Coronavirusul va rămâne cu noi pentru totdeauna. Cum va fi viața noastră după ridicarea pandemiei de COVID-19

Pandemia de coronavirus care, de mai bine de un an și jumătate a făcut miloane de victime la nivel global se află acum, în multe țări, în valul patru. Odată cu trecerea timpului și apariția vaccinurilor, tot mai multă lume speră că totul se va termina curând. Nu se știe încă momentul în care Organizația Mondială a Sănătății va decide ridicarea pandemiei pentru că variantele coronavirusului continuă încă să ucidă oameni.

Experții spun însă, că deși am putea avea, la un moment dat, un număr controlabil de infectări, virusul nu va dispărea. Se va întoarce, probabil, în diferite sezoane și diferite regiuni, la fel cum este, de exemplu, virusul gripal.

”Decizia de a impune sau a ridica pandemia îi aparține Organizației Mondiale a Sănătății care, printre altele, are și criteriul acesta geografic de răspândire în anumite teritorii. Probabil, la un moment dat, ne vom aștepta să fie anumite țări, anumite continente unde virusul va circula mai puțin iar atunci nu vor mai fi îndeplinite condițiile pandemice.

Însă, decizia de a se declara ridicarea pandemiei este una administrativo-politică”, a explicat președintele Centrului Român pentru Inovație în Medicină, dr. Marius Geantă, pentru Ziare.com.

Ce va rămâne după pandemia de coronavirus

Specialistul spune că, dupe ce pandemia va fi eradicată, ”probabil că vor fi perioade ale anului și anumite teritorii care vor fi afectate și vor fi în continuare persoane și evenimente din categoria super-spreeder, care transmit unui număr foarte mare de oameni”.

”Studiile ne arată că este relativ mic numărul de persoane care determină cea mai mare parte a numărului de cazuri de infecții.

Nu toate persoanele infectate transmit la fel. Și nici măcar cele infectate și simptomatice nu transmit toate la fel mai departe virusul. Atunci, una este situația în care avem persoane care se infectează dar nu transmit atât de mult, caz în care infecțiile pot fi izolate, iar altă situație este cea în care vor fi evenimente din acestea de tip super-spreeder sau persoane care transmit foarte mult. Iar discuția este independentă de orice variantă a virusului va circula. Când sunt numai câteva zeci de cazuri pe zi, la toate poate fi identificată sursa”, a mai precizat dr Marius Geantă.

”La următoarea pandemie sper să nu mai acționăm prin lockdown”

Dacă următoare pandemie se va întâmpla în următorii 10-15 ani, amintirea pandemiei va fi încă vie în memoria multor oameni și le va fi mai ușor să înțeleagă de ce trebuie să respecte măsuri non-farmacologice sau restricții. Nu va mai fi o surpriză așa cum a fost acum un an și jumătate. Pe de altă parte eu totuși sper ca la următoarea pandemie să nu mai fim nevoiți să acționăm prin lockdown ci să avem modalități mai eficiente de intervenție. Ar fi inacceptabil ca la următoarea pandemie să avem un lockdown de două luni.

Cred că ar trebui să avem sisteme de supraveghere a circulației virusurilor mult mai eficiente decat au fost pana acum, astfel încât atunci când apar semnale precum cel din Wuhan să poată să fie limitta focarul și să nu se răspândască de acolo. Cum de altfel s-a întâmplat la pandemia SARS, din 2003, care s-a limitat la teritoriile din Asia. La fel, MERS-ul s-a limitat în Orientul Mijlociu. Desigur, în cazul Mers, nici virusul nu se transmitea atât de repede și atât de mult.

Acum avem multe mijloace pentru a ține sub supraveghere virusurile și alți agenți patogeni care pot pune, la un moment dat, astfel de probleme.

Greșelile după izbucnirea pandemiei din Wuhan

”După izbuncirea epidemiei în Wuhan, instituirea lockdown-ului sau prelungirea lui a fost o astfel de reacție de panică pentru că la nivel decizional foarte puțini oameni au înțeles ce trebuie făcut.

