Cum a modificat Comisia Iordache Codul de Procedura Penala. Hibele sesizate de Opozitie, care va ataca din nou la CCR

Miercuri, 05 Decembrie 2018, ora 07:35
4120 citiri
Cum a modificat Comisia Iordache Codul de Procedura Penala. Hibele sesizate de Opozitie, care va ataca din nou la CCR
Foto: Arhiva (Guvernul Romaniei)

Comisia privind Legile Justitiei, condusa de deputatul PSD Florin Iordache, a adoptat amendamente la Codul de Procedura Penala, inclusiv eliminarea posibilitatea ca suspectul sau inculpatul sa asiste la audierea victimei si reformularea sintagmei "probe sau indicii temeinice".

In sedinta de marti, Comisia Iordache a modificat CPP, reexaminarea venind in urma deciziei CCR.

La finalul sedintei, Florin Iordache a anuntat ca raportul privind modificarea CPP va fi votat saptamana viitoare de catre Senat, urmand ca peste doua saptamani sa fie adoptat de Camera Deputatilor, for decizional.

Fara probe sau indicii temeinice

Astfel, in reuniunea de marti a comisiei speciale, parlamentarii au decis eliminarea din Codul de Procedura Penala a sintagmei "probe sau indicii temeinice" cu privire la conditiile de punere in miscare sau de exercitare a actiunii penale.

Astfel, membrii comisiei au decis revenirea la forma in vigoare, respectiv la formularea "suspiciune rezonabila".

Varianta propusa de Parlament, inaintea deciziei CCR, era: " (1) Ori de cate ori exista probe sau indicii temeinice cu privire la savarsirea unei infractiuni, sunt obligate sa intocmeasca un proces-verbal despre imprejurarile constatate".

Forma in vigoare la care a revenit Comisia este " (1) Ori de cate ori exista o suspiciune rezonabila cu privire la savarsirea unei infractiuni, sunt obligate sa intocmeasca un proces-verbal despre imprejurarile constatate".

Totodata, printr-un alt amendament a fost eliminata sintagma "probe si indicii temeinice" cu privire la conditiile de punere in miscare sau de exercitare a actiunii penale care a fost introdusa in Parlament si asupra careia s-a pronuntat CCR.

"Articolul 15 Conditiile de punere in miscare sau de exercitare a actiunii penale. Actiunea penala se pune in miscare si se exercita cand exista probe din care sa rezulte ca o anumita persoana a savarsit fapta si nu exista cazuri care impiedica punerea in miscare sau exercitarea acesteia", prevede amendamentul votat, marti, de membrii comisiei.

Parlamentul a adoptat, initial, la propunerea Ministerului Justitiei, introducerea sintagmei "probe si indicii temeinice" cu privire la conditiile de punere in miscare sau de exercitare a actiunii penale.

"Articolul 15 Conditiile de punere in miscare sau de exercitare a actiunii penale Actiunea penala se pune in miscare si se exercita cand exista probe din care rezulta indicii temeinice ca o persoana a savarsit o infractiune si nu exista cazuri care impiedica punerea in miscare sau exercitarea acesteia", prevede forma amandamentului adoptat de Parlament.

In forma in vigoare a legii, formularea este "presupunere rezonabila" privind conditiile de punere in miscare sau de exercitare a actiunii penale.

"Articolul 15 - Conditiile de punere in miscare sau de exercitare a actiunii penale Actiunea penala se pune in miscare si se exercita cand exista probe din care rezulta presupunerea rezonabila ca o persoana a savarsit o infractiune si nu exista cazuri care impiedica punerea in miscare sau exercitarea acesteia", prevede textul legii in vigoare.

Suspectul nu mai asista la audierea martorilor sau victimelor

De asemenea, la articolul 77 care vizeaza "Suspectul" alesii au decis revenirea la forma in vigoare a actului normativ.

