Final de drum pentru Sectia Speciala. Curtea de Justitie a UE a pus cruce instrumentului de presiune inventat de Dragnea si certificat de CCR

Marti, 18 Mai 2021, ora 16:14
7767 citiri
Final de drum pentru Sectia Speciala. Curtea de Justitie a UE a pus cruce instrumentului de presiune inventat de Dragnea si certificat de CCR
Adina Florea, procuror SIIJ FOTO Hepta

Decizia Curtii de Justitie a Uniunii Europene de marti, 18 mai, pune capat disputelor cu privire la reformele aduse legilor justitiei de catre guvernarea PSD-ALDE stabilind obligativitatea tarii noastre de a respecta recomandarile Comisiei Europene in cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare (MCV) stabilind, in consecinta, necesitatea desfiintarii Sectiei Speciale (SIIJ).

Potrivit expertilor in Drept consultati de Ziare.com, decizia CJUE lasa in sarcina Romanei sa emita un pachet legislativ care sa reglementeze clar si fara echivoc desfiintarea Sectiei Speciale.

"O structura autonoma in cadrul Ministerului Public cum este SIIJ, care are sarcina de anchetare a infractiunilor savarsite de judecatori si de procurori, intrucat ar putea fi perceputa, in functie de normele care reglementeaza competentele, compunerea si functionarea unei astfel de structuri, precum si de contextul national relevant, ca urmarind instituirea unui instrument de presiune si de intimidare a judecatorilor si intrucat ar putea conduce, asadar, la o aparenta de lipsa de independenta sau de impartialitate a acestor judecatori, este susceptibila sa aduca atingere increderii pe care justitia trebuie sa o inspire justitiabililor intr o societate democratica si intr un stat de drept.

In aceasta privinta, din dosarul aflat la dispozitia Curtii reiese ca introducerea la SIIJ a unei plangeri penale impotriva unui judecator sau a unui procuror este suficienta pentru ca aceasta sa deschida o procedura, inclusiv atunci cand plangerea este introdusa in cadrul unei anchete penale in curs privind o alta persoana decat un judecator sau un procuror, aceasta din urma ancheta fiind astfel transferata SIIJ, indiferent de natura infractiunii imputate magistratului si de probele invocate impotriva sa.

Chiar si in ipoteza in care ancheta in curs priveste o infractiune care este de competenta unei alte sectii specializate din cadrul Ministerului Public, precum DNA, cauza este de asemenea transferata SIIJ atunci cand este vizat un judecator sau un procuror. In sfarsit, SIIJ poate exercita cai de atac impotriva deciziilor solutionate anterior infiintarii sale sau poate retrage o cale de atac formulata de DNA, de DIICOT sau de procurorul general in fata instantelor superioare.

Potrivit indicatiilor furnizate de instantele de trimitere, sistemul astfel instituit ar permite sa fie formulate plangeri in mod abuziv, printre altele pentru a interveni in cauze sensibile in curs, in special cauze complexe si mediatizate legate de coruptia la nivel inalt sau de criminalitatea organizata, intrucat, in cazul depunerii unei asemenea plangeri, dosarul ar intra in mod automat in competenta SIIJ", a declarat un jurist ce a dorit sa-si pastreze anonimatul.

Motivarea deciziei CJUE pe tema Sectiei Speciale

In motivarea citata, judecatorii CJUE arata ca riscul infiintarii Sectiei Speciale deja s-a produs, si ca revine instantelor nationale sarcina de a stabili care sunt consecintele ce decurg. Altfel spus, toate actele SIIJ devin nule.

"Potrivit indicatiilor furnizate de instantele de trimitere, sistemul astfel instituit ar permite sa fie formulate plangeri in mod abuziv, printre altele pentru a interveni in cauze sensibile in curs, in special cauze complexe si mediatizate legate de coruptia la nivel inalt sau de criminalitatea organizata, intrucat, in cazul depunerii unei asemenea plangeri, dosarul ar intra in mod automat in competenta SIIJ.

