Cum si-au batut gura de pomana cu Romania judecatorii CEDO in "cazul Kovesi". "Teoretic, o situatie practica similara n-ar trebui sa se mai poata repeta"

Miercuri, 27 Ianuarie 2021, ora 22:1516252 citiri
Cum si-au batut gura de pomana cu Romania judecatorii CEDO in "cazul Kovesi". "Teoretic, o situatie practica similara n-ar trebui sa se mai poata repeta"
Decizia CEDO in cauza Kovesi a fost una istorica pentru justitia din Romania FOTO Hepta

Romania, alaturi de state precum Rusia, Turcia sau Ungaria, se afla in primele zece tari ale Consiliului Europei care nu pun in aplicare deciziile de condamnare emise impotriva lor de Curtea Europeana a Drepturilor Omului.


Chiar daca majoritatea deciziilor nerespectate de tara noastra vizeaza conditiile din penitenciare si restituirea proprietatilor confiscate de fostul regim, decizia CEDO in cazul fostei sefe DNA, Laura Kovesi, prin care judecatorii europeni, au aratat ca i-a fost incalcat dreptul la un proces echitabil si dreptul la libera exprimare, intarzie sa se traduca in modificari reale in cadrul sistemului judiciar.

La noua luni de zile de la decizia CEDO in cazul Kovesi Ministerul Justitiei are inca in dezbatere publica un proiect de lege privind statutul magistratilor din Romania in care este prevazuta concret posibilitatea ca un procuror-sef sa se poata adresa justitiei in cazul revocarii. In ceea ce priveste dreptul la libera exprimare al magistratilor cu privire la aspecte ce vizeaza sistemul judiciar, vedem insa ca Inspectia Judiciara continua insa seria de cercetari disciplinare in astfel de cazuri.

"O parte dintre aspectele care ar rezulta din hotararea CEDO in cauza Kovesi au fost preluate deja in cele trei proiecte pe care Ministerul Justitiei le-a pus in dezbatere publica in luna septembrie. O parte nu au fost preluate. In mod normal o astfel de hotarare a CEDO ar trebui preluata si ca practica ulterioara de catre autoritatile publice ale statului. Deci, teoretic vorbind o situatie practica similara nu ar trebui sa se mai poata repeta. Statul ar trebui sa se raporteze in mod eficient la aceasta hotarare a CEDO", a precizat judecatorul Dragos Calin, co-presedinte al Asociatiei Forumul Judecatorilor.


Decizia CEDO-Kovesi si efectele generale ale Curtii europene


In decizia din 5 mai 2020, Curtea a retinut ca persoanele cu functii importante in sistemul judiciar ar trebui sa se bucure, ca toti cetatenii, de protectie impotriva arbitrariului exercitat de puterea executiva si numai analiza facuta de un tribunal independent cu privire la legalitatea unei astfel de decizii de revocare este de natura sa dea concretete dreptului la un proces echitabil. Altfel spus, Kovesi nu a avut posibilitatea sa conteste in fata unui tribunal ratiunile revocarii ei invocate de ministrul de la acea data, Tudorel Toader.

In privinta libertatii de exprimare, vazand succesiunea faptelor in integralitate sa, Curtea a constatat ca existau probe pentru a considera in prima instanta ca a existat o legatura intre exercitarea de catre fosta sefa DNA a libertatii sale de exprimare si incheierea mandatului sau prin revocare. Apreciind ca principalele argumente ale revocarii sale din functia de procuror sef al DNA erau legate de exercitarea libertatii de exprimare, ce include dreptul de a comunica opinii si informatii, Curtea a considerat ca aceasta revocare constituie o ingerinta in dreptul garantat de art. 10 din Conventie.

Chiar la momentul deciziei CEDO, Laura Kovesi a subliniat ca hotararea Curtii lamureste cel putin doua probleme importante in sistemul judiciar din tara noastra.