Nu existau soluții, iar mijlocele acestea de intervenție timpurie au fost depășite total în regiunea Wuhan. Iar limitarea zborurilor și a transporturilor a fost luată printre ultimele mpsuri cînd, de fapt ar fi trebuit să fie luate printre primele. De fapt, au fost câteva lucruri importante de care nu s-a ținut cont în Wuhan. A durat foarte mult de la apariția primelor cazuri care au fost cu luni înainte de decembrie 2019, până s-au luat măsuri, aici s-a pierdut foarte mult timp. Apoi, comunicarea cu restul țărilor și cu OMS a fost de asemena viciată și întârziată foarte mult”, a mai spus președintele Centrului Român pentru inovație în Medicină.

Dr. Marius Geantă a mai precizat că ”nu există un sistem de supraveghere a circulației virusurilor la nivel mondial sau un sistem de protecție împotriva pandemiilor”.

”Eu sper că în urma acestei pandemii să existe genul acesta de sisteme. Iar țările care nu au genul acesta de sisteme să fie obligate să le implementeze. Iar România este una dintre țările care nu are un sistem performant de supraveghere a circulației, în cazul acesta, a SARS-CoV-2. Uniunea Europeană a pus încă de anul trecut la dispoziție fonduri, inclusiv pentru secvențiere. PNRR ar fi putut să finanțege genul acesta de protecte. Nu cred că este o problemă financiară ci o chestiune de viziune”.

Când vom scăpa de pandemia de COVID-19?

Deși numărul infecțiior este în plină creștere, în această perioadă, iar spitalele încep din nou să se aglomereze, specialiștii speră ca în viitorul apropiat să vorbim tot mai des despre ridicarea pandemiei de COVID-19.

”Eu consider că prin 2023 ne va fi ceva mai clar în ceea ce privește virusul și vom fi mai aproape de viața pe care o știam de dinainte de pandemie”, a mai precizat Dr. Marius Geantă.

Dr. Beatrice Mahler: ”La nivel mondial lucrurile se desfășoară mai lent”

”Alerta de pandemie se ridică la nivel mondial. Iar la nivel mondial lucrurile se desfășoară multă mai lent pentru că nu toate statele au aceeași modalitate de acces la vaccinuri. Nu toate statele au politici de sănătate sustenabile care să ducă la cresterea sănătății populațiilor și la accesul metodelor profilactice și atunci va fi un decalaj între state ceea ce va duce la crearea unor focare de evoluție a pandemiei.

Este foarte important cum liderii mondiali și populația se vor mobiliza în acest sens: vedem în prezent că este o astfel de direcție la nivel internațional de a transmite mesaje de suport și de solidaritate cu țările care nu au posibilitatea de a-și vaccina populația”, a explicat dr. Beatrice Mahler, managerul Institutului Marius Nasta, pentru Ziare.com.

Cum ne-a schimbat pandemia de COVID-19

Medicul Beatrice Mahler spune că ”această pandemie ne-a schimbat deja. Ne-a schimbat modelaitatea de a relaționa unii cu ceilalți, ne-a făcut să vedem care sunt valorile pe care nu le-am apreciat atât de mult înainte de pandemie. La nivel internațional se văd importante direcții de a prioritiza nevoia de suport pentru populație pe zonele de catastrofe naturale sau bilogice. Acesta este un lucru bun și va ajuta populația. Eu zic că această experiență ne-a ajutat. Este o experiență dureroasă dar este important să învățăm din fiecare zi care trece”.

În ceea ce privește răspunsul populației la eventuale restricții sanitare în alte pandemii viitoare, medicul Beatrice Mahler a precizat că: ”aici ține de educație, nu neapărat de experiență”. ”Cu toții am trecut prin acest an, atât timp cât nu am avut exemple de boală în jurul nostru al fiecăruia, sunt încă oameni care se îndoiesc că boala poate avea o formă atât de gravă în evoluție și atunci este important în viitor să acordăm educației în sănătate locul pe care îl merită în formarea copiilor noștri”, a mai precizat Beatrice Mhler.

Pandemia se va termina, însă coronavirusul este aici pentru totdeauna și vom trăi cu el

Experții internaționali spun că nu putem evita virusul pentru restul vieții noastre, dar putem minimiza impactul acestuia.

Iată un experiment făcut în urmă cu peste 30 de ani.

În anii 1980, medicii de la un spital englez au încercat în mod deliberat să infecteze 15 voluntari cu coronavirus. COVID-19 nu exista încă - ceea ce îi interesa pe acei medici a fost un coronavirus din aceeași familie numit 229E, care provoacă răceala comună, scrie theatlantic.com. 229E este omniprezent. Cei mai mulți dintre noi l-am avut, probabil mai întâi în copilărie, dar răcelile rezultate au fost atât de blânde încât nu au fost remarcabile. Și într-adevăr, din cei 15 voluntari adulți care au fost expuși (li s-a administrat în nas) la 229E, doar 10 s-au infectat, iar dintre aceștia, doar opt au dezvoltat efectiv simptome de răceală.

