De ce ramane in continuare cu eticheta de criminal de razboi celebrul general roman Nicolae Macici. Ororile masacrului din Odessa si vitejiile de pe Frontul de Vest

Unul dintre cei mai controversati generali romani, Nicolae Macici (1886-1950), fostul comandant al Corpului 2 Armata in batalia pentru orasul Odessa, promovat ulterior in functia de comandant al Armatei 1 si mort in temnitele de la Aiud, ramane in continuare cu eticheta de criminal de razboi.

Asta dupa ce Curtea Militara de Apel Bucuresti a respins, in luna octombrie, o cerere de revizuire a sentintei din 1945 prin care a fost condamnat pentru crime de razboi, in legatura cu represaliile impotriva populatiei civile din Odessa. Generalul Nicolae Macici fusese gasit vinovat de masacrele comise in Odessa, declarat "criminal de razboi", iar prin sentinta din 22 mai 1945 a fost degradat militar si condamnat la moarte prin impuscare. La 1 iulie 1945, Regele Mihai I i-a comutat pedeapsa lui Nicolae Macici in munca silnica pe viata. Generalul a fost detinut in inchisorile Jilava, Dumbraveni si Aiud.

La Aiud i s-a impus "regimul de izolare", in celula 217, in ceea ce detinutii numeau "Zarca", pentru conditiile de exterminare. A murit la 64 de ani, pe 15 iunie 1950, fiind inmormantat in cimitirul penitenciarului.

Este vorba despre un ofiter care s-a distins deopotriva pe ambele fronturi in cel de-al Doilea Razboi Mondial, atat pe Frontul de Est (iunie - noiembrie 1941), cat si pe Frontul de Vest (august 1944 - februarie 1945).

Dupa intoarcerea armelor, Macici s-a remarcat in luptele din vestul tarii si pentru eliberarea Ardealului. Unitatile Armatei 1 au fortat traversarea Tisei si au patruns pe teritoriul Ungariei, unde au dus lupte grele. Ulterior, au patruns pe teritoriul Cehoslovaciei, preluand initiativa si declansand ofensiva din Muntii Javorina.

Cariera militara a lui Macici, de aproape 38 de ani, este pusa sub semnul intrebarii pentru rolul sau in organizarea masacrelor de la Odessa, la ordinele maresalului Ion Antonescu.

"Inadmisibila"

"Respinge, ca inadmisibila, cererea de revizuire formulata de revizuentul Macici Nicolae (fiul generalului Nicolae Macici, care locuieste in prezent in Montreal- n.red.). Obliga revizuentul la plata sumei de 600 lei, reprezentand cheltuieli judiciare avansate de stat. Cu apel in 10 zile de la comunicare," este minuta Curtii Militare de Apel Bucuresti din 8 octombrie 2020, conform portalului instantelor. Pe rolul acestei instante se mai afla si o cerere de reabilitare a generalului, facuta de fiul acestuia, dar aceasta nu a fost inca solutionata.

Solicitarea de reabilitare vizeaza si masurile complementare decise de Tribunalul Poporului in 1945, de confiscare a intregii averi, cu titlu de despagubiri in folosul statului, considerandu-se in patrimoniul lui Nicolae Macici si toate bunurile instrainate dupa 23 august 1944, precum si cele dobandite pe numele sotiei sau descendentilor sai dupa data de 6 septembrie 1940, cu exceptia celor dobandite de acestia prin succesiune.

Motivele revizuirii

Fiul lui Macici a aratat judecatorilor ca se considera ca se impune revizuirea sentintei deoarece nu exista dovezi clare care sa probeze dincolo de orice indoiala rezonabila ca tatal sau a savarsit faptele pentru care a fost condamnat, el neluptand niciodata pe Frontul de Rasarit, iar prezenta sa la Odessa, in octombrie 1941, a fost pentru a restabili ordinea si pentru a stabili cauza exploziei.

Nicolae Macici a fost numit la 8 noiembrie 1941 in functia de comandant al Armatei 1, singura unitate militara cu rang de armata care nu a luptat pe frontul antisovietic.

Represaliile dispuse de maresalul Ion Antonescu au venit ca urmare a unei bombe puse de partizani sau militari rusi la comandamentul roman din Odessa, explozie in care au fost omorati 16 ofiteri romani, inclusiv comandantul militar al orasului, generalul Ion Glogojanu, 46 soldati si subofiteri, mai multi civili si 4 ofiteri germani de marina.