Decizia Curtii Constitutionale a Romaniei cu privire la revocarea din functia de procuror-sef al DNA a atribuit o putere discretionara ministrului justitiei de a revoca un procuror cu functie de conducere, fiind anulata in acest fel orice protectie a magistratilor contra arbitrariului deciziilor politice, iar, pe de alta parte, a inlaturat posibilitatea atacarii efective a unei decizii de revocare, desi aceasta afecteaza un drept fundamental al persoanei.

CEDO stabileste ca opiniile pe care le-am exprimat public cu privire la modificari legislative sau independenta justitiei nu pot constitui motiv pentru sanctionarea unui magistrat. (...) CEDO motiveaza ca revocarea din functia de procuror sef a avut un "efect de descurajare", in sensul ca "ar fi trebuit sa ii descurajeze nu numai pe aceasta, ci si pe alti procurori si judecatori ca pe viitor sa participe la dezbateri publice cu privire la reformele legislative care afecteaza sistemul judiciar si, in general, cu privire la aspecte legate de independenta sistemului judiciar", a declarat fosta sefa DNA dupa anuntul deciziei judecatorilor europeni.


Masurile reparatorii: cum sa fie inlaturat efectul intimidant al revocarii


Asa cum sublinia intr-o analiza judecatorul Gabriel Caian, decizia CEDO a impus statului roman o serie de masuri reparatorii de ordin general ce vizeaza stabilirea unui cadru reglementar care sa permita accesul efectiv si complet la o instanta ordinara spre a contesta orice masura ce are sau ar putea avea ca efect revocarea sau inlaturarea din functie a unui procuror (sau judecator), luarea unor masuri pentru a garanta ca nu vor mai fi alte revocari sau inlaturari din functie anticipate a unor procurori (sau judecatori) pentru exprimarea unor opinii, chiar critice, referitoare la probleme de politici publice de interes pentru sistemul judiciar si luarea unor masuri destinate sa inlature "efectul intimidant" al revocarii reclamantei.

In ceea ce priveste acest ultim aspect, judecatorul Gabriel Caian sustine ca s-ar s-ar pune problema eliminarii deindata a alin. 3 al art. 9 din Legea 303/2004, introdus prin Legea 242/2018, prin care se statueaza ca "judecatorii si procurorii sunt obligati ca, in exercitarea atributiilor, sa se abtina de la manifestarea sau exprimarea defaimatoare, in orice mod, la adresa celorlalte puteri ale statului - legislativa si executiva".

"Anul trecut am solicitat masuri generale pentru revolutia statului de drept in Romania si a se tine seama de prevederile argumentele retinute de Curte in motivarea deciziei Kovesi. Am cerut printre altele sa se elimine limitarile referitoare la libertatea de exprimare a judecatorilor si procurorilor care au fost introduse in 2018 prin Legea 242. De asemenea am cerut interzicerea prin lege a posibilitatii de revocare a procurorilor si a judecatorilor din functiile detinute in magistratura pentru exprimarea unor opinii critice la chestiuni publice de interes pentru sistemul judiciar. Pe acest aspect, al libertatii de exprimare al magistratilor, deja exista un aviz consultativ al Judecatorilor europeni si al Procurorilor europeni, cele doua consilii consultative, au dat deja din 2019 si au constatat ceea ce a constatat si Comisia de la Venetia, ca astfel de limitari nu sunt compatibile cu statul de drept", a declarat judecatorul Dragos Calin.

"Aceasta norma are ea insasi un efect descurajator, intimidant, in conditiile in care trebuie sa se asigure magistratilor, judecatori si procurori, posibilitatea de a-si exprima parerile, uneori critice, inclusiv despre chestiuni ce tin de atributiile celorlalte puteri in stat. Masura in care exprimarea acestor idei si judecati este facuta cu respectarea unui echilibru intre obligatia de rezerva si dreptul de a exprima puncte de vedere critice la adresa initiativelor celorlate puteri se poate analiza si in lipsa unui text care consacra "obligatia de a se abtine".