Anul următor, medicii și-au repetat experimentul. Au urmărit pe toți voluntarii inițiali, cu excepția unuia, le-au administrat, din nou, 229E în nas. Șase dintre cei infectați anterior au fost reinfectați, dar a doua oară, niciunul nu a dezvoltat simptome. Din aceasta, medicii au presupus că imunitatea împotriva infecției cu coronavirus scade rapid și reinfectările sunt frecvente. Dar infecțiile ulterioare sunt mai ușoare - chiar asimptomatice. Nu numai că majoritatea dintre noi au fost probabil infectați cu 229E înainte, dar probabil că am fost infectați de mai multe ori.

Acest mic studiu a făcut puține impresii la acea vreme. În anii ’80 și ’90, coronavirusurile aparțineau în continuare fluxurilor cercetărilor virale, iar pentru că răcelile pe care le-au provocat păreau banale în marea schemă a sănătății umane.

Coronavirusul nostru va ajunge un al cincilea virus care provoacă răceli?

Apoi, în primăvara anului 2020, oamenii de știință căutau urgent indicii privind imunitatea împotriva unui nou coronavirus redescoperit această cercetare veche de zeci de ani. Înainte de apariția SARS-CoV-2, care provoacă COVID-19, numai patru coronavirusuri cunoscute circulau printre oameni, inclusiv 229E. Toate cele patru coronavirusuri provoacă răceli frecvente și, în cel mai optimist scenariu, mi-au spus experții, cel mai nou coronavirus al nostru va ajunge ca al cincilea. În acest caz, COVID-19 ar putea semăna mult cu o răceală de la 229E - recurentă, dar în mare măsură neremarcabilă.

Acest viitor ar putea fi greu de imaginat, cu unități de terapie intensivă care se umplu din nou în timpul acestui val Delta. Dar pandemia se va sfârși. Într-un fel sau altul, se va sfârși. Punctele actuale în cazuri și decese sunt rezultatul unui nou coronavirus care întâlnește sisteme imunitare deficiente. Când suficienți oameni au câștigat o oarecare imunitate fie prin vaccinare, fie prin infecție - de preferință prin vaccinare - coronavirusul va trece la ceea ce epidemiologii numesc „endemic”. Nu va fi eliminat, dar nu ne va mai răsturna viața.

Cu această pătură de imunitate inițială stabilită, vor fi mai puține spitalizări și mai puține decese din cauza COVID-19. De asemenea, stimulatorii pot reîmprospăta periodic imunitatea. Cazurile pot continua să crească și să scadă în acest scenariu, poate sezonier, dar cele mai grave rezultate vor fi evitate.

Coronavirusul nu este ceva ce putem evita pentru totdeauna

Nu se știe exact cum cele patru coronavirusuri care dau o răceală obișnuită au ajuns pentru prima dată să infecteze oameni, dar unii au speculat că cel puțin unul a început și cu o pandemie. Dacă imunitatea la noul coronavirus scade așa cum se întâmplă cu aceștia, atunci va continua să provoace reinfecții și infecții revoluționare dar totuși suficient de ușoare. Va trebui să ne ajustăm și gândirea despre COVID-19. Coronavirusul nu este ceva ce putem evita pentru totdeauna; trebuie să ne pregătim pentru posibilitatea ca toți să fim expuși într-un fel sau altul.

„Este ceva cu care va trebui să trăim”, spune Richard Webby, cercetător în boli infecțioase la St. Jude. Coronavirusul nu va mai fi nou - pentru sistemul nostru imunitar sau pentru societatea noastră.

În acest moment nu est eînsă clar cum vom ajunge la edemicitatea COVID-19. Experții sunt de părere că, cu cât putem aplatiza curba acum, cu atât mai puține spitale vor deveni copleșite și vom cumpăra mai mult timp pentru vaccinarea celor nevaccinați, inclusiv a copiilor. Lăsarea virusului să străpungă persoanele nevaccinate ne poate duce la endemicitate cel mai rapid, dar va ucide și pe cei mai mulți oameni pe parcurs.