"Generalul Macici nu a dat niciun ordin de exterminare a populatiei din Odessa; dimpotriva, a ajutat la intoarcerea populatiei in respectivul oras," se arata in cererea de revizuire.

La dosare au fost atasate, printre alte documente, hotararea de condamnare nr. 1/22 mai 1945 a Tribunalului Poporului, dar si copia unei Diplome de Onoare, acordata Ilenei Macici, sotia lui Nicolae Macici, cu prilejul aniversarii a 5 ani de la infiintarea Corpului 1 Armata "General Nicolae Macici", de catre Ministerul Apararii Nationale. Vorbim de o unitate militara, Corpul 1 Armata "General Nicolae Macici", careia fostul presedinte al Romaniei, Ion Iliescu, i-a acordat drapelul de lupta in 1995.

Procedural, revizuirea ere ceruta deoarece, in timpul procesului din 1945, lui Macici i s-ar fi incalcarea principiile de drept la acel moment, fata de lipsa de echitate a procedurilor si lipsirea inculpatilor de garantii rezonabile privind dreptul la aparare, pentru posibila lipsa de impartialitate a instantelor, tribunale ale poporului sau instante obisnuite, dar si lipsa a doua grade de jurisdictie.

Concluziile din 1945

In primul rand, Curtea Militara de Apel Bucuresti prezinta in extenso, in motivarea deciziei, principalele concluzii ale procesului din 1945. Conform acesteia, masacrul de la Odessa a fost declansat in seara zilei de 22 octombrie 1941, cu titlul de "pedepsire" (represalii asupra populatiei civile). Acestea au fost initiate initial de generalul Constantin Trestioreanu, care preluase comanda Diviziei a 10 Infanterie, dupa moartea in explozie a generalul Ion Glogojanu.

Nicolae Macici a sosit in Odessa in dimineata zilei de 23 octombrie si primul sau drum este la ruina fostului comandament unde se petrecuse explozia. Aici el s-a intalnit cu generalul Trestioreanu i-ar fi raportat situatia, cat si masurile pe care le-a luat. In conformitate cu legile militare este stabilit ca, prin prezenta in Odessa a generalului Macici- aflat la comanda Corpului 2 Armata, format din Diviziile 9 si 10 Infanterie, in mod automat, generalul Trestioreanu a cazut in situatia de subordonat al generalului Macici.

"Informat asupra masurilor luate de generalul Trestioreanu, generalul Macici isi manifesta nemultumirea, apreciind ca Trestioreanu nu a procedat cu destula energie si nu a dat proportii prea intinse represaliilor pe care, dupa mentalitatea lor, le justificau explozia de la comandament.

Generalul Macici isi manifesta in mod expres nemultumirea pentru insuficienta masurilor luate de Trestioreanu, sunteti niste lasi, niste fricosi, pana la aceasta ora Odessa trebuia intoarsa pe dos- depozitia unui martor", se arata in sentinta Tribunalului din 1945, preluata de Curtea Militara de Apel Bucuresti.

"Este de prezumat ca generalul Trestioreanu a raportat generalului Macici Nicolae ce masuri de represalii a luat si ca acesta din urma le-a socotit blajine, hotarand a da o intindere mai mare represaliilor pe care generalul Trestioreanu le incepuse in ajun. La scurt timp dupa aceasta dispozitie in care generalul Macici Nicolae isi manifesta nemultumirea, se prezinta la el un ofiter care ii aduce un ordin cifrat de la Posta centrala a Odesei," precizeaza sursa citata.

Ordinul lui Antonescu

Este momentul in care generalul Macici l-a chemat pe ofiterul cifrator al Diviziei a 10-a infanterie si i-a inmanat ordinul pentru a-l descifra, iar dupa ce il citeste il arde. Un ordin transmis de seful de cabinet al lui Antonescu, care a fost gasit in arhive, la finalul razboiului.

"Telegrama cifrata nr. 563 Pentru generalul Macici. Drept represalii, dl. Maresal Antonescu ordona:

1) Executarea tuturor Evreilor din Basarabia refugiati la Odessa.

2) Toti indivizii care intra in prevederile ordinului 3161 (302 858) din 23 Octomvrie 1941 care nu au fost inca executati, precum si altii ce li se pot adauga vor fi pusi intr'o cladire minata anterior si care va fi detonata. Se va efectua aceasta actiune in ziua inhumarii victimelor noastre.

3) Acest ordin va fi distrus dupa ce va fi fost citit."