In timp ce obligatia de rezerva a magistratilor are un caracter mai general (deja surprins in art. 99 lit. a amintit) si, totodata, mai suplu in interpretare, textul art. 9 alin. 3 este imperativ, rigid si destinat apararii exclusiv a celorlalte puteri - legislativa si executiva. Inlaturarea sa, despre care s-a discutat deja intens, se dovedeste cu atat mai necesara, in lumina hotararii CEDO in cauza Kovesi. Caracterul sau nenecesar, in cel mai bun caz, si periculos, in cel mai rau ccaz, fusese remarcat si de Comisia de la Venetia in Avizul nr. 924/13.07.2018", sublinia si judecatorul Gabriel Caian.


Inspectia Judiciara si dosarele menite "sa-i linisteasca" pe magistrati


In luna octombrie a anului trecut Inspectia Judiciara a inceput o cercetare disciplinara a procurorului Bogdan Pirlog pentru mai multe declaratii critice dupa ce DIICOT anuntase clasarea dosarului "10 august".

"Pe actualul ministru al Justitiei (Catalin Predoiu - n.r.), noi l-am prins si in cealalta perioada in care a condus ministerul. Sa nu uitam ca cea mai apropiata colaboratoare a sa si fosta lui secretara de stat a fost Bica (Alina Bica - fosta sefa a DIICOT, condamnata pentru coruptie - n.r.). Noi stiam foarte clar ce fel de persoana este, caracterul lui, legaturile lui din justitie, apropierea de Savonea (Lia Savonea, fosta sefa a CSM . n.r.) si de persoanele apropiate acesteia. Deci, ne-am dat seama la momentul numirii lui ca asaltul asupra justitiei intra intr-o noua etapa, una mult mai insidioasa si mai periculoasa", e una din afirmatiile lui Pirlog ce au declansat actiunea IJ.

"Legat de persoanele numite la sefia parchetelor (Parchetul General - Gabriela Scutea si DIICOT Giorgiana Hosu), a fost o lovitura data credibilitatii demersurilor noastre. lar faptul ca s-a trecut cu bocancii peste opinia Sectiei pentru procurori a CSM (care a dat aviz negativ pentru cele doua numiri) a dat un semnal extraordinar atat in interior, cat si in exteriorul tarii. A fost un semnal negativ deosebit", a o alta declaratie a procurorului Pirlog ce a atras actiunea Inspectiei Judiciare.

In data de 5 ianuarie, Inspectia a sesizat Sectia pentru procurori a CSM in acest caz, o decizie fiind aspteptata la finalul lunii viitoare.

In fapt, Inspectia Judiciara are si a avut pe rol un numar ridicat de cercetari fata de acelasi procuror. In luna iulie a anului trecut, Curtea Suprema a respins definitiv o actiune similara a Inspectiei Judiciare care-l viza pe procurorul Pirlog dupa ce acesta a sustinut ca Sectia Speciala a fost infiintata pentru "a asigura imunitatea magistratilor corupti, agreati de putere, cu riscul refacerii retelelor de coruptie din anii '90 si din prima partea a anilor 2000 si pentru a actiona ca un organ represiv, care sa poata fi folosit impotriva magistratilor incomozi".

De asemenea, la finalul lunii decembrie Inalta Curte a respins o alta actiune a IJ in care erau vizati mai multi procurori, doi dintre acestia, Carmen Lancrajean si Cosmin Iordache, fiind procurori in cadrul DNA. Cercetarea disciplinara a acestora era legata de mai multe comunicate de presa postate de Asociatia "Miscarea pentru apararea statutului procurorilor" (AMASP) legate de cazul "Caracal". AMASP s-a remarcat in timpul guvernarii PSD-ALDE cu mai multe pozitii critice fata de modificarile operate la acea vreme fata de legile justitiei.

