Cum s-a ales praful de cazul Tandarei, megadosarul de trafic de minori: 25 de inculpati achitati, DIICOT a facut treaba de mantuiala

Judecatorii de la Curtea de Apel Targu Mures care i-au achitat pe cei 25 de inculpati din dosarul traficantilor de copii de la Tandarei isi motiveaza decizia prin faptul ca procurorii Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism (DIICOT)- Structura Centrala au strans un probatoriu "subtire", bazat pe probe indirecte, iar ancheta a fost una cu lacune majore.

Cei 25 au fost acuzati ca in urma cu un deceniu au traficat copii din propria etnie in Marea Britanie, unde acestia erau folositi la cersit si furat. A fost primul caz de trafic de minori investigat de o echipa comuna formata din politisti romani si englezi. Cazul privea traficarea a 181 de copii romi in Marea Britanie, unde erau folositi la cersetorie si furturi. In Anglia, aproximativ 120 de traficanti au fost prinsi si aruncati dupa gratii.

In cazul anchetei din Romania, acuzatiile erau foarte dure: constituire de grup infractional organizat, trafic de minori, spalare de bani si nerespectare a regimului armelor si munitiilor. In februarie 2019, la Tribunalul Harghita, prima instanta sesizata, toti cei 25 de inculpati au fost achitati, cand judecatorii au constatat ca unele fapte s-au prescris dupa ce procesul a fost tergiversat vreme de 9 ani.

Verdict: "Fapta nu exista"

La finalul procesului, Curtea de Apel din Targu Mures a constatat ca doar acuzatia de nerespectare a regimului armelor si munitiilor s-a prescris. In cazul acuzatiilor de constituire de grup infractional organizat, trafic de minori, spalare de bani, a decis achitarea in baza articolului potrivit caruia: "fapta nu exista".

Potrivit concluziei finale a judecatorilor: procurorii DIICOT s-au bazat in sustinerea acuzatiilor pe probe indirecte de genul "am auzit din presa", "am auzit discutandu-se in localitate", "am auzit vorbindu-se la restaurant", "unii ziceau ca", probe care nu pot conduce automat la condamnarea unor persoane, cu atat mai mult cu cat acuzele aduse sunt foarte grave.

Cum s-a ajuns in situatia asta

Curtea de Apel din Targu Mures a analizat pe zeci de pagini probatoriul administrat in acest caz si a motivat ca "nu a identificat acele probe pe care s-a bazat dispozitia de trimitere in judecata a inculpatilor din prezentul dosar, probe din care sa rezulte existenta infractiunilor retinute in sarcina acestora".

"Se constata astfel ca organele de urmarire penala s-au limitat la a prelua datele minorilor identificati de autoritatile britanice ca fiind autorii unor infractiuni de cersetorie, furt sau frauda si la a identifica persoanele cu care acesti minori au iesit din tara, fara a mai administra prea multe probe care sa ateste cu adevarat existenta a infractiunilor sau vinovatia inculpatilor.

De asemenea, desi s-a aratat ca inculpatii ar fi traficat un numar impresionant de minori si i-ar fi transportat pe acestia in strainatate in calitate de insotitor sau sofer, instanta de apel constata ca marea majoritate a minorilor au calatorit in strainatate (sau au revenit din strainatate) insotiti de parintii acestora (sau de cel putin unul dintre parinti) sau de catre o persoana care avea calitatea de insotitor conform declaratiilor autentificate in mod legal, aspect care a fost omis de catre organele de urmarire penala", explica Curtea de Apel Targu Mures.

"Nu au fost identificati toti minorii"

Judecatorii au mai aratat ca in cazul infractiunii de trafic de minori, nici la descrierea activitatii infractionale, nici la incadrarea juridica a acestei infractiuni, nu au fost identificati in totalitate minorii presupusi a fi fost traficati de catre inculpati.

