De ce l-a schimbat Curtea de Apel Bucuresti pe seful Armatei: Exista indoiala serioasa asupra legalitatii decretului lui Iohannis

Autor: Ionel Stoica - Redactor-sef adjunct Ziare.com
Joi, 14 Martie 2019, ora 12:13
24080 citiri
De ce l-a schimbat Curtea de Apel Bucuresti pe seful Armatei: Exista indoiala serioasa asupra legalitatii decretului lui Iohannis
Foto: Andreea Alexandru/Mediafax/Hepta.ro

"Exista o indoiala serioasa asupra legalitatii Decretului nr. 1331/2018, deoarece nu au fost respectate conditiile prevazute de art. 39 alin. (5) din Legea nr. 346/2006 privind organizarea si functionarea Ministerului Apararii Nationale", scrie judecatorul Vasile Bicu de la Curtea de Apel Bucuresti, in motivarea uneia dintre cele mai mediatizate decizii din ultima perioada.

Magistratul Vasile Bicu este cel care a suspendat pe 31 ianuarie decretul lui Klaus Iohannis de prelungire a numirii generalului Nicolae Ciuca la sefia Armatei, intr-un proces deschis de MApN. Imediat dupa aceasta decizie, ministrul Apararii, Gabriel Les, l-a imputernicit in aceasta functie pe generalul-locotenent Laurian Anastastof.

Administratia Prezidentiala a declarat recurs impotriva acestei decizii pe 4 martie, potrivit portalului instantei. Procesul nu a fost inca inregistrat la Inalta Curte.

MApN a deschis doua procese privind decretul emis de Klaus Iohannis de prelungire a numirii generalului Ciuca la sefia Armatei - unul de anulare a acestui decret si cel de suspendare a aplicarii acestuia, in care s-a pronuntat deja Vasile Bicu.

Suspendarea decretului este valabila pana cand se va lua o decizie definitiva in primul proces, cel privind anularea decretului. Acest caz este pe rolul Curtii de Apel Bucuresti, la magistratul Silviu Barbu, care de trei ori a vrut sa se abtina de la judecare. De doua ori i s-a respins cererea, a treia solicitare este in discutie.

Cele mai importante idei din motivare:

- Decretul nr. 1331/28 decembrie 2018 a fost emis fara a avea la baza propunerea ministrului Apararii Nationale si nici avizul prim-ministrului, procedura necesara la numirea in functie.

- Judecatorul sustine ca procedura de prelungire in functie pentru 1 an ar fi similara cu procedura de numire in functie pentru 4 ani.

- Concluzia Curtii de Apel Bucuresti: Sunt indoieli privind legalitatea acestui decret, deoarece lipseste propunerea ministrului si avizul premierului.

- Practic, judecatorul a aderat la teza MApN, potrivit careia decretul a fost emis cu exces de putere, cu incalcarea normelor juridice care prevad conditiile cumulative obiective de prelungire a mandatului.

- Iohannis motivase emiterea decretului tocmai prin lipsa unei propuneri de numire din partea ministrului Apararii Nationale si necesitatea asigurarii continuitatii conducerii Armatei.

- Administratia Prezidentiala sustinuse ca Legea contenciosului administrativ exclude ca acte administrative ce privesc apararea si securitatea nationala sa fie suspendate.

Motivarea

Potrivit motivarii lui Vasile Bicu, pentru admiterea cererii de suspendare trebuie indeplinite cumulativ trei conditii:

- Sesizarea autoritatii publice care a emis actul sau a autoritatii ierarhic superioare cu cererea de revocare intemeiata pe art. 7 din Legea nr. 554/2004;

- Existenta unor cazuri bine justificate;

- Prevenirea unei pagube iminente.

Prima conditie

Prima conditie este indeplinita, deoarece MApN a solicitat, inaintea introducerii cererii de suspendare, revocarea Decretului nr. 1331/2018 privind mandatul sefului Statului Major al Apararii.

