DOCUMENT Cum il urmarea Securitatea pe Cornel Dinu. Fostul fotbalist si antrenor avea numele de cod "Dramaturgul"

Caderea regimului comunist, dupa 1989, nu a adus cu sine si clarificarea legaturilor pe care cetatenii le-au avut cu fosta Securitate, fie ca erau urmariti, fie ca treceau prin furcile caudine ale controlului/supravegherii Securitatii, devenind pe rand/etapizat de la simpli urmariti, apoi colaboratori sau surse. In dosarele CNSAS, traseele biografiilor sunt intortocheate.

Monstruozitatea controlului social total consta in aceasta fluiditate a rolurilor pe care un cetatean urmarit le putea avea in timp. Cazul Cornel Dinu ar putea fi unul dintre multele care vorbesc despre aceasta schizofrenie sociala in care Romania comunista functiona. In Romania comunista, comunicarea cu cetatenii straini era vazuta ca o potentiala amenintare la adresa regimului.

Obiectivul Securitatii era si ca cei supravegheati sa supravegheze la randul lor

Cetatenii erau vazuti de Securitate drept surse de informatii pentru cetatenii straini, urmarita fiind transmiterea clandestina de scrisori, manuscrise, orice informatie, precum si faptul de a fi in legatura cu cetatenii straini reprezenta riscul ca romanii sa puna la cale planuri de evadare din lagarul comunist. Securitatea urmarea toate aceste aspecte, precum si pe cetatenii care prin natura profesiei lor ieseau din spatiul comunist si reveneau in tara, fiind, de asemenea, urmariti si "prelucrati". Toate acestea devenisera o obsesie a Securitatii, care instrumentaliza aceste aspecte intr-un adevarat sistem de culegere de informatii, urmarire, supraveghere. Securitatea avea nevoie nu doar sa supravegheze, ci si ca cei supravegheati sa supravegheze la randul lor in acest proces laborios al controlului.

Securitatea monitoriza relatia de prietenie a lui Cornel Dinu cu un cetatean american

O informare trimisa de catre Ministerul de Interne, Departamentul Securitatii Statului, Bucuresti, sefului Securitatii din Cluj privind relatiile de prietenie care existau intre un cetatean american si antrenorul echipei Universitatea din Cluj, la 30 octombrie 1989, atentioneza faptul ca "cetateanul american Kohn Vladimir intretine relatii apropiate cu Cornel Dinu, antrenorul echipei de fotbal la Universitatea din Cluj Napoca". In informare se atrage atentia asupra faptului ca "strainul participa la petreceri organizate de Cornel Dinu la domiciliul sau, ocazii cu care poarta discutii cu caracter denigrator privind situatia social-economica din tara noastra".

Securitatea il avea in vedere nu doar pe Cornel Dinu, ci si pe cetateanul american Kohn Vladimir care, precizeaza Departamentul Securitatii Statului, intr-un document semnat chiar de seful Unitatii Militare 0632/1/A. Bucuresti, "este preocupat sa depisteze eventuale surse ale organelor de securitate dirijate pentru a-i cunoaste activitatea".

In anii 70, Cornel Dinu refuza sa treaca clandestin un manuscris si da raportul la Securitate

Desi documentul citat este datat din octombrie 1989, numele lui Cornel Dinu nu este nou in traseul documentelor de la CNSAS. Pentru ca odata intrat in vizorul Securitatii, in baza de date a sistemului, cetatenii puteau deveni folositori, dar puteau fi si inactivi, ori simple nume aparand in circuitul documentelor. In arhivele CNSAS sunt milioanele de documente care nu sunt centralizate pentru ca la vremea intocmirii lor in epoca comunista nu exista nici internet, nici digitalizare. Insa, de numele lui Cornel Dinu se leaga si o alta poveste, care insa merge mult mai departe inapoi in timp, in anii 70.

Numele lui Cornel Dinu apare in arhivele CNSAS, dosarul I 049475, cu denumirea de "Dramaturgul", vol I-IV, Arhiva CNSAS, intr-o nota-raport a lui Cornel Dinu, pe atunci capitan al echipei de fotbal Dinamo a Ministerului de Interne. Contextul de la acea vreme era legat de solicitarea pe care Ion Coja, lector al Facultatii de Litere a Universitatii Bucuresti, i-o adresase lui Cornel Dinu de a scoate din tara o piesa scrisa de acesta. De altfel, cu un an in urma, Securitatea gasise in bagajul unei studente americane, Jacobson Nora, doua exemplare ale acelei piese de teatru. Rugat sa scoata acel manuscris din tara, Cornel Dinu insa "anunta si preda materialele primite de la Ion Cojan" la Securitate, dupa cum reiese din documente, informatie publicata de Gabriel Andreescu.

Manuscrisul piesei de teatru il avea ca personaj principal pe studentul ceh Jan Palach care isi daduse foc in anul 1968 in semn de protest fata de inabusirea Revolutiei de la Praga de catre trupele sovietice. Cele doua exemplare gasite in bagajul americancei erau insotite si de o scrisoare pe care autorul Ion Coja o adresa lui Ioan Petru Culianu, aflat in acei ani la Milano.