Din probatoriul administrat in cursul anchetei si al judecatii s-a constatat ca marea majoritate a inculpatilor s-au deplasat in strainatate in perioada 2002 - 2008 cu autoturismele personale sau cu alte autoturisme (unii chiar si cu avionul) fiind insotiti de membri de familie si de alte persoane din anturajul acestora, respectiv din localitatea Tandarei (Ialomita), persoane printre care se aflau si minori.

"De asemenea, desi in rechizitoriu se afirma in general ca inculpatii i-au transportat in strainatate pe minori, in scopul exploatarii acestora, respectiv pentru a-i duce la cersit sau la furat in tarile din vestul Europei, din probele administrate nu rezulta acest scop", motiveaza instanta.

"Nu s-a dovedit exploatarea copiilor"

Judecatorii mai sustin ca este adevarat ca o parte din minorii transportati au fost surprinsi ulterior in Marea Britanie in timp ce au comis infractiuni de furt sau cersetorie, "insa trebuie remarcat faptul ca autoritatile din Marea Britanie s-au limitat in principal doar la identificarea minorilor care erau surprinsi la cersit sau la furat, fara a investiga si daca acesti minori erau cu adevarat exploatati de catre inculpati sau de catre alte persoane".

Instanta citeaza din declaratiile de martori date de doi politisti britanici, Andrew Walsh si Dennis Murray, care se refera doar la identificarea minorilor in Anglia si activitatile de cersetorie, furt, inselaciune desfasurate de acestia.

Potrivit instantei, acestea nu dovedesc in vreun fel existenta infractiunii de trafic de minori retinuta in sarcina inculpatilor, neexistand vreo legatura intre minorii presupusi a fi traficati si inculpati (cu exceptia uneori a efectuarii calatoriilor impreuna) si "nefiind dovedit scopul transportului minorilor, respectiv acela al exploatarii acestora".

De ce erau cercetati in Marea Britanie

Cu privire la declaratiile ofiterilor de politie britanici, instanta de apel a constatat ca acestea nu contin elemente care sa ateste legatura dintre persoanele condamnate in Anglia in acest caz si inculpatii din "dosarul Tandarei".

"Mai mult, o deosebire esentiala intre finalitatea cercetarilor realizate de autoritatile britanice si cele realizate de autoritatile romane consta in aceea ca inculpatii cercetati de autoritatile britanice (cu exceptia unui inculpat - nota judecatorilor) au recunoscut faptele retinute in sarcina lor (recunoastere determinata in principal de profesionalismul celor care au procedat la interogatoriu si de probele administrate) pe cand inculpatii trimisi in judecata de autoritatile romane in prezenta cauza au negat comiterea infractiunilor retinute in sarcina lor, negare bazata in principal pe probatoriul insuficient administrat in cursul urmaririi penale.

Mai mult, persoanele din Anglia au fost condamnate in principal pentru comiterea infractiunii de facilitare a intrarii ilegale de persoane in Marea Britanie si nicidecum pentru infractiunile de trafic de minori", motiveaza Curtea de Apel Targu Mures.

Minorii, scosi legal din tara

Revenind la continutul rechizitoriul si la mentiunile cuprinse in acesta, judecatorii mai arata ca, desi s-a retinut ca inculpatii au traficat numerosi minori, prin racolarea si transportul acestora in calitate de insotitor sau sofer, reprezentantii parchetului "au uitat" sa mentioneze ca, de cele mai multe ori, minorii au calatorit in strainatate insotiti chiar de parintii lor.

De asemenea, unii minori au calatorit in strainatate insotiti de inculpati sau de alte persoane care aveau insa calitatea de insotitori conform declaratiilor notariale autentificate, declaratii notariale a caror autenticitate nu a fost rasturnata "desi reprezentantii parchetului au aratat in cuprinsul rechizitoriului ca minorii au fost scosi din tara si in baza unor acte false, aceste acte false nu au fost insa si indicate, mentiunile respective fiind doar de ordin general".

