia este de "substante noi cu proprietati psihoactive". Toata lumea, cand aude "etnobotanic", nu se gandeste ca ar face rau. Daca te uiti si in DEX, conform definitiei, este relatia dintre planta si om. Or toate sunt substante chimice, sintetizate in laborator.

Noi, chiar daca folosim termenul "etnobotanic", spunem "substanta noua cu proprietati psihoactive, denumita generic etnobotanic". Pentru ca mergem pe acest lucru, toti oamenii, cand aud de etnobotanice, li se aprinde un beculet. Ca e de bine, ca e de rau, se aprinde beculetul.

Pe de alta parte, nu vrem sa facem publicitate conceptului promovat de "magazinele de vise" pentru ca ele au stiut foarte bine cand au mers pe aceasta idee si ne-au indus in eroare. Etnobotanicele sunt de doua tipuri: cannabinoid-like, care imita efectele canabisului si ale marijuanei, cele care se fumeaza, si cele amphetamine-like, care se injecteaza.

Profit de aceasta ocazie si fac un apel catre presa: lumea trebuie sa stie nu doar ca nu stiu cati oameni au murit din cauza consumului de etnobotanice, ci si ca numarul magazinelor a scazut, ca nu mai sunt la fel de multi consumatori care au ajuns la spital, etc., dar rareori gasesc informatii de genul acesta in presa pentru ca presa vrea cancan. Si din cauza cancanului din presa, exista posibilitatea sa avem consumatori noi.

De ce sunt etnobotanicele mai periculoase decat drogurile traditionale?

Dependenta pe care o creeaza aceste substante este mult mai rapida decat in cazul drogurilor traditionale. Efectele si riscurile acestor substante apar mult mai repede decat in cazul, de exemplu, al unui consumator de heroina injectabila. Episoadele psihotice si instalarea paranoiei au loc mult mai rapid. Din acest motiv, episoadele de violenta sunt foarte grave. Pentru ca vorbim de substante chimice, sintetizate in laborator, gradul de acoperire al receptorilor nervosi este mult mai mare si mult mai rapid. Organismul dezvolta toleranta mult mai repede, deci este nevoie sa cresti doza pentru ca cea luata initial nu-si mai face efectul.

Daca lucrurile stau asa, de ce nu se legalizeaza drogurile traditionale? Tocmai ce ati spus ca sunt mai putin nocive decat etnobotanicele.

Toate drogurile afecteaza sistemul nervos central. Efectele drogurilor sunt, in mare masura, aceleasi. Va dau si un exemplu: acum doua saptamani am fost la Lisabona, la Observatorul European de Droguri si Toxicomanii, si legislatia in Portugalia este putin mai permisiva privind consumul de droguri.

Acolo poti sa detii o anumita cantitate de droguri doar pentru consumul propriu, fara sa fii arestat. Doar pentru consumul propriu, fara comercializare. De ce mai exista magazinele de vise? Pentru ca am fost si acolo in magazine unde se vindeau etnobotanice. Chiar daca legislatia este permisiva privind drogurile gen cannabis, si portughezii au probleme cu etnobotanicele.

Legalizarea, ca masura de prevenire, nu a fost luata in calcul pentru ca si aceste droguri dau anumite stari grave asupra organismului. Or permitandu-se consumul de droguri, se ajunge la probleme medicale. Cannabisul, potrivit studiilor, duce la paranoia si ajungem la momentul in care consumatorii vor avea nevoie de ingirjire psihiatrica. Si iarasi nu este bine.

Atunci, de ce nu se inchid magazinele care comercializeaza etnobotanice?

De ce nu se inchid?! Magazinele de etnobotanice, pe autorizatiile lor de comercializare, au precizat comertul cu plante, seminte, ingrasamant de plante, substante in vderea aromaterapiei, betisoare pentru aromaterapie. Cum putem sa le inchidem? Daca am da o lege prin care sa inchidem toate magazinele care comercializeaza astfel de produse, ar insemna sa inchidem si magazinele mari si chiar floraria din colt, care comercializeaza, intr-adevar, aceste produse.