(Praga, 1968)

Din informatiile publicate in legatura cu aceasta poveste nu reiese daca Cornel Dinu a dat aceste informatii din propria initiativa, daca era deja prins in reteaua de informatori sau daca a fost nevoit sa ofere acele informatii. Cert este ca, rugat de Ion Coja sa scoata acele manuscrise din tara, Cornel Dinu "anunta si preda manterialele primite de la Ion Coja", dupa cum reiese din dosarul citat.

Schizofrenia sistemului datorita careia urmaritii deveneau la randul lor urmaritori reiese si din evolutia acestui "caz". Astfel ca, dupa episodul depistarii lui Ion Coja, Securitatea intentioneaza sa ii instrumenteze lui Coja un dosar penal pentru incalcarea legii privind contactele cu strainii, legislatia comunista prevedea sanctionarea pentru "propaganda impotriva oranduriii socialiste". Securitatea cere acordul Comitetului de partid al Centrului Universitar Bucuresti.

Mai mult, potrivit informatiilor din dosarul citat (I 049475 privind << Dramaturgul >>, vol. I-IV, Arhiva CNSAS), reiese ca pentru ca procesul penal sa fie pus pe roate era nevoie de un denunt. Securitatea discuta cu Cornel Dinu pentru a face acel denunt. Insa Securitatea schimba planul si considera pe linie operativa ca era mult mai importanta racolarea lui Ion Coja care se afla in anturajul lui Iosif Constantin Dragan, tracolog, personaj care prezenta un interes major pentru Securitate. Pentru Securitate, personajul Ion Coja s-a dovedit astfel mult mai "productiv" in postura de "urmaritor" in anturajul lui Dragan, decat daca ar fi stat la inchisoare. In sprijinul acestei teorii, sta si lista celor 200 de colaboratori ai Centrului de Informatii Externe a Departamentului Securitatii Statului din luna februarie 1985, publicata de Madalin Hodor, cercetator al CNSAS, pe care Coja se afla.

Masinaria Securitatii folosea orice informatii, dezvolta piste de lucru, orice informatie putea fi folositoarea la un moment dat. Probabil in arhivele CNSAS sunt mult mai multe documente in care apare numele lui Cornel Dinu, daca ar fi sa ne referim la aceasta perioada de timp 1974 si 1989. Dincolo de aceste documente la care facem referire in articol, legate de numele sau, sau cel al lui Ion Coja, ceea ce se desprinde ca tipar este: urmaritul putea deveni si urmaritor. Fie ca serveau Securitatea din proprie initiativa, fie din constrangere, fie pentru avantaje, istoria a dovedit ca dupa 1989, cei aflati intr-un fel sau altul in legatura cu Securitatea, au avut acces in zona puterii, folosindu-le in ascensiunea sociala. Astfel, pe Cornel Dinu il gasim in perioada 1990 - 1992 secretar de stat in Ministerul Sporturilor. Anul acesta, numele lui Dinu s-a aflat pe lista Gabrielei Firea a candidatiilor la Consiliul General al Municioiului Bucuresti. Cat priveste traseul lui Coja dupa 1990, pe acesta il gasim presedinte al filialei pe Bucuresti a Uniunii Vatra Romaneasca, intre 1992 - 1996, senator pe lista PDAR. Coja a infiintat Liga pentru Combaterea Anti-Romanismului, iar textele sale publicate dupa 90 sunt antimsemite si antimaghiare, puternic nationaliste si anti-europene.

La vremuri noi, certificate de revolutionar

La inceputul acestuia an, peste 200 de certificate de revolutionar au fost ridicate de procurorii de la Imprimeria Nationala, certificate care urmau sa fie impartite de autoritatea de profil. De asemenea, procurorii au deschis un dosar penal in urma unui denunt facut de revolutionarul numit "Ceausescu", si anume Marian Morosanu, impotriva unor functionari sub acuzatia de abuz in serviciu. De asemenea, intre cele 200 de certificate de revolutionar se afla si numele lui Cornel Dinu, Marcel Ciolacu sau Alexandru Mironov. De altfel, Dinu si Mironov se regasesc si pe lista de conferire a titlului de revolutionari cu rol determinat - care face obiectul unui decret semnat de Presedintele Romaniei, Klaus Iohannis, in decembrie 2019. Titlul presupune si primirea lunar a unei indemnizatie in valoare de 2.000 de lei, transport gratuit si scutire la plata anumitor impozite.

Citeste si https://ziare.com/international/maia-sandu/bbc-infrangerea-lui-igor-dodon-este-ru-inoasa-pentru-kremlin-1644280

https://ziare.com/stiri/incendiu-la-ati-piatra-neamt/tragedia-de-la-maternitatea-giule-ti-1644227

Primul Congres Forţa Dreptei. Formaţiunea îşi alege conducerea naţională şi îşi prezintă candidaţii

Primul Congres al Forţa Dreptei este organizat, sâmbătă, la Palatul Parlamentului, formaţiunea urmând să îşi aleagă conducerea naţională şi să îşi prezinte candidaţii la alegerile...

Cine câștigă Primăria Capitalei, potrivit celui mai recent sondaj. Candidatul PSD+PNL, la pământ. Prezența la vot, în creștere

România se pregătește de alegeri. Europarlamentarele vor avea loc în aceeași zi cu localele. ARA Public Opinion a realizat o cercetare sociologică în legătură cu evenimentele ce vor avea...