"De altfel, din analizarea declaratiilor autentificate care au stat la baza transportului minorilor in/din strainatate nu s-a constatat ca acestea ar contine date false, fiind autentificate de catre notari sau de catre reprezentantii consulari din strainatate.

De asemenea, in cuprinsul rechizitoriului, nu a fost identificat vreun minor care sa fi trecut frontiera de stat a Romaniei ilegal, cu complicitatea organelor politiei de frontiera, desi se afirma ca ar fi fost minori traficati care au fost transportati ilegal in strainatate", conchide Curtea de Apel Targu Mures.

Lipsurile din ancheta

Curtea de Apel Targu Mures a constatat si ca neaudierea persoanelor traficate si a altor persoane care ar fi avut cunostinta despre activitatile inculpatilor in cursul urmaririi penale reprezinta un mare neajuns, "intrucat persoanele respective, la momentul arestarii inculpatilor, ar fi putut oferi informatii relevante legate de infractiunile retinute in sarcina inculpatilor".

Potrivit instantei, majoritatea declaratiilor luate in cursul urmaririi penale sunt lapidare si nu dovedesc in vreun fel ca inculpatii s-ar fi constituit intr-un grup infractional organizat sau ar fi transportat minoriiin scopul exploatarii acestora.

"Organele de urmarire penala au incercat sa demonstreze mai mult cu probe indirecte existenta infractiunilor pentru a stopa fenomenul de cersetorie propagat in strainatate de catre o parte din persoanele de etnie rroma.

Apreciem insa ca vinovatia inculpatilor trebuie demonstrata cu probe certe si concludente, zvonurile publice sau din presa nefiind de ajuns pentru constatarea existentei unor infractiuni. Nu este de neglijat nici faptul ca o parte din familiile de etnie rroma (avand de obicei un numar ridicat de membri de familie), in momentul in care au putut sa plece in afara granitelor, s-au orientat spre drumurile strainatatii, atrasi de avantajele numeroase oferite de autoritatile din tarile respective.

Chiar din declaratiile unor martori rezulta ca aceste familii se indreptau spre Marea Britanie, unde se traieste mai bine si ti se da si locuinta. De asemenea, odata ajunsi in strainatate, o parte din membrii familiilor rrome au profitat si de naivitatea si mila strainilor si au inceput initial sa cerseasca, iar apoi chiar sa comita diverse infractiuni minore, legislatia fiind, dupa parerea noastra, una extrem de permisiva.

Insa, de la comiterea unor infractiuni stradale de cersetorie sau furt si pana la existenta infractiunilor retinute in sarcina inculpatilor apreciem ca este o cale lunga, cale ce trebuia batatorita de catre organele de urmarire penala cu probe solide, care sa nu poate fi combatute in vreun fel. In schimb, atat autoritatile romane, cat si cele britanice s-au limitat la administrarea unui probatoriu destul de subtire, cu speranta ca vor indupleca instantele sa procedeze la condamnarea inculpatilor", mai arata Curtea de Apel Targu Mures.

De ce a fost achitat "Titi Aghiotantul"

Judecatorii au prezentat pe alte zeci de pagini fiecare acuzatie adusa celor 25 de inculpati. Iata cum motiveaza achitarea lui Constantin Radu, zis "Titi Aghiotantul", o persoana cu o mare influenta in cadrul comunitatii de rromi din orasul Tandarei, considerat liderul gruparii.

"Aratam insa ca vinovatia unui inculpat trebuie probata de catre organele de urmarire penala cu dovezi certe si concludente, afirmatiile neprobate (si uneori nereale) neputand fi luate in considerare, motiv pentru care, asa cum am aratat mai sus, se va constata inexistenta infractiunilor de constituire grup infractional organizat si trafic de minori", spun judecatorii.