In prima faza, la aceste produse comercializate prin intermediul magazinelor de vise trebuie identificata substanta. Acesta este motivul pentru care nu putem sa le inchidem, pentru ca ar trebui sa inchidem toate magazinele. Pe de alta parte, exista si o norma europeana care nu ne lasa sa interzicem dreptul la libera circulatie a marfurilor. De exemplu, in cazul ingrasamantului de plante vandut in supermarketuri si hipermarketuri, pe ce baza sa le inchidem? Nici tarile europene nu au gasit inca o metoda.

In Romania, au fost doua acte legislative prin care care s-au supus controlului un numar de substante. Au avut un efect, dar nu un efect atat de mare. La momentul respectiv, Guvernul Romaniei a stabilit un plan de masuri pentru reducerea vanzarii de etnobotanice. Au fost constituite comisii de control de la Politie, de la Ministerul Sanatatii, de la Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara, de la Garda Financiara.

Au spus "Okay, hai sa-i verificam, sa vedem cum aduc aceste substante in tara, daca aduc subtantele cu cu documente financiare etc., pentru ca aceste substante ajungeau prin firme de curierat rapid. Deci nu aveau firma de provenienta si erau conduse prin aceste magazine.

De cand a intrat in vigoare acest ordin, numarul magazinelor s-a redus. Dar trebuie sa retinem ca problema asta nu este doar a Romaniei. Si la nivel european se incearca gasirea unei solutii incat sa nu fie ingradit dreptul la libera circulatie a marfurilor, dar sa fie supuse controlului sau scoase in afara legii aceste tipuri de produse si substante. S-a facut control, dar ce credeti? Si ei au inceput sa aiba acte de provenienta!

Exista un proiect legislativ, care, daca nu ma insel, a fost aprobat si de catre Senat, privind comercializarea de astfel de substante. Potrivit acestui proiect de lege, toate magazinele care au ca domeniu comercializarea de plante, de seminte, etc. - deci le lasam in continuare acest domeniu de activitate pentru ca nu putem sa-l schimbam - sa fie reautorizate daca vand Ganja si lucruri de genul acesta.

Si trebuie sa vina, pentru fiecare pliculet, cu o adeverinta, emisa de un laborator, prin care sa arate ca acel produs, daca cumva, din greseala, este administrat unei persoane, nu produce efecte negative. Imposibil de adus. Este propunere legislativa, pana nu intra in vigoare legea, se merge in continuare pe ordinul acesta, care presupune controlul prin comisiie mixte.

Oricum, la nivelul lunii august, numarul magazinelor scazuse la nivel national la 49, cele care aveau domeniu de activitate acest lucru si care mai erau deschise. Aceasta diminuare a numarului de magazine se datoreaza si inspectiilor pe care le-au facut aceste comisii pentru ca foarte multi nu aveau acte de provenienta, nu dadeau bon fiscal, pentru ca s-a mers si pe acest lucru. Marfa le-a fost confiscata, au primit amenzi, au fost realizate chiar si dosare penale pe numele acelor persoane care au comercializat in continuare substante supuse deja controlului.

De ce exista droguri asa-zis usoare sau legale, care sunt sustinute si permise de lege?

Potrivit legislatiei din Romania, aceste substante sunt impartite in droguri de risc si droguri de mare risc, exista doua astfel de tabele in Legea 143. Insa, atentie, va spun, de asta data in calitate de medic, ca nu trebuie sa facem o clasificare de genul acesta: droguri usoare si droguri rele!

Mai ales in activitatile de prevenire! Pentru ca toate aceste droguri afecteaza sistemul nervos central: unele stimuleaza, altele inhiba si alte perturba. Noi incercam pe toate planurile sa impregnam aceasta idee tinerilor, ca drogurile afecteaza sistemul nervos central, inclusiv starea de sanatatea a fiecaruia.

Cat costa tratamentul unei persoane dependente de droguri?

Depinde de substanta, de medicamentul pe care il folosesti, de interventiile pe care le faci, de numarul lor. Pentru un consumator de heroina injectabila, costurile medii sunt undeva la 10 euro pe zi. Aceste costuri presupun nu numai medicamentul, ci si partea logistica a centrului unde are loc interventia.