Apararea

Conform sentintei din 1945, Macici a declarat in timpul interogatoriului luat in timpul instructiei, cat si in sedinta, declara ca este posibil sa i se fi inmanat un asemenea ordin, dar ca a bagat ordinul in buzunar si nu i-a dat nicio urmare.

"Acuzatul Macici sustine ca in timpul sederii sale la Odessa, in zilele de 23, 24 si 25 octombrie 1941, nu a facut alceva decat sa isi aduca la indeplinire misiunea sa militara cu caracter operativ si nu a avut niciun amestec in executarea represaliilor, caci represaliile militare se ordonasera de catre Maresalul Antnescu si s-au executat afara de el, fara participarea lui intr-un sens sau altul. Recunoaste ca nu a luat nicio masura pentru a impiedica represalile, sustine ca nu avea aceasta calitate.

Sustinerile acuzatului apar cu totul neverosimile, deoarece nu este de crezut ca este contrar atat regulamentelor cat si uzului militar ca ofiterul cel mai mare in grad aflat intr-o garnizoana si venit special cu misiunea de a linisti lucrurile asa cum singur sustine, sa nu fi avut niciun amestec in executarea si organizarea masacrelor de la Odessa," mai arata sursa citata.

Conform sentintei, venirea lui Macici in Odessa a insemnat amplificarea crimelor incepute de Trestioreanu, cu o zi mai inainte, "ajungandu-se la masacre care constituie adevarate viziuni de apocalisa si in care si-au pierdut viata prin impuscare, omorare, prin grenade si ardere de vii, peste 25.000 locuitori ai Odesei, asa dupa cum este stabilit prin copiile de la dosar."

Inalta Curte de Casatie si Justitie si Inalta Curte de Casatie si Justitie- Sectiile Unite au respins, in 1945, recursurile declarate de Nicolae Macici, iar decizia Tribunalului Poporului a ramas definitiva.

Motivarea instantei

Dupa ce a analizat toate documentele, Curtea Militara de Apel Bucurestia respins cererea de revizuire ca inadmisibila. Potrivit dispozitiilor art.459 alin.3 lit.e din Codul de procedura penala cu ocazia examinarii admisibilitatii in principiu a cererii de revizuire, instanta verifica daca faptele si mijloacele de proba in baza carora este formulata cererea conduc, in mod evident, la stabilirea existentei unor temeiuri legale ce permit revizuirea, urmand ca in situatia in care instanta constata neindeplinirea acestei conditii sa dispuna respingerea cererii ca inadmisibila.

Revizuirea intemeiata pe cazul prevazut la art.453 alin.1 lit.a C.p.p. este dublu conditionata, in sensul ca trebuie sa fie vorba de descoperirea unor fapte sau imprejurari noi, care nu au fost cunoscute de instanta la solutionarea cauzei, iar in al doilea rand, este necesar ca faptele sau imprejurarile noi sa poata dovedi netemeinicia hotararii de achitare, de incetare a procesului penal ori de condamnare, hotarare pronuntata in cauza.

Asadar, in revizuire nu se poate realiza o reapreciere a probelor deja administrate sau o completare a probatoriului administrat in fata instantei de fond, pentru a se dovedi aceleasi imprejurari avute deja in vedere cu ocazia solutionarii cauzei.

"Facand aplicarea acestor consideratii de ordin teoretic in speta de fata, Curtea apreciaza ca motivele invocate de catre revizuientul Macici Nicolae nu se circumscriu notiunii de fapte sau imprejurari noi, care sa permita redeschiderea procedurilor penale, neincadrandu-se in vreuna din situatiile pe care le are in vedere art.453 din Codul procedura penala," explica instanta militara.

Prin urmare, Curtea Militara de Apel Bucuresti a respins ca inadmisibila cererea de revizuire.

Strada surpată la Slănic s-a construit peste o mină. Ciolacu: ”Ce vreţi să fac? Să ştiu unde s-au făcut drumurile peste mine?”

Prim-ministrul Marcel Ciolacu a afirmat, întrebat despre situaţia de la Slănic, Prahova, unde o stradă s-a surpat, formându-se un crater de doi metri, că a fost făcut un drum peste o mină....

Ciolacu anunță că implementarea salariului minim european va începe de la 1 iulie: ”Am dat și ordonanța”

Şeful Guvernului Marcel Ciolacu a precizat că mecanismul de implementare a salariului minim european va începe de la 1 iulie. El a amintit că, în acest sens, a fost emisă ordonanţa....