Formularea initiala a acestui articol era: "Persoana cu privire la care, din probele sau indiciile temeinice existente in cauza, rezulta ca a savarsit o fapta prevazuta de legea penala se numeste suspect".

In forma in vigoare a Codului de Procedura Penala, articolul 77 prevede: "Persoana cu privire la care, din datele si probele existente in cauza, rezulta banuiala rezonabila ca a savarsit o fapta prevazuta de legea penala se numeste suspect".

Totodata, la articolul 92, membrii comisiei speciale au decis eliminarea posibilitatii ca suspectul sau inculpatul sa asiste la audierea martorilor sau victimelor.

Prin urmare, in urma amedamentului adoptat de forul legislativ, articolul 92 alineatul 2 va avea urmatorul cuprins: "Avocatul suspectului sau inculpatului poate solicita sa fie incunostintat de data si ora efectuarii actului de urmarire penala. Incunostintarea se face prin notificare telefonica, fax, e-mail sau prin alte asemenea mijloace.

In cazul in care martorii sau subiectii procesuali considera ca au motive de temere in legatura cu aceste imprejurari pot solicita, potrivit legii, procurorului sau judecatorului statut de persoana amenintata sau protejata, dupa caz, atat in faza de urmarire penala cat si de judecata".

Citeste si CCR, despre audierea victimei in fata agresorului: Parlamentul a ignorat si a legiferat in sens contrar normelor europene

Cum ramane cu probele gasite la perchezitii?

De asemenea, potrivit articolului 171¹, referitor la probe reformulat in Comisia privind Legile Justitiei, "obiectele, inscrisurile sau datele informatice predate sau ridicate silit vor fi folosite ca mijloace de proba numai in cauza in care s-a dispus, prin ordonanta a procurorului sau incheiere a instantei, predarea si, respectiv, ridicarea silita a acestora.

In masura in care se constata ca obiectele, inscrisurile sau datele informatice predate sau ridicate silit, dupa caz, nu au legatura cu cauza in care au fost solicitate, vor fi restituite persoanelor fizice sau juridice din posesia carora au fost ridicate in termen de maxim 2 luni de la predare, respectiv, ridicare silita".

In legatura cu modificarea articolului 171, la finalul sedintei comisiei speciale, presedintele forului Florin Iordache a fost intrebat ce se va intampla cu probele obtinute in timpul perchezitiilor, iar acesta a raspuns:

"Tocmai am modificat si acel articol 171. Am demonstrat ca in timpul unei perchezitii se gasesc si alte probe fara indoiala pot fi folosite. Am adus in discutie si alte articole care sunt. Cu totii ne dorim in niciun caz sa ingreunam ancheta Parchetului si ne-am dorit cu totii, si Putere si Opozitie, ca au fost si amendamente de la Opozitie acceptate, dar ne-am dorit cu totii niste prevederi mai clare astfel incat sa nu mai fie oameni nevinovati in instanta pe niste prevederi neclare".

Redactarea si semnarea hotararii

Referitor la articolul care vizeaza redactarea si semnarea hotararii judecatoresti au fost modificate doua alineate.

"La articolul 406, alineatele (2) si (4) se modifica si vor avea urmatorul cuprins:

(2) Hotararea se redacteaza de unul dintre judecatorii care au participat la solutionarea cauzei in fond si la dezbateri, in termenul prevazut de lege, si se semneaza exclusiv de catre membrii completului si de grefier.