Multe organizatii care incearca sa faca tratament se gandesc ca, in perioada de consum, dependentii de droguri au bani ca sa isi achizitioneze droguri. Sau fac rost prin infractiuni. Daca nu ar fi dezvoltate servicii gratuite de asistenta a consumatorilor de droguri, ei nu ar avea cum sa faca rost, legal, de bani.

Noi avem servicii gratuite. Ministerul Sanatatii are servicii gratuite, ANA are servicii gratuite. Mai sunt si organizatii nonguvernamentale care asigura o parte din servicii gratuit sau au si locuri cu plata si locuri fara plata. Zece euro pe zi inseamna 300 de euro pe luna pentru un consumator de heroina injectabila. Or daca ne gandim ca tratamentele pentru HIV sau pentru hepatita ajung si la 50-60 de milioane de lei pe luna, este eficient sa oferi astfel de servicii.

Inca ceva, ca toti ziaristii ma intreaba de solutiile pe care le are un dependent de droguri. Consumatorii de droguri stiu foarte bine toate centrele de ajutor, dar pozeaza in victime. Principala caracteristica a unui consumator de droguri este sa manipuleze. Pozeaza in aceasta situatie de victima. Ei trebuie sa stie ca atunci cand cer ajutor, trebuie sa respecte o anumita metodologie.

Or ei vin dintr-o viata fara nicio regula intr-una cu reguli. Ei, cand se gandesc la tratament, se gandesc la doza! Gandesc ca niste dependenti. Vin cu seringi, cu pompite de urina, cu catetere de mana! Incearca sa ne pacaleasca prin toate metodele posibile si imposible. Am avut si avem situatii in care, daca nu le-am dat doza de metadona pe care si-au dorit-o, ne-am trezit cu rotile sparte la masina. Nu inteleg ca nu ei dau doza, doza o da medicul in functie de simptone. Nu-si calculeaza ei singuri doza!

In afara de raportul national, ANA a mai realizat, la inceputul lui 2011, doua studii, unul in colaborare cu UNODC si unul cu UNICEF. Care au fost concluziile?

S-a constatat un nivel crescut al consumului de etnobotanice, in studiul cu UNODC, cat s-a realizat si un top al substantelor consumate cel mai mult: cannabis, etnobotanice, ecstasy si amphetamine. In studiul realizat impreuna cu UNODC s-a incercat si conturarea unui profil al consumatorului de etnobotanice si s-a constat ca foarte multi consumatori de etnobotanice sunt fosti consumatori de heroina injectabila. E un paradox pentru ca heroina inhiba sistemul nervos central, etnobotanicele de tip amphetamine-like stimuleaza sistemul nervos central. Dar numai din cauza faptului ca, din punct de vedere psihologic, aceste substante sunt legale si nu se poate intampla nimic din punct de vedere legal, ei trec la consumul de astfel de substante.

S-au mai calculat si banii pe care ii cheltuie un consumator de etnobotanice. Asadar, inca o idee falsa: se spune ca este mai ieftin sa consumi droguri legale, etnobotanice. Este fals! Daca un consumator de heroina injectabila isi face, de exemplu, pana la trei doze pe zi, un consumator de etnobotanice poate ajunge chiar si pana la zece injectari pe zi. Toleranta este instalata mult mai rapid, intr-o perioada mult mai scurta de timp, astfel ca dependentul trebuie sa-si ia doza pe care i-o cere organismul. S-a ajuns si la concluzia ca este nevoie de un control si de o cercetare mai amanuntite. Dar cum substantele si cantitatile din etnobotanice se schimba atat de repede, este greu de facut cercetari intr-un timp atat de scurt.

Ce patesc cei care sunt prinsi in timp ce se drogheaza? Dar cei care fac trafic cu droguri?

