Cum justifica DIICOT utilizarea in exces a gazelor lacrimogene pe 10 august 2018: Vinovati sunt protestatarii care au instigat la violente si nu sefii Jandarmeriei

Cele 542 de persoane prezente in Piata Victoriei la protestul din 10 august 2018 care au suferit de pe urma gazelor lacrimogene folosite de Jandarmerie sau au avut leziuni traumatice provocate de munitia folosita si au depus plangeri penale in acest sens sunt "victime colaterale", vinovati ar fi doi protestatari care ar fi instigat la violentele impotriva jandarmilor.

Aceasta este una dintre concluziile ordonantei prin care DIICOT a clasat acuzatiile la adresa sefilor Jandarmeriei in dosarul 10 august.

Una din principalele intrebari la care procurorii trebuiau sa ofere un raspuns in ancheta privind interventia in forta a jandarmilor la protestul diasporei din 10 august viza utilizarea in exces de catre fortele de ordine a gazelor lacrimogene. Tema era una legitima, in contextul in care mii de manifestanti din cei peste 50.000 prezenti la protest, in vasta majoritate pasnici, multi dintre acestia veniti cu copiii au reclamat efectele gazelor lacrimogene folosite de Jandarmerie.

Potrivit procurorului DIICOT, Doru Stoica, autorul ordonantei de clasare, "opiniile subiective" ale celor care au avut de suferit de pe urma gazelor lacrimogene folosite de jandarmi nu doar ca nu sunt relevante pentru ancheta dar ele sunt contrabalansate de cei care au cerut pedepsirea protestatarilor instigatori.

"Perceptia sincera a fiecarei persoane de buna-credinta, participante la adunarea publica de protest din data de 10 august 2018, exprimata cu privire la utilizarea excesiva a substantelor iritant-lacrimogene de catre fortele de ordine nu valorizeaza decat in mica masura cauza generatoare a faptului reclamat, inregistrandu-se insa si situatii in care persoane afectate de actiunea substantelor iritant-lacrimogene au solicitat tragerea la raspundere penala a persoanelor responsabile pentru generarea starii de fapt reclamate, fara a-i indica pe jandarmi ca singurii vinovati", se arata in ordonanta DIICOT.

Ce s-a folosit in protest

Grenade lacrimogene, cartuse cu gaz folosite pentru dispersarea multimii, grenade lacrimogene, butelii cu gaz si spray iritant lacrimogen - aceasta este doar o parte din arsenalul folosit de jandarmi la protestul diasporei din 10 august.

Mai multe organizatii civice au criticat folosirea gazelor, intr-o zona in care erau copii, femei insarcinate si batrani, toti pasnici si inofensivi.

"Putem specula ca s-a folosit tipul CS. Gazele lacrimogene precum CS sau DM sunt clasificate drept arme chimice si este interzisa utilizarea lor in razboi", spunea, in 2018, un asistent universitar de la Facultatea de Medicina din Timisoara.

Iata cu ce gaze a tras Jandarmeria- Cu ce a atacat Jandarmeria multimea din Piata Victoriei? Gazele lacrimogene precum CS sau DM sunt clasificate drept arme chimice

Ce s-a intamplat cu obligatia unei interventii proportionale

Rationamentul juridic al magistratului DIICOT prin care acesta incearca sa justifice faptul ca nu tema excesului de munitie din partea jandarmilor nu se sustine se intinde pe trei pagini, marea majoritate fiind trimiteri la texte de lege.

Astfel procurorul subliniaza ca Legea 550/2004 privind organizarea si functionarea Jandarmeriei Romane stabileste ca substantele lacrimogene pot fi folosite pentru "neutralizarea actiunilor agresive ale persoanelor care tulbura grav ordinea publica", pentru imobilizarea persoanelor "care provoaca dezordine, ultragiaza fortele de ordine ori tulbura grav ordinea publica, prin acte de violenta", prevederi ce sunt apoi coroborate cu prevederile art.34 din legea 80/1995 care statueaza ca "sunt absolvite de orice raspundere cadrele militare care prin exercitarea, in limitele legii, a atributiilor de serviciu au cauzat vatamari unor persoane".

