De ce a fost sanctionata judecatoarea Camelia Bogdan, cercetata pentru ca a tinut cursuri de combatere a fraudelor europene - motivarea instantei

Joi, 25 Ianuarie 2018, ora 12:46 12644 citiri
Foto: Arhiva Hepta.ro

Judecatoarea Camelia Bogdan are o activitate in magistratura de peste 10 ani si o pregatire profesionala meritorie, detine titlul de doctor in dreptul penal, a fost formator colaborator al Scolii Nationale de grefieri, a publicat numeroase studii juridice, a participat la programe de formare, este absolventa a unui curs al Bancii Mondiale vizand recuperarea produselor infractiunilor si nu a primit vreo alta sanctiune disciplinara, arata Inalta Curte.

Caracterizarea apare in decizia magistratilor ICCJ care au decis ca judecatoarea Camelia Bogdan, celebra dupa ce a facut parte din completul de judecata care l-a condamnat pe Dan Voiculescu la 10 ani de inchisoare in dosarul ICA, sa fie mutata disciplinar la Curtea de Apel Targu Mures pentru o perioada de sase luni.

Practic, magistratii au admis cererea Cameliei Bogdan de anulare a sanctiunii excluderii din magistratura, dispusa in 8 febriarie 2017 de Sectia pentru judecatori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.

Decizia a fost luata la scor strans

Decizia a fost luata de un complet de 5 judecatori, la un scor strans. Trei judecatori au fost pentru sanctiune disciplinara: Gabriela Bogasiu, Mihaela Tabarca si Mirela Politeanu, alti doi judecatori, Rodica Susanu si Cristian Daniel Oana, au facut opinie separata si au aratat ca Bogdan nu trebuie sanctionata disciplinar.

Cei trei judecatori au aratat ca Bogdan a facut o abatere disciplinara in momentul in care a incheiat un contract de prestari de serviciii de formare cu societatea FDI Top Consult SRL.

Obiectul conventiei civile era furnizarea de servicii de instruire (formare) de catre magistrat in cadrul sesiunilor de training organizate pentru 260 de persoane din cadrul APIA. Cursurile erau in Programul de formare profesionala "Implementarea si aplicarea viitoarei Politici Agricole Comune. Prevenirea fraudei si a coruptiei in vederea protejarii intereselor financiare ale Uniunii Europene".

Programul era derulat intr-un proiect UMP-Cesar, finantat de Banca Mondiala, unde Camelia Bogdan era recunoscuta ca formator.

Inalta Curte a explicat ca nu este vorba de un posibil conflict de interese in acest caz. De altfel, la aceeasi concluzie, ca nu este vorba de un conflict de interese sau incompatibilitate, a ajuns si Agentia Nationala de Integritate.

Selectarea ar fi trebuit facuta altfel

"Participarea recurentei-parate, in calitate de lector, la Programul de formare profesionala: Implementarea si aplicarea viitoarei Politici Agricole Comune. Prevenirea fraudei si a coruptiei in vederea protejarii intereselor financiare ale Uniunii Europene organizat in cadrul UMP-Cesar Furnizarea servicilor de consultanta pentru organizarea cursurilor de instruire a personalului APIA releva, pe de o parte, valenta de insarcinare, atributie, rol (asimilata semantic notiunii de functie) prohibita magistratilor, de natura a atrage starea de incompatibilitate", arata Inalta Curte.

Magistratii sustin ca modul se selectare a judecatorului pentru prestarea respectivei activitati ar fi trebuit sa se faca prin intermediul unei autoritati din domeniul Justitiei (CSM, instante, Institutul National al Magistraturii sau Scoala Nationala de Grefieri) si nu de catre o societate comerciala.

De ce nu s-a dat sanctiunea maxima

Ca jurisprudenta in materie disciplinara, in astfel de cazuri, Inalta Curte a amintit un caz aproape similar. Era vorba de un judecator roman care a activat ca judecator in cadrul Misiunii EULEX din Kosovo, in situatia in care magistratul nu a urmat procedura standard de detasare la o autoritate a Uniunii Europene.

Judecatorul a incheiat un contract individual cu Misiunea EULEX si, "in vederea valorificarii unui interes personal, chiar daca derivat dintr-unul profesional, a incalcat constient cadrul legal ce reglementeaza statutul profesiei".

CV-ul profesional al Cameliei Bogdan a cantarit mult in luarea deciziei de sanctiune, dar cel mai important a fost cat de grava era abaterea.