In cazul lui "Titi Aghiotantul", instanta nu a identificat in continutul celor 62 de volume administrate in cursul urmaririi penale si nici in declaratiile martorilor audiati in cursul judecatii vreun indiciu din care s-ar desprinde ideea ca acesta ar fi liderul vreunei grupari infractionale.

"Instanta de apel constata ca aceasta infractiune nu exista, lipsind cu desavarsire probele care sa ateste constituirea unui grup infractional organizat de catre cei trei inculpati mentionati mai sus", motiveaza Curtea de Apel Targu Mures.

"Nu este lider, este judecator al rromilor"

Aspectele relatate de martorii cu identitate protejata, atat in cursul urmaririi penale, cat si in cursul judecatii, cu privire la acesta au caracter general si nu conduc implicit la retinerea infractiunii de constituire grup infractional organizat, in lipsa altor probe.

"Din contra, se constata ca organele de urmarire penala nu au administrat probe in sustinerea acuzatiei si nici instanta de apel nu a identificat dovezi in acest sens, astfel ca aceasta infractiune a fost retinuta in actul de sesizare doar in baza unor presupuneri, ce evident ca nu pot avea vreo valoare probatorie.

Instanta de apel mai constata ca organele de urmarire penala nu au dovedit calitatea de lider a inculpatului Radu Constantin in cadrul vreunui grup infractional, acesta fiind insa cunoscut in comunitate fie ca judecator al rromilor, fie ca si consilier la Primarie", explica magistratii.

Cum a fost desfiintata acuzatia de spalare de bani

Curtea de Apel Targu Mures a desfiintat si acuzatiile de spalare de bani din acest caz. Procurorii DIICOT acuzau ca inculpatii din acest caz au obtinut beneficii materiale din exploatarea victimelor traficului de minori. Banii i-ar fi trimis in tara prin sistemele de curierat electronic sau transfer bancar si investite in imobile si masini de lux.

"S-a mai aratat ca cea mai mare parte din sumele de bani erau trimise in tara prin soferii masinilor cu care sunt transportati minorii sau chiar prin intermediul membrilor retelei atunci cand situatia impunea, insa instanta de apel nu a reusit sa identifice si probe care sa ateste realitatea acestor afirmatii", argumenteaza Curtea de Apel Targu - Mures.

Instanta a constatat ca procurorii DIICOT s-au limitat la a insera in continutul rechizitoriul datele dintr-un raport de constatare tehnico - stiintifica, fara a detalia prea mult si in ce a constat efectiv aceasta infractiune de spalare de bani.

"Mai mult, nu a fost realizata legatura dintre sumele de bani indicate de catre organele de urmarire penala si infractiunile de trafic de minori retinute in sarcina inculpatilor, o parte din aceste sume de bani fiind obtinute in mod clar in mod licit de catre inculpati (unii inculpati, asa cum vom arata mai jos au obtinut bani de la autoritatile engleze cu titlu de ajutoare sociale, aceste sume neputand in niciun caz a fi considerate ca ar fi provenit din comiterea unor infractiuni)", precizeaza judecatorii.

Acuzatiile, la gramada

In plus, unii inculpati au beneficiat de sume modice transferate prin sistemele Western Union si Money Gram, vorbim de sume intre 50 si 1.000 de euro.

"In concluzie, instanta de apel constata ca acuzatiile organelor de urmarire penala au fost facute la gramada si fara a avea probe cu privire la aceasta infractiune, fara a fi detaliate activitatile care reprezinta elementul material al infractiunii de spalare de bani.

S-a aratat ca infractiunea predicat care a stat la baza infractiunii de spalare de bani a fost infractiunea de trafic de minori, insa avand in vedere ca, asa cum am detaliat anterior, s-a retinut ca infractiunea de trafic de minori nu exista, se va constata si inexistenta infractiunii de spalare de bani, fara a se mai analiza si situatia fiecarui inculpat in parte, motivele de achitare fiind identice pentru toti inculpatii, respectiv inexistenta faptei".