Procurorul noteaza totusi ca aceeasi Lege 550/2004 instituie fortelor de ordine obligatia ca "ca folosirea mijloacelor din dotare sa se faca gradual si sa nu depaseasca nevoile reale de imobilizare a persoanelor".

Logica procurororului DIICOT

Cum impaca procurorul DIICOT aceasta obligatia a interventiei proportionale cu faptele din acea seara? Acesta sustine ca "proportionalitatea" interventiei trebuie raportata la "eficienta obtinuta" prin utilizarea respectivului gen de mijloace.

"Aprecierea caracterului excesiv al utilizarii substantelor iritant-lacrimogene va trebui sa aiba in vedere nu doar frecventa utilizarii, intinderea frontului de actiune, durata si intensitatea actionarii, ci si eficienta obtinuta prin recurgerea la respectivul gen de mijloace in atingerea rezultatului urmarit, pe care legea il stabileste", se arata in ordonanta DIICOT.

Mai mult, in privinta acestui aspect, procurorul Doru Stoica retine doua aspecte, rezultate din materialul probator in cauza:

1) Ca efectivele de jandarmerie prezente in piata "nu au utilizat mastile de gaze pentru protectia propriilor persoane";

2) Ca, anterior interventiei in forta a jandarmilor "imprastierea excesiva a substantelor iritant-lacrimogene s-a realizat in mod necontrolat, independent de vointa utilizatorului (defectiuni ale P.C.M.)".

Altfel spus, jandarmii nu au vrut sa gazeze toata piata, altfel ar fi venit cu masti de gaze, iar faptul ca acestia au tras cu gaze lacrimogene inca de la primele ore ale protestului se datoreaza defectiunilor armamentului din dotare.

Din misterele proportionalitatii

In aceste premise, concluzia magistratului DIICOT privind "proportionalitatea" interventiei este ca numarul protestatarilor violenti si intensitatea actiunilor lor a crescut cumva exponential - nu sunt prezentate cifre, nu se fac trimiteri la inregistrari, sau orice alt mijloc probatoriu - astfel neexistand un moment initial, raportat la care, organul de ancheta sa poata judeca proportionalitatea actiunilor fortelor de ordine.

"In conditiile in care pe parcursul zilei de 10 august 2018 atat numarul persoanelor implicate in actiuni violente indreptate impotriva jandarmilor, cat si intensitatea exercitarii respectivului gen de actiune au crescut in mod exponential pe masura trecerii timpului, indiferent de gradul de utilizare a substantelor iritant-lacrimogene, cerinta evaluarii necesitatii, gradualitatii si proportionalitatii, ca principii generale de actiune a fortelor de ordine, a fost golita de continut, anterior executarii interventiei in forta neexistand un moment T0 prin raportare la care sa se poata realiza o astfel de evaluare", argumenteaza procurorul DIICOT.

Cine sunt vinovatii: instigatorii din randul protestatarilor

In viziunea procurorilor DIICOT vinovati pentru crearea situatiei de fapt sunt identificati exponentii unor grupuri de actiune civica, concret - Malin Bot si Ene lon - care, ar fi ridicat perspectiva utilizarii gazelor iritant lacrimogene la protest "inclusiv in termenii determinarii fortelor de ordine la o astfel de actiune".

In acest sens, drept proba, procurorul citeaza un mesaj, probabil postat de acestia pe retelele de socializare: "300 daca sunt hotarati, nu 10.000, nu mai au ce sa faca. 300 ca tine care stau in linie in fata, imping jandarmii. Toti pentru unul si unul pentru toti! Daca ei vin peste noi si dau cu baze, cu nu stiu ce, nu domne', gazul trece. Buteliile alea de gaz sa stiti ca sunt limitate, sunt 100 de butelii. Dupa ce au dat cu ele, nu mai au cu ce sa dea. Noi va trebui in 10 august sa mergem sa ocupam Guvernul".

Astfel, procurorul subliniaza ca, fata de cei doi cunoscuti protestatari urmarirea penala va continua sub aspectul savarsirii infractiunii de participatie improprie (art.52, alin 3 - Cod Penal) "pentru toate acele situatii in care suferintele fizice (512 persoane) si/sau leziunile traumatice atestate medico-legal (30 persoane) ca a fi fost produse participantilor la adunarea publica de protest exclusiv prin mecanismul expunerii la substante iritant-lacrimogene se datoreaza exercitarii de catre jandarmi, in limitele legii, a atributiilor de serviciu", arata procurorul DIICOT.