In Romania, consumul de iarba este interzis, dar consumatorul de droguri nu este incriminat. Consumatorul de droguri nu este amendat. In schimb, detinerea de droguri in vederea consumului sau traficului este cea incriminata. Acum, si politistii s-au specializat in domeniul drogurilor. Nici nu vor si nici nu au ca obiectiv sa trimita dupa gratii un dependent de droguri pentru ca dependenta este o boala. Asadar, incearca sa se axeze pe problematica traficului de droguri.

Consumatorul nu mai este incriminat odata cu modificarea Constitutiei, in 2004, cand s-au adus amendamente la Legea 143, privind consumul de droguri. Pana sa intre in vigoare, erau incriminati si traficantul, dar si consumatorul de droguri. Inca ceva: in Romania nu exista o limita pentru cantitatea de droguri!

Cum intentioneaza ANA sa devina mai vizibila?

In primul rand, prin campanii de informare. In prezent, se deruleaza "Absentul", campanie la nivel national, dar fiecare centru care tine de ANA are campanii si proiecte la nivel local. Vrem, din anul 2012, sa dezvoltam un program care sa cuprinda mai multe proiecte de prevenire, in care o sa tinem cont si de consumul de alcool si de tutun in scoala: "Clase fara alcool" si "VIP fara alcool", pentru elevi de la clasele a V-a pana la a XII-a. Vream sa dezvoltam un proiect si la gradinita prin care sa formam abilitati, diferenta de rau-bine, etc.

Campaniile noastre vor avea ca public tinta copiii si adolescentii, de la gradinita pana la universitati, dar nu vrem sa avem campanii numai in scoala, ci si in familie si in comunitate. Trebuie sa educam si parintii. Desfasuram, in prezent, si actiuni de detectare a dependentilor de droguri in trafic: din iulie si pana acum au fost patru activitati de testare, cu cei de la Politia Rutiera, prin teste rapide de saliva. Si in cazul drogurilor se iau aceleasi masuri ca si in cazul alcoolului, in conformitate cu Codul rutier.

Au venit politstii la noi si ne-au spus: "Ajutati-ne, domne, ca le facem etilotestul, iese zero, si noi ii vedem cum se clatina!". Politistii din cadrul Directiei Rutiere vor fi formati in legatura cu efectele drogurilor incat sa aplice legea si in functie de consumul de droguri.

Aveti de transmis ceva presei?

Sincer, da. Asta pe langa mediatizarea cancanului, despre care am zis. Poate ca "Absentul" nu este un clip bun. Daca ceea ce realizam noi nu atinge publicul tinta al presei, sa vina cu idei si sa realizam materiale astfel incat ambele parti sa fie multumite. Profesionistii media pot astfel sa tina cont de rating, de publicul lor tinta, si ar fi util ca trusturile de televiziune si de radio, in loc sa ne taxeze pentru difuzarea clipurilor din campaniile pe care le desfasuram, sa ne vina in ajutor. In cazul asta, si calitatea spotului ar fi mult mai buna.

Pana la urma, orice cancan poti sa-l iei in gluma pana intr-un anumit moment. Cand incep sa moara oameni, nu mai e cancan, e o problema. Iar dependentele sunt o problema a intregii societati. Nu este o problema nici a presei, nici a ANA, nici a Politiei Romane, asa ca nu trebuie sa dam in cap unei institutii sau alteia, ca nu face nimic in acest sens. Putem sa stam la masa cu totii si sa gasim solutii. De cand a fost reinfiintata, acesta este scopul Agentiei Nationale Antidrog (ANA)!

AUR se plânge că George Simion nu are acces la comisia de control a SRI. "PNL-PSD continuă acapararea statului român"

Deputata AUR Gianina Şerban acuză că, de patru luni, Birourile permanente reunite al Camerei şi Senatului refuză, fără nicio justificare, să numească un membru al partidului în comisia...

Florin Cîțu iese la atac după tensiunile din coaliție privind candidatura lui Cătălin Cîrstoiu la Capitală. Variantele propuse de fostul premier

Florin Cîţu, fost premier și fost lider PNL, a anunțat că sunt probleme privind „candidatura coaliţiei toxice” în persoana medicului Cătălin Cîrstoiu la Primăria Capitalei. El a...