Din elementele aflate la dispozitia Curtii si din Raportul Comisiei catre Parlamentul European si Consiliu din 22 octombrie 2019 privind progresele realizate de Romania in cadrul mecanismului de cooperare si de verificare [COM (2019) 499 final, p. 5] reiese ca exemple practice luate din activitatile SIIJ sunt de natura sa confirme realizarea riscului, mentionat la punctul 216 din prezenta hotarare, ca aceasta sectie sa se asemene unui instrument de presiune politica si sa intervina pentru a schimba cursul anumitor anchete penale sau al unor proceduri judiciare privind, printre altele, fapte de coruptie la nivel inalt intr-un mod care ridica indoieli cu privire la obiectivitatea sa, aspect a carui apreciere revine instantelor de trimitere, conform jurisprudentei amintite la punctul 201 din prezenta hotarare.

In acest cadru, revine de asemenea acestor instante sarcina de a verifica daca normele referitoare la organizarea si functionarea SIIJ, precum si cele referitoare la numirea si revocarea procurorilor incadrati in aceasta nu sunt - avand in vedere in special modificarile care le-au fost aduse prin ordonante de urgenta care deroga de la procedura ordinara prevazuta de dreptul national - de natura sa faca sectia mentionata permeabila la influente exterioare", se arata in motivarea CJUE.

Judecatorii europeni au desfiintat si argumentele invocate de Consiliul Superior al Magistraturii care a aparat infiintarea SIIJ.

"In speta, in primul rand, desi Consiliul Superior al Magistraturii a sustinut in fata Curtii ca infiintarea SIIJ se justifica prin necesitatea de a proteja judecatorii si procurorii impotriva unor plangeri penale arbitrare, din dosarul aflat la dispozitia Curtii reiese ca expunerea de motive a acestei legi nu indica nicio justificare legata de imperative intemeiate pe buna administrare a justitiei, aspect a carui verificare este totusi de competenta instantelor de trimitere, tinand seama de ansamblul elementelor pertinente.

In al doilea rand, o structura autonoma in cadrul Ministerului Public cum este SIIJ, care are sarcina de anchetare a infractiunilor savarsite de judecatori si de procurori, intrucat ar putea fi perceputa, in functie de normele care reglementeaza competentele, compunerea si functionarea unei astfel de structuri, precum si de contextul national relevant, ca urmarind instituirea unui instrument de presiune si de intimidare a judecatorilor si intrucat ar putea conduce, asadar, la o aparenta de lipsa de independenta sau de impartialitate a acestor judecatori, este susceptibila sa aduca atingere increderii pe care justitia trebuie sa o inspire justitiabililor intr-o societate democratica si intr-un stat de drept", mai arata magistratii europeni.

Dispozitiile privind infiintarea SIIJ nu se mai pot aplica

Mai multe organizatii ale magistratilor au reactionat marti, dupa decizia CJUE, sustinand ca Sectia Speciala nu mai poate functiona dupa ce dispozitiile privind infiintarea SIIJ au fost gasite ca intrand in contradictie cu dreptul UE.

"Instanta nationala care trebuie sa aplice, in cadrul competentei sale, dispozitiile dreptului Uniunii Europene, are obligatia de a asigura efectul deplin al acestor dispozitii, inlaturand, din oficiu daca este necesar, aplicarea oricarei dispozitii contrare a legislatiei nationale fara a trebui sa solicite sau sa astepte eliminarea prealabila a acestei dispozitii nationale pe cale legislativa sau prin orice alt procedeu constitutional.

Astfel, ca urmare a hotararii pronuntate astazi de Curtea de Justitie a Uniunii Europene, dispozitiile legislative nationale privind Sectia pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie (SIIJ) nu se mai pot aplica, din pricina contrarietatii cu dreptul Uniunii Europene. In consecinta, Directia Nationala Anticoruptie si Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism si-au redobandit, ca parchete specializate, competenta de a ancheta magistratii, iar SIIJ nu mai poate functiona.

De asemenea, prevederile legislative nationale privind numirea interimara a inspectorului-sef al Inspectiei Judiciare nu se vor mai aplica, din pricina contrarietatii cu dreptul Uniunii Europene. Toate actele emise in perioada interimatului de acest inspector-sef (intre care Regulamentul de organizare si functionare a Inspectiei Judiciare ori actele de numire in functie a unor inspectori selectati in acest temei, inclusiv inspectorul-sef) sunt nule (principiul dominoului).