(4) In caz de impiedicare a vreunuia dintre membrii completului de judecata de a semna hotararea, se va proceda astfel:

a) in cazul hotararii pronuntate la judecarea cauzei in fond, de catre judecator unic, aceasta nu se va putea semna de niciun alt judecator. In caz de incalcare sunt incidente prevederile art. 281 alin. (1) lit. m);

b) in cazul hotararii pronuntate in compunere colegiala, in caz de impiedicare a vreunuia dintre membrii completului de judecata de a semna hotararea, aceasta va fi semnata, in locul celui aflat in imposibilitate, de catre presedintele completului. Daca presedintele completului este cel impiedicat a semna, hotararea se semneaza de catre un membru al completului care a participat la solutionarea cauzei in fond si la dezbateri, in ordinea inscrisa pe lista de sedinta, prin culisare;

c) in cazul reglementat la lit. b) nu poate fi suplinita mai mult de o semnatura in cazul completului colegial compus din 3 judecatori, respectiv doua semnaturi, in cazul completului colegial compus din 5 judecatori;

d) impiedicarea mai multor judecatori de a semna decat limita prevazuta la lit. c) face incidente dispozitiile art. 281 alin. (1) lit. m);

e) daca impiedicarea il priveste pe grefierul de seinta, hotararea se semneaza de catre grefierul sef sau de catre un alt grefier desemnat de presedintele instantei".

In plus a fost introdus un nou alineat, la articolul 406, care prevede ca: "Sunt considerate cazuri de impiedicare: decesul, imposibilitatea exercitarii functiei pe o durata mai mare de 3 luni, pensionarea".

Citeste si: CCR desfiinteaza prevederile din Codul de Procedura Penala facute cu dedicatie pentru Liviu Dragnea

PNL: Modificarile aduse au in centru, in exclusivitate, infractorul

La finalul sedintei de ieri a comisiei, deputatul PNL Ioan Cupsa a declarat ca modificarile la Codul de Procedura Penala sunt neclare si, daca vor fi adoptate de Parlament in aceasta forma, PNL va fi nevoit sa sesizeze Curtea Constitutionala.

"Modificarile aduse la CPP, la care lucram de peste un an de zile, au in centru, in exclusivitate, pe cel care are probleme cu legea penala, adica infractorul, si nici pe departe nu urmaresc, niciunul dintre textele pe care le-au propus nu urmaresc sa aduca mai binele si in casa celui care este parte vatamata, care este victima acestor infractiuni", a afirmat Cupsa, citat de Agerpres.

El a spus ca dezbaterile s-au desfasurat "pe repede inainte".

"Am avut parte de un weekend in care am putut citi decizia CCR, PNL a formulat peste 64 de amendamente, 65-66 de amendamente. Nu am putut insa sa vedem amendamentele pe care le-au formulat celelalte parti implicate decat cu o jumatate de ora inainte.

Altfel spus, totul a fost facut pe repede inainte, totul facut la modul superficial. In trei ore si jumatate am reusit sa dezbatem 70 de articole din CPP, este mult prea mult chiar si pentru o comisie juridica", a afirmat Cupsa.

El a spus ca textele adoptate sunt neclare.

"In legatura cu probele care sunt obtinute ca urmare a punerii in aplicare a unui mandat de perchezitie, acestea nu vor putea fi folosite, daca nu privesc respectiva cauza. Asa cum arata textul adoptat astazi, probele nu vor putea fi folosite. Deci, cu obstinatie, pun (cei de la putere - n.red.) bete in roate desfasurarii unui proces penal in bune conditii. (...)

Daca vom avea parte de aceste modificari in aceasta forma si in Camera Deputatilor, care este for decizional, cu certitudine suntem constransi, suntem nevoiti sa ne adresam Curtii Constitutionale", a precizat Cupsa.

USR: Am identificat cel putin 5 articole care incalca decizia CCR

Si USR considera ca modificarile aduse CPP in comisia speciala genereaza alte dispozitii neconstitutionale si va sesiza din nou CCR, a declarat deputatul Stelian Ion.

"Suntem nemultumiti de ceea ce a iesit din comisie, avand un suport atat de important, si anume decizia CCR, este inadmisibil sa generam alte dispozitii neconstitutionale si ele. Vom ataca la CCR aceste dispozitii pentru ca am identificat cel putin 5 articole care incalca, din punctul nostru de vedere, decizia CCR.