Infractiuni grave, neprobate

In final, Curtea de Apel Targu Mures emite o concluzie a intregului caz si argumenteaza cum s-a ajuns la decizia de achitare definitiva.

Potrivit magistratilor, asemenea infractiuni de o gravitate deosebita, precum cele retinute in prezenta cauza, nu pot fi tratate cu superficialitate sau sub imperiul presiunii mediatice, organele de urmarire penala avand obligatia de a strange probele necesare din care sa reiasa fara vreo urma de indoiala vinovatia inculpatilor sau existenta infractiunilor.

Iata concluzia instantei

Ca si o concluzie a celor mentionate mai sus, aratam ca prin cele doua rechizitorii (Dosarul "Tandarei" a reunit judecarea a doua rechizitorii privind aceleasi fapte - n.red.) intocmite in cauza, organele de urmarire penala au incercat acreditarea ideii ca exista o retea care trafica minori in tarile din vestul Europei, in special in Anglia, retea care exploata minori provenind din Romania, respectiv din judetele Ialomita, Calarasi. Aceasta retea ar fi avut doua filiere, respectiv una in Anglia, retea care ar fi fost descoperita de autoritatile britanice si o alta in Romania, respectiv retea care isi avea fieful in orasul Tandarei, judetul Ialomita.

Probele administrate nu au putut forma convingerea instantelor cu privire la existenta infractiunilor retinute in sarcina inculpatilor. Apreciem ca limitarea organelor de urmarire penala la identificarea minorilor surprinsi in strainatate ca au comis diverse infractiuni stradale, la identificarea persoanelor cu care acestia au parasit sau au intrat pe teritoriul tarii si la audierea formala a catorva minori considerati victime ale traficului de minori (din audierile realizate de catre organele de urmarire penala si de instantele de judecata nereiesind ca minorii ar fi fost racolati sau transportati in strainatate de catre inculpati in scopul exploatarii acestora, de cele mai multe ori minorii fiind insotiti chiar de catre cel putin un membru de familie sau de catre un insotitor in baza unor declaratii notariale autentificate) nu pot constitui probe suficiente care sa dovedeasca existenta infractiunilor retinute.

Desi au fost formate echipe mixte de investigatie, iar organele de ancheta din Romania s-au deplasat si in Anglia, acestea nu au reusit sa obtina dovezi concludente din care sa rezulte ca inculpatii din acest dosar ar fi cei care racolau si transportau minori etnici rromi peste granita Romaniei, in scopul exploatarii acestora.

Este greu de inteles cum anchetatori apartinand structurii DIICOT - Structura Centrala nu au reusit sa adune informatii pertinente, utile si care sa dovedeasca in concret si fara echivoc cum au ajuns acei minori identificati de autoritatile britanice in Anglia, care au fost circumstantele plecarii lor din Romania, care a fost rolul si scopul inculpatilor din acest dosar in drumul copiilor catre Anglia, daca parintii acestor copii si-au facut obligatii fata de inculpati, in virtutea carora s-au angajat sa-si trimita copii in strainatate pentru a fi exploatati pentru a-si putea onora acele obligatii. Se punea problema audierii unor minori, minori de la care un anchetator bine pregatit este imposibil sa nu obtina informatiile care sa conduca la elucidarea cazului.

Constatam ca in cursul judecatii, intr-un cadru mult mai formal, este mult mai grea obtinere a unor informatii suplimentare de la persoanele audiate in timpul urmaririi penale (informatii care de altfel nici nu au fost obtinute, desi s-a incercat obtinerea acestora in cursul judecatii). Mai mult, obtinerea unor probe incriminatoare la adresa inculpatilor (probe care sa rezulte din declaratiile martorilor) este aproape imposibila (aspect care s-a si dovedit) in cursul judecatii, mai ales ca acesti martori provin din randul comunitatii din Tandarei, comunitate din care fac parte si inculpatii.