Ziare.com a scris despre modul in care MApN a deschis procesele la Curtea de Apel Bucuresti: Schimbarea sefului Armatei: Cum a jonglat MApN cu dosarele pentru ca decizia sa fie luata de judecatorul Vasile Bicu

Este justificata suspendarea?

Este justificata suspendarea decretului emis de Iohannis? Potrivit lui Bicu, da. Judecatorul citeaza din articolul art. 2 lit. t) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, cazurile bine justificate sunt: imprejurarile legate de starea de fapt si de drept, care sunt de natura sa creeze o indoiala serioasa in privinta legalitatii actului administrativ.

Aceste imprejurari trebuie sa rezulte in urma unei examinari sumare a intregului dosar, examinarea in urma careia trebuie sa existe o indoiala serioasa asupra legalitatii actului administrativ.

"Curtea apreciaza ca exista o indoiala serioasa asupra legalitatii Decretului nr. 1331/2018, deoarece nu au fost respectate conditiile prevazute de art. 39 alin. (5) din Legea nr. 346/2006", explica Bicu.

Potrivit articolului 39, alineatul 5): "Seful Statului Major al Apararii este militarul cu rangul de conducere cel mai inalt din armata, numit de presedintele Romaniei, la propunerea ministrului Apararii Nationale, cu avizul prim-ministrului, pentru o perioada de 4 ani, cu posibilitatea de prelungire cu pana la un an. In functia de sef al Statului Major al Apararii poate fi numit loctiitorul acestuia sau unul dintre sefii categoriilor de forte ale armatei."

Ce a invocat Iohannis

Practic, judecatorul citeaza dintr-un articol privind numirea sefului Armatei, pentru un mandat de 4 ani si sustine ca aceste prevederi s-ar aplica si in cazul prelungirii mandatului cu 1 an.

Iohannis a explicat in Decretul nr. 1331 din 28 decembrie 2018 ca a luat decizia de prelungire a mandatului lui Ciuca, dupa ce a luat act de lipsa unei propuneri de numire din partea ministrului Apararii, "retinand necesitatea asigurarii continuitatii conducerii Armatei, in conditiile in care mediul regional si international de securitate se afla in continua schimbare, avand in vedere rezultatul dezbaterilor din cadrul sedintei Consiliului Suprem de Aparare a Tarii din data de 28 decembrie 2018."

Judecator: numire=prelungire

Asa cum am aratat, Bicu motiveaza ca Decretul 1331 a fost emis fara a avea la baza propunerea ministrului Apararii si nici avizul prim-ministrului, iar procedura de la numire este valabila si la prelungirea in functie.

Chiar daca textul de lege citat nu mentioneaza expres aceste conditii in cazul prelungirii mandatului, ele se aplica avand in vedere principiul simetriei actelor juridice, dar si interpretarea gramaticala si teleologica (teoria finalitatii, studiul scopurilor- n.red.) a art. 39 alin. (5) din Legea nr. 346/2006.

"Legiuitorul nu a mai mentionat expres, din nou, conditiile propunerii ministrului Apararii Nationale si avizul prim-ministrului si pentru prelungirea mandatului, deoarece in cuprinsul aceluiasi alineat a facut-o in privinta numirii.

Repetarea acelorasi conditii in cuprinsul aceleasi fraze ar fi afectat acuratetea exprimarii legiuitorului", motiveaza Bicu.

Daca legiuitorul ar fi dorit sa nu impuna cele doua conditii mentionate in cazul prelungirii mandatului, ar fi prevazut posibilitatea prelungirii mandatului intr-un paragraf ulterior, cu mentionarea expresa a faptului ca nu mai se cer indeplinirea conditiilor propunerii ministrului apararii nationale si avizului prim-ministrului, sustine magistratul.

"Dar, in situatia in care a reglementat atat numirea sefului de Stat Major al Apararii pe o perioada de 4 ani, cat si prelungirea mandatului cu pana la un an, legiuitorul a dorit sa se aplice ambelor institutii (numirea si prelungirea mandatului) aceleasi conditii.