Calea către endemia COVID-19 va depinde, de asemenea, de cât de mult virusul însuși continuă să dezvolte mutații. Delta a deraiat deja planurile de redeschidere a verii în S.U.A. Și având o mare parte din lume încă vulnerabilă la infecție, virusul are multe, multe ocazii de a avea noroc în noi variante care încă îi pot spori capacitatea de răspândire și reinfectare.

Vestea bună este că este puțin probabil ca acest virus să evolueze atât de mult încât să ne aducă imunitatea la zero. „Răspunsurile noastre imune sunt atât de complexe, încât este practic imposibil ca un virus să scape de toate”, spune Sarah Cobey, biolog evoluționist la Universitatea din Chicago.

De exemplu, nivelurile de anticorpi care neutralizează rapid SARS-CoV-2 scad într-adevăr în timp, așa cum se întâmplă împotriva majorității agenților patogeni, dar rezervele de celule B și celule T care recunosc virusul stau în așteptare. Aceasta înseamnă că imunitatea împotriva infecțiilor poate scădea mai întâi, dar protecția împotriva bolilor severe și a decesului este mult mai durabilă.

Virusurile vor găsi o modalitate de a străpunge imunitatea

Experții mai spun că virusul în sine se va schimba și în timp. Pe măsură ce mai mulți oameni câștigă imunitate fie prin infecție, fie prin vaccinare, coronavirusul va încerca să găsească modalități de a se sustrage și de această imunitate. Aceasta este o consecință naturală a trăirii cu un virus circulant; gripa, de asemenea, muta în fiecare an ca răspuns la imunitatea existentă. Dar în scenariul endemic, în care mulți oameni au o anumită imunitate, coronavirusul nu va putea infecta cât mai mulți

Reinfectiile cu cele patru coronavirusuri comune sunt probabil determinate de o combinatie a imunității noastre care se estompează și de virusurile în sine care evoluează. Reunind tot ceea ce știm, începe să apară un tipar: suntem probabil expuși mai întâi la aceste coronavirusuri obișnuite în copilărie, când boala rezultată tinde să fie ușoară; sistemele noastre imunitare ”ruginesc”; virusul se schimbă; ne reinfectăm; răspunsul imun este actualizat; sistemul imunitar rugineste din nou; virusul se schimbă din nou; ne infectăm. Și asa mai departe.

În cel mai bun caz, COVID-19 va urma același model, infecțiile ulterioare fiind ușoare, spune Stephen Morse, epidemiolog la Universitatea Columbia. „Dacă povara bolii nu este mare, luăm virusul ca atare”, spune el. Totuși, aceste răceli nu sunt complet benigne; unul dintre coronavirusurile cu răceală obișnuită a provocat anterior focare mortale în casele de îngrijire medicală.

Într-un scenariu mai puțin bun, COVID-19 arată ca gripa, care ucide între 12.000 și 61.000 de americani pe an, în funcție de severitatea sezonului. Dar numai decesele nu surprind impactul complet al COVID-19. „Un mare semn de întrebare este COVID îndelungat”, spune Yonatan Grad, imunolog și cercetător în boli infecțioase la Harvard. Încă nu există date care să demonstreze cât de bine vaccinurile previn COVIDul îndelungat, însă experții sunt de acord că un sistem imunitar vaccinat este mai bine pregătit pentru a combate virusul fără a face daune colaterale.

Trecerea la endemia COVID-19 este, de asemenea, una psihologică, mai cred specialiștii. Când toată lumea va avea o oarecare imunitate, un diagnostic COVID-19 devine la fel de rutinat ca diagnosticul de streptococ sau gripă - nu este o veste bună, dar nici un motiv pentru frică, îngrijorare sau jenă.

Ciolacu este sigur de victoria lui Firea la Capitală: ”Va câștiga şi cu Piedone, şi fără Piedone”

Indiferent dacă Cristian Popescu Piedone se va retrage sau nu din cursa electorală, Gabriela Firea va fi noul primar al Capitalei, este convins Marcel Ciolacu. Premierul a precizat miercuri,...

Ciolacu susține că nu există riscul ruperii coaliției: ”Ce voiaţi? Să stau la televizor să spun: "m-am gândit eu că e mai bun Piedone"?”

Marcel Ciolacu nu crede că decizia privind candidaturile separate la Primăria generală a Capitalei va afecta în vreun fel coaliția formată din PSD şi PNL. El susţine că membrii alianţei...