"In dezacord cu hotatarea Sectiei pentru judecatori in materie disciplinara, Inalta Curte apreciaza ca abaterea retinuta in cauza de fata, constatata in privinta unei singure situatii de incompatibilitate, nu are caracterul deosebit de grav care sa justifice aplicarea celei mai grele sanctiuni, ingorandu-se, pe de o parte, singularitatea abaterii reprosate si, pe de alta parte, caracterul gradual al aplicarii sanctiunilor in jurisprudenta disciplinara", arata Inalta Curte.

Excluderea din magistratura este sanctiunea maxima pe care o poate da Sectia pentru judecatori din CSM in materie disciplinara.

Opinia separata

Pe de alta parte, ceilalti doi judecatori din complet, Rodica Susanu si Cristian Daniel Oana, au explicat, in opinia separata, ca Bogdan nu a incalcat nicio regula prevazuta in regulamentele magistratilor.

Faptul ca judecatorea a incheiat un contract de prestari servicii nu ar atrage o stare de incompatibilitate, deoarece calitatea de lector-formator in cadrul unui proiect derulat de UMP-CESAR-MADR pentru o perioada de aproximativ doua saptamani nu reprezinta functie publica sau privata in sensul legii.

De altfel, calitatea de lector ar fi avut o intindere limitata de timp.

"Detinand calitate de lector/formator in conditiile aratate, recurenta nu a exercitat prerogativele de putere publica si nici prerogativele specifice unei noi ocupatii, profesii sau meserii si, in mod constant, s-a identificat public doar prin functia de judecator", se mai arata in opinia separata.

Motivele in baza deciziilor CSM

Ca exemple au fost date mai multe decizii ale CSM, privind calitatea de experti a magistratilor in cadrul unor programe cu finantare externa pentru justitie, referitoare la activitatea didactica desfasurata de un magistrat in cadrul Institutului Diplomatic Roman, exercitarea activitatii de lector titular de disciplina sau conducator de atelier in cadrul Institutului National pentru Pregatirea si Perfectionarea Avocatilor sau referitoare la particparea judecatorilor ca experti in cadrul unor programe ce vizeaza politica UE in materie penala.

"Asadar, Hotararea instantei disciplinare (de excludere din magistratura-n.red.) este radical contrara practicii administrative a plenului CSM", este concluzia celor doi judecatori care au facut opinie separata.

A cerut punctul de vedere de la ANI

Cei doi magistrati se mira ca CSM nu a tinut cont ca judecatoarea Bogdan a cerut anterior un punct de vedere de la ANI, care a raspuns ca nu este vorba de nicio incompatibilitate in acest caz.

"Una din circumstantele personale care poate explica acest comportament si de care CSM, in mod surprinzator, nu a tinut cont, este aceea ca recurenta este judecator al Curtii de Apel Bucuresti, Sectia Penala, si a pronuntat hotarari in cauze puternic mediatizate, care au polarizat opinia publica, o dovada in acest sens fiind dosarul nr. 25497/3/2012** (mediatizat sub denumirea de Dosarul ICA), care a stat initial la baza cercetarii disciplinare.

In acest context este de inteles de ce s-a adresat unei autoritati competente legal sa verifice situatiile de incompatibilitate ale magistratilor", se arata in opinia separata.

Confuziile Sectiei disciplinare

Magistratii spun ca la mijloc este vorba de o confuzie facuta de Sectia pentru judecatori din CSM in materie disciplinara inter incompatibilitate, conflicte de interese si interdictii.

"Daca nu este incompatibilitate, poate este conflict de interese sau, cel putin, interdictie; si in acest caz da nastere dependentei fata de interpret", se mai arata in opinia separata.

In plus, se "instituie in sarcina recurentei (Camelia Bogdan-n.red.) o obligatie neprevaztuta de lege, de consultare a plenului CSM in caz de incertitudine privind situatia de incompatibilitate."

"Opinia minoritara saluta practica administrativa consolidata a plenului CSM, de natura sa ajute in mod real judecatorii si procurorii si, implicit, societatea interesata de o justitie impartiala; dar, oricat de binevenita ar fi, practica administrativa nu poate si nu trebuie sa dea nastere unei obligatii legale; pentru protejarea independentei judecatorului, legiuitorul a omis sa prevada o astfel de obligatie; posibilitatea legala este suficienta", conchid cei doi judecatori.

Ne puteți urmări și pe  pagina noastră de Facebook   sau pe   Google News