Nu a mai prevazut expres aceste conditii si in cazul prelungirii mandatului, deoarece acestea sunt subintelese din reglementarea lor prin acelasi alineat (chiar aceeasi fraza) ", explica Bicu.

Care este paguba iminenta?

In cazul celei de-a treia conditii de suspendare a decretului, prevenirea pagubei iminente, magistratul face trimitere la art. 2 lit. s) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ.

Prin paguba iminenta se intelege prejudiciul material, viitor si previzibil sau, dupa caz, perturbarea previzibila grava a functionarii unei autoritati publice sau serviciu public.

"Curtea apreciaza ca incalcarea legii cu ocazia prelungirii mandatului sefului de Stat Major al Apararii creeaza o perturbare previzibila grava a functionarii Armatei, in conditiile in care, pe de o parte, seful Statului Major al Apararii este militarul cu rangul de conducere cel mai inalt din Armata, iar, pe de alta parte, mandatul de sef de Stat Major al Apararii este detinut in mod nelegal de o persoana, care va exercita nelegal atributiile legale recunoscute acestei functii, luand cunostinta, printre altele, de informatii clasificate secret de stat sau secret de serviciu", conchide Bicu.

Potrivit magistratului, este neintemeiata afirmatia ca Armata ramane fara conducere, in conditiile in care loctiitorul exercita conducerea pana la numirea altui sef de Stat Major al Apararii.

Presedintia a fost impotriva suspendarii

Trebuie spus ca Administratia Prezidentiala a sustinut in timpul procesului ca solicitarea de suspendare a decretului este inadmisibila.

Motivul: este vorba de un act administrativ ce priveste apararea si securitatea nationala.

Argumentatia se bazeaza pe art. 5 alin. (3) din Legea 554/2004 a contenciosului administrativ: "In litigiile referitoare la actele administrative emise pentru aplicarea regimului starii de razboi, al starii de asediu sau al celei de urgenta, cele care privesc apararea si securitatea nationala ori cele emise pentru restabilirea ordinii publice, precum si pentru inlaturarea consecintelor calamitatilor naturale, epidemiilor si epizootiilor nu sunt aplicabile prevederile art. 14 (Suspendarea executarii actului- n. red.) ."

"Excluderea actelor administrative cu caracter individual din sfera de control a instantei de contencios administrativ, pe calea suspendarii, prin norma mai sus indicata urmareste un scop legitim, respectiv asigurarea securitatii raporturilor juridice in domeniile enuntate", explica Administratia Prezidentiala.

România a depășit 1.091 km de autostradă şi drum expres în circulaţie. Anunțul ministrului Transporturilor despre viitoarele proiecte
România a depășit 1.091 km de autostradă şi drum expres în circulaţie. Anunțul ministrului Transporturilor despre viitoarele proiecte
Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a anunțat joi, 28 martie, că sunt implementate - proiectare şi execuţie contracte pentru construirea a încă 729 km de drum de mare viteză....
Nicușor Dan: ”Într-o țară civilizată, Ştefan Dumitraşcu și domnii Greblă şi Hopincă ar trebui să fie azi în pușcărie”
Nicușor Dan: ”Într-o țară civilizată, Ştefan Dumitraşcu și domnii Greblă şi Hopincă ar trebui să fie azi în pușcărie”
Primarul Capitalei, Nicuşor Dan, a enumerat joi, 28 martie, câteva persoane despre care consideră că „ar trebui să fie azi în puşcărie. „Eu am precizat azi în conferinţa de presă...
#Nicolae Ciuca Armata, #Iohannis decret Armata, #Vasile Bicu Armata, #judecatorul Vasile Bicu , #armata
Comentarii
Poza liviu_69
liviu_69
rank 5
Se dau sentinte pe baza de "indoiala"?!?
Poza Andradda
Andradda
rank 5