Este foarte grav, inadmisibil ca nimeni nu-si asuma raspunderea din acesti corifei ai Justitiei din partea puterii actuale, nici domnul Iordache, nici domnul Tudorel Toader. Nimeni nu-si da demisia si spun ca totul este in acord cu CCR.

Sunt numai articole in favoarea infractorilor, niciun articol in favoarea victimelor infractiunilor si acest lucru trebuie sa dea tuturor de gandit", a afirmat deputatul USR Stelian Ion la Parlament.

El a spus ca una dintre prevederile pe care le considera neconstitutionale se refera la probatorii, mentionand ca sunt si multe texte neclare.

"Sunt unele reglementari referitoare la probatorii, ingreunarea probatoriilor. Spre exemplu, s-a vorbit de situatia in care organul judiciar gaseste la perchezitie alte obiecte decat cele pentru care s-a dat mandat, acele obiecte nu pot fi folosite ca proba si trebuie sa fie ignorate de catre organul judiciar.

E in profund dezacord cu chiar ceea ce a spus CCR. Si se pare socant sa vedem ca, in ciuda acestor evidente, puterea actuala ignora aceste lucruri. (...) Un alt exemplu este dreptul avocatului de a studia dosarul intr-un anumit termen, in trei zile sau in 6 ore - in cazul masurilor preventive - este legat de un termen care incepe sa curga de la un moment neclar, nu este bine definit.

Sunt situatii referitoare la nulitati, inca sase motive noi de anulare absoluta care vor conduce la anularea probelor si vor conduce la achitari, in conditiile in care aceste chestiuni legate de nulitati sunt foarte importante si sunt de esenta a procesului penal", a explicat Stelian Ion.

El a criticat si prevederile referitoare la caile de atac.

"S-au introdus noi motive de cai de atac, spre exemplu, cauza referitoare la lipsa semnaturii de pe hotararea judecatoreasca a fost introdusa ca fiind o noua cale de atac si la revizuire si la contestatia in anulare, ceea ce este inadmisibil juridic.

Trebuie sa fie introdusa calea de atac la un singur articol, nu pot fi mai multe cai de atac cu aceleasi motive. Am spus ca aceste prevederi sunt croite dupa vointa si interesul domnului Liviu Dragnea pentru ca nu exista o cazuistica bogata cu privire la nesemnarea hotararilor.

In general, 99% din hotarari sunt semnate de judecatori, foarte rar se intampla ca in cazul domnului Dragnea. (...) Este evident pentru noi ca aceste articole incearca sa-l avantajeze, nu stim daca ii vor folosi in mod concret, daca le va aplica si daca judecatorii vor accepta aceste aparari", a mai spus Stelian Ion.

Citeste si: Opozitia acuza Comisia Iordache ca a adoptat noi masuri care contravin CCR, dar ii convin lui Dragnea

Frustrarea românilor, cu privire la admiterea cu granițele terestre în Schengen. Rațiunile care ar fi fost la baza blocajului
Frustrarea românilor, cu privire la admiterea cu granițele terestre în Schengen. Rațiunile care ar fi fost la baza blocajului
Aproape două treimi dintre români cred că țara noastră a îndeplinit toate criteriile pentru admiterea cu granițele terestre în Schengen. Ei sunt de părere că unele state europene...
Ciolacu susține reforma bugetară și regionalizarea teritorială: ”Să nu mai existe decalaje ca între Timişoara şi Bacău”
Ciolacu susține reforma bugetară și regionalizarea teritorială: ”Să nu mai existe decalaje ca între Timişoara şi Bacău”
Premierul Marcel Ciolacu a declarat joi, 25 aprilie, la Timişoara, că regionalizarea teritorială şi reforma bugetară trebuie făcute, după o analiză şi un studiu exact în fiecare judeţ....
#Iordache modificari Codul Procedura Penala , #cod penal