Toate Rapoartele MCV vor trebui luate in considerare in mod corespunzator de Romania, tinand seama de cerintele principiului cooperarii loiale prevazut la articolul 4 alineatul (3) din TUE. In acest temei, nu vor mai putea fi ignorate de nicio autoritate publica interna din Romania, nici macar de Curtea Constitutionala", se arata intr-un comunicat semnat de asociatiile Forumul Judecatorilor, Initiativa pentru Justitie si Asociatia Miscarea pentru Apararea Statutului Procurorilor.

Politicile din justitie ale PSD in era Iordache si Tudorel Toader contravin dreptului Uniunii Europene

Cristian Bacanu, secretar de stat in Ministerul Justitiei in 2019 si actual secretar al comisiei juridice din Camera Deputatilor, sustine ca decizia Curtii de Justie a Uniunii Europene (CJUE) de marti, 18 mai, arata falimentul reformelor din Justitie ale guvernarii PSD-ALDE si subliniaza ca "Romania trebuie sa se abtina de la adopta sau de la a mentine in vigoare acte normative care risca sa compromita obiectivele din justitie urmarite prin instituirea MCV".

"Printr-un comunicat al Curtii de Justitie a Uniunii Europene se confirma ceea ce am afirmat in repetate randuri: infiintarea SIIJ contravine dreptului Uniunii Europene, in masura in care nu exista o justificare obiectiva care sa justifice reglementarea unei astfel de institutii si, cu atat mai mult cu cat nu exista garantii care sa asigure ca reglementarea de infiintare a sectiei nu este perceputa ca un instrument de presiune asupra judecatorilor si procurorilor. Justificare pentru infiintarea sectiei nu exista. In schimb exista numeroase sesizari ale procurorilor si judecatorilor care se simt direct vizati de infiintarea, de catre tandemul Dragnea-Toader, a SIIJ.

Prin acelasi comunicat, Curtea arata ca numirea unui inspector sef interimar la Inspectia Judiciara de catre Guvern prin intermediul unei reglementari, chiar si cu caracter provizoriu, incalca dreptul UE. Amintesc ca in 2018, Tudorel Toader i-a prelungit provizoriu mandatul inspectorului sef al Inspectiei Judiciare; am semnalat inca de la acel moment ca o astfel de actiune este nelegala.

De asemenea, Curtea semnaleaza alte trei chestiuni deosebit de importante:

- Decizia privind instituirea mecanismului MCV (2006/928) este obligatorie si face parte din dreptul uniunii. Instantele nationale au obligatia sa nu aplice o norma nationala care contravine mecanismului MCV;

- Rapoartele MCV nu pot fi ignorate si ca Romania trebuie sa aiba in vedere recomandarile trasate de Comisia Europeana in domeniul justitiei in temeiul principiului cooperarii loiale. Mai mult, Romania trebuie sa se abtina de la adopta sau de la a mentine in vigoare acte normative care risca sa compromita obiectivele din justitie urmarite prin instituirea MCV.

Esential este sa intelegem ca, in mod practic, Curtea a aratat ca politicile din justitie ale PSD din anii 2017 si 2018 (in era Iordache si Tudorel Toader) contravin dreptului Uniunii Europene. Totodata, Romania are OBLIGATIA sa indrepte raul facut in acea perioada (de exemplu, prin desfiintarea SIIJ) si sa respecte mecanismul MCV.

In privinta modului in care Curtea s-a exprimat prin comunicat, trebuie sa ne amintim ca procedura prin care a fost sesizata CJUE a fost cea a intrebarii preliminare si nu cea a infringement-ului. Prin urmare, modul de redactare a documentului este unul specific (nu are neaparat un ton imperativ) insa trebuie citit ca atare. Tocmai acesta este motivul pentru care Curtea arata ca instantele nationale au rolul de a stabili daca actele SIIJ sunt legale prin raportare la dreptul UE. Daca nu desfiintam SIIJ cat mai curand, e posibil sa vedem ca ne lovim de acte ale SIIJ anulate de judecatori!", arata acesta.