Se constata ca Parchetul nu a adus nicio proba directa din care sa rezulte in mod indubitabil activitatea presupus infractionala a acestor inculpati. Organele de urmarire penala s-au bazat in sustinerea acuzatiilor pe probe indirecte de genul "am auzit din presa", "am auzit discutandu-se in localitate", "am auzit vorbindu-se la restaurant", "unii ziceau ca", probe care nu pot conduce automat la condamnarea unor persoane, cu atat mai mult cu cat acuzele aduse sunt foarte grave.

De asemenea, se constata ca autoritatile britanice au reusit identificarea unor persoane ce se ocupau cu intrarea ilegala a unor minori in Anglia (identificare concretizata prin condamnarea a 7 persoane ce au fost mentionate mai sus), insa in acest dosar nu exista probe obtinute de aceste autoritati din care sa rezulte numele si activitatea concreta a persoanelor care au actionat in Romania.

In alta ordine de idei, simplul fapt ca unii dintre inculpati au transportat persoane pana la granita si/sau peste granita Romaniei, fara a se dovedi scopul final al acestei activitati, respectiv acela de a exploata acele persoane, nu poate conduce automat la ideea ca acesti inculpati sunt traficanti de carne vie in conditiile in care se cunoaste ca, la fel ca si comertul cu autoturisme la mana a doua, acest transport era de notorietate. In schimb, nu putem admite ca era de notorietate (fara a exista probe solide) ca minorii etnici rromi erau dusi in strainatate pentru a fi exploatati, in conditiile in care este la fel de binecunoscut faptul ca dupa caderea comunismului foarte multe persoane din Romania s-au deplasat in strainatate, iar o parte dintre acestea, in special de etnie rroma, s-au ocupat si cu cersitul.

In concluzie, cu privire la infractiunea de constituire a unui grup infractional organizat aratam ca din mijloacele materiale de proba constand in declaratii de martori nu rezulta existenta vreunui grup infractional, respectiv cine ar fi liderul sau membrii gruparii, aspectele relatate de martori avand caracter general. De asemenea, infractiunea de trafic de minori presupune existenta subiectilor pasivi (subiecti care de multe ori nu au fost identificati) si existenta unui scop special, respectiv al scopului exploatarii, scop care nu rezulta insa din nicio proba administrata.

Dupa cum am mai aratat, este adevarat ca o parte din minori au fost surprinsi de autoritatile britanice comitand infractiuni stradale, insa nu s-a facut vreo legatura intre activitatea acestora si inculpati, respectiv nu s-a dovedit ca inculpatii i-ar fi insotit pe minori in strainatate in scopul exploatarii acestora. De asemenea, in cauza nu a fost dovedita nici existenta infractiunii de spalare de bani, in conditiile in care nici infractiunile predicat nu exista.

Apreciem in esenta ca asemenea infractiuni de o gravitate deosebita, precum cele retinute in prezenta cauza, nu pot fi tratate cu superficialitate sau sub imperiul presiunii mediatice, organele de urmarire penala avand obligatia de a strange probele necesare din care sa reiasa fara vreo urma de indoiala vinovatia inculpatilor sau existenta infractiunilor.

AUR se plânge că George Simion nu are acces la comisia de control a SRI. "PNL-PSD continuă acapararea statului român"

Deputata AUR Gianina Şerban acuză că, de patru luni, Birourile permanente reunite al Camerei şi Senatului refuză, fără nicio justificare, să numească un membru al partidului în comisia...

Florin Cîțu iese la atac după tensiunile din coaliție privind candidatura lui Cătălin Cîrstoiu la Capitală. Variantele propuse de fostul premier

Florin Cîţu, fost premier și fost lider PNL, a anunțat că sunt probleme privind „candidatura coaliţiei toxice” în persoana medicului Cătălin Cîrstoiu la Primăria Capitalei. El a...