La fel, in luna noiembrie a anului trecut, Inalta Curte a respins definitiv o alta actiune a Inspectiei Judiciare care il viza pe judecatorul Cristi Danilet, dupa ce acesta a criticat, intr-un interviu acordat Revistei 22 in februarie 2019, atat Consiliul Superior al Magistraturii, despre care a spus ca este "strain de sistemul pe care trebuia sa-l apere" cat si pe ministrul Justitiei despre care a afirmat ca "sustine politicile mai degraba antijustitie".

In luna iunie a anului trecut, fosta sefa DNA, Laura Codruta Kovesi, a obtinut tot la Inalta Curte a treia victorie impotriva Inspectiei Judiciare - avand trei actiuni disciplinare ale IJ respinse definitiv la instanta suprema.


Inspectia Judiciara, criticata de organismele internationale


Inspectia Judiciara a fost aspru criticata in ultimul raport MCV. Comisia Europeana a acuzat Inspectia Judiciara ca a initiat proceduri impotriva magistratilor care s-au opus modificarilor promovate de PSD in privinta legilor justitiei si a Codurilor penale si ca a pus presiune pe instanta suprema.

"Au continuat sa fie initiate proceduri disciplinare impotriva magistratilor, inclusiv a sefilor institutiilor judiciare care se opun reformarii sistemului judiciar (...) In perioada de referinta s-a inregistrat, de asemenea, o crestere puternica a presiunilor asupra Inaltei Curti de Casatie si Justitie, care este instanta competenta pentru numeroase procese de coruptie la nivel inalt", se mentioneaza in raport.

Inspectia Judiciara este criticata si in ultimul raport al Departamentului de Stat al SUA, unde este subliniata o stransa legatura intre factorul politic, mediul juridic si mass-media, mai precis in privinta presiunilor impotriva judecatorilor sau a procurorilor. "In general CSM a actionat transparent si i-a suspendat din functie pe judecatorii si procurorii suspectati ca au incalcat legea.

Au fost insa semnalari in care Inspectia Judiciara - un organism independent in cadrul CSM - a fost infuentat politic si a fost folosit impotriva unor magistrati care instrumentau dosare in care erau vizati oficiali guvernamentali sau aliati ai lor", se arata in Raportul Departamentului de Stat al SUA.


Romania, intre primele zece tari care nu se supun deciziilor CEDO


Romania, impreuna cu Rusia, Turcia, Ucraina, Grecia, Ungaria, Italia, Moldova, Azerbaidjan si Bulgaria, sunt primele zece state membre ale Consiliului Europei care, din cauza unor probleme structurale, nu pun in aplicare deciziile de condamnare emise impotriva lor de Curtea Europeana a Drepturilor Omului.

La aceasta concluzie a ajuns Rezolutia adoptata de sesiunea plenara a Adunarii Consiliului Europei. Rezolutia prevede ca, in ciuda progresului in ceea ce priveste punerea in aplicare a deciziilor Curtii de la Strasbourg si a reducerii continue a numarului de decizii nerezolvate pe agenda Comitetului Ministrilor - de la aproximativ 10.000 in 2010 la 5.231 la sfarsitul anului 2019, ca urmare a reformei de dupa conferinta Interlaken din 2010 - Adunarea ramane ingrijorata de numarul cazurilor aflate pe rol in legatura cu probleme structurale.

Rezolutia isi exprima ingrijorarea cu privire la "dificultatile juridice si politice in crestere" in legatura cu punerea in aplicare a hotararilor Curtii, mentionand ca nicio masura legislativa sau administrativa nationala sau modificari legislative la nivel constitutional nu ar trebui sa impiedice acest proces.

Rezolutia, bazata pe avizul Comisiei de la Venetia din iunie 2020, solicita Federatiei Ruse sa modifice recentele amendamente la Constitutia sa. De asemenea, se exprima ingrijorare cu privire la anumite impedimente in calea punerii in aplicare a hotararilor Curtii pronuntate in cazuri transnationale sau pentru aparitia unor caracteristici transnationale.