Si procuroarea DNA, Alexandra Carmen Lancranjan a notat, intr-o postare pe pagina ei de Facebook, principalele concluzii ale deciziei Curtii de Justitie a Uniunii Europene (CJUE) privind reformele din Justitie ale guvernarii PSD-ALDE. In

"In sfarsit a venit si hotararea CJUE!!! Desi unii se straduiesc sa sustina ca nu ar spune Curtea nimic important, pentru orice jurist de buna credinta rationamentul este usor de inteles cu privire la toate aspectele! Si...nu, CJUE nu spune ca vreo "reforma" a fost buna insa spune urmatoarele:

- MCV este obligatoriu, inclusiv rapoartele iar Romania trebuie sa puna in aplicare recomandarile

- nu se pot lua masuri care sunt contrare obligatiilor pe care Romania si le-a asumat in lupta impotriva coruptiei, conform deciziei 2006/928

- numirea politica a conducerii Inspectiei Judiciare este de natura sa incalce independenta justitiei

- pentru a fi compatibila cu dreptul UE infiintatea SIIJ ar fi trebuit sa fie justificata de criterii obiective si verificabile ce tin de buna administrare a justitiei

- pentru a fi compatibila cu dreptul UE functionarea SIIJ ar fi trebuit sa nu poata fi vazuta ca o forma de presiune fata de judecatori si procurori si sa nu interfereze cu obligatiile Romaniei privind lupta impotriva coruptiei

- autoritatile judiciare nationale au obligatia de a nu aplica dispozitiile interne contrare dreptului UE indiferent daca aceste dispozitii interne sunt de natura legislativa sau constitutionala

In ceea ce priveste SIIJ rationamentul este usor de intuit: Romania este obligata sa respecte MCV si sa puna in practica recomandarile, MCV a criticat constant existenta sectiei speciale si a subliniat necesitatea desfiintarii acesteia deci...", a scris aceasta pe pagina ei de Facebook.

Cum au pornit sesizarile la CJUE

Mai multe entitati, persoane fizice sau juridice, s-au adresat incepand din anul 2019 Curtii de Justitie a Uniunii Europene (CJUE) pentru lamurirea unor chestiuni de drept, care au fost intens discutete inclusiv in spatiul public, si care framanta sistemul judiciar romanesc si nu numai.

Astfel, entitatile romanesti care s-au adresat CJUE asteptau raspunsuri cu privire la necesitatea desfiintarii Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie (SIIJ), legate de numirile in functiile de conducere la Parchetul Inaltei Curti de Casatie si Justitie, la DNA, cu privire la modalitatea in care aceste functii sunt ocupate la Inspectia Judiciara, dar si legate de raspunderea patrimoniala a magistratilor, in caz de decizii gresite.

Sesizarile catre CJUE au venit dupa ce Curtea Constitutionala a catalogat drept constitutionala infiintarea Sectiei Speciale de guvernarea PSD in ciuda recomandarilor MCV in care se cerea desfiintarea acesteia. Asociatiile magistratilor, dar si mai multe instante din tara, au dorit sa afle de la CJUE daca pot ignora o decizie a CCR care intra in contradictie cu dreptul european, altfel spus, daca recomandarile MCV sunt obligatorii.

„Ne mai gândim”. Nicolae Ciucă s-ar vedea în turul doi la prezidențiale cu Marcel Ciolacu, dacă coaliția nu va avea candidat comun
„Ne mai gândim”. Nicolae Ciucă s-ar vedea în turul doi la prezidențiale cu Marcel Ciolacu, dacă coaliția nu va avea candidat comun
Discuţiile despre candidaţii la alegerile prezidenţiale vor avea loc, între PNL şi PSD, după alegerile din data de 9 iunie, declara liderul liberal Nicolae Ciucă. Ciucă admite că, dacă...
Cum exploatează Piedone strategia „omului din popor”. Politolog: ”Dejunul cu muncitori este de manual”
Cum exploatează Piedone strategia „omului din popor”. Politolog: ”Dejunul cu muncitori este de manual”
Primarul de la Sectorul 5, Cristian Popescu Piedone, este cotat cel mai bine în majoritatea sondajelor de opinie pentru a câștiga Primăria Capitalei. El este văzut adesea „pe teren”,...
#siij, #Sectia Speciala, #CJUE, #Adina Florea SS, #desfiintare SIIJ , #stiri juridice