Dau vina pe instigari

Altfel spus, concluzia celor de la DIICOT este ca ceea ce s-a intamplat la 10 august 2018 este rezultatul actiunilor de instigare a celor doi protestatari.

"Prin instigarea publica la ocuparea prin forta a curtii/cladirii Guvernului Romaniei, instigare publica ce a fost urmata de comiterea de catre un numar insemnat de persoane participante la adunarea publica de protest din data de 10 august 2018 a mai multor infractiuni impotriva fortelor de ordine in demersul de realizare a obiectivului la care s-a instigat, numitii Bot Madalin Augustin si Ene lon au determinat, cu intentie, si si-au asumat consecinta afectarii integritatii corporale ori a sanatatii persoanelor de buna-credinta participante la manifestare, care aveau sa fie expuse fortuit masurilor reactive de ordine publica intreprinse de personalul Jandarmeriei Romane, in conformitate cu legea, impotriva actelor de violenta la care a fost supus pe intreg parcursul zilei de 10 august 2018", se arata in ordonanta DIICOT.

Nu in ultimul rand, procurorul DIICOT sustine ca, pe baza vizionarii inregistrarilor video din acea seara, actiunile jandarmilor in care acestia utilizeaza substantele lacrimogene "au fost asociate si calificate ca reactii de raspuns la violentele pe care persoane din randul protestatarilor le exercitau impotriva fortelor de ordine".

O clasare ce i-ar putea scapa basma curata pe sefii jandarmeriei

Ordonanta prin care au fost clasate acuzatiile la adresa sefilor jandarmeriei in dosarul 10 august se afla acum la procurorul general Gabriela Scutea, care are posibilitatea de a infirma concluziile anchetei si sa retrimita dosarul inapoi procurorilor.

Reamintim ca dupa evenimentele din 10 august 2018, dosarul privind interventia in forta a jandarmilor a ajuns initial la Parchetul Militar. Aici, procurorii i-au pus imediat sub acuzatie pe sefii jandarmeriei din acea seara, Ionut Catalin Sindile, Sebastian Cucos, Laurentiu Cazan dar si pe secretarul de stat Mihai Dan Chirica sub acuzatii de abuz in serviciu si participatie improprie la purtare abuziva.

Concluzia procurorilor militari era ca multe din actiunile jandarmilor din acea seara "sunt suspectate a se circumscrie unor acte menite sa determine si sa justifice necesitatea unei actiuni de restabilire a ordinii publice si sa ajute la crearea aparentei unei actiuni legale de interventie in forta a unitatilor de jandarmi pentru evacuarea protestatarilor aflati in Piata Victoriei".

Ancheta in acest dosar a trenat la Parchetul Militar 11 luni, si pe fondul faptului ca anchetatorii nu au avut acces la multe din rapoartele secrete intocmite de Jandarmerie. Dupa toate aceste luni, dosarul ajunge la DIICOT, in contextul in care Jandarmeria depusese si ea o plangere penala in care acuza o lovitura de stat, infractiune ce intra in atributiile DIICOT. Dupa alte 11 luni, procurorii DIICOT claseaza nu doar plangerea jandarmeriei dar si partea din dosar ce viza suprimarea violenta a protestului din Piata Victoriei.

Un srilankez condamnat la închisoare pentru o crimă comisă în urmă cu 33 de ani va fi adus în România pentru ispășirea pedepsei

Poliţiştii vor aduce pe 23 aprilie, din Germania, un bărbat de 53 de ani din Sri Lanka, pe nume Kumarasamy Navaneethan, ce avea emis pe numele lui un mandat european de arestare, de către...

Taxele ascunse și clauzele abuzive din contracte la care trebuie să fie atenți mirii. Avocat: „Să se asigure că nu pierd avansul!”

Cuprinse de euforie, cuplurile care-și organizează nunta pot deveni foarte ușor victimele unor șarlatani. Pentru că unde e rost de mulți bani, există și riscul comiterii unor fapte imorale...