Consumatorii de droguri, lasati de stat prada infectiei cu HIV si hepatita

Vineri, 05 Iulie 2013, ora 10:382188 citiri
Consumatorii de droguri, lasati de stat prada infectiei cu HIV si hepatita

19.000 de consumatori de droguri din Bucuresti sunt expusi riscului de infectare cu HIV, respectiv cu hepatita B si C, odata cu incetarea finantarii proiectului ce permitea functionarea unui serviciu de schimb de seringi.

Programul functiona prin unitati mobile care actionau oriunde se gaseau grupuri de consumatori de droguri in Bucuresti ce aveau nevoie de seringi. Consumatorii de droguri dadeau seringile folosite si primeau la schimb altele sterile.

Manifestatie pro seringi

Consumatorii de droguri injectabile si organizatiile ce ofera servicii de schimb de seringi au protestat in fata Ministerului Sanatatii, a Ministerului Afacerilor Interne si a Ministerului Muncii si au depus cate o petitie la aceste trei institutii, in care propun solutii pentru deblocarea finantarii in acest scop.

Seringile ne-au salvat viata!

Directorul executiv al asociatiei Romanian Harm Reduction Network, Valentin Simionov, a explicat pentru Ziare.com ce inseamna incetarea finantarii programului de schimb de seringi pentru dependentii de droguri.

O parte dintre acestia au fost prezenti la protest, in speranta ca vor inmuia inimile autoritatilor, impreuna cu activistii care ii sprijina de ani de zile.

"In jur de 10 consumatori de droguri au luat portavocea si au spus ca aceste servicii le-au salvat viata, le-au permis sa se casatoreasca, sa se integreze. Acum, odata cu incetarea acestor programe, se vad aruncati din nou catre droguri si catre infractionalitate", a precizat Simionov pentru Ziare.com.

Seringi si prezervative gratuite pentru consumatorii de droguri

Acesta a explicat ca in ultimii 14 ani programele de reducere a riscurilor au fost finantate din bani internationali, fonduri care au inceput sa fie din ce in ce mai putine odata cu aderarea Romaniei la Uniunea Europeana. Acest statut presupune ca ar trebui ca Romania sa aiba capacitatea de a gestiona singura aceasta problema.

Intrarea in UE ne-a lasat fara bani

"La noi nu s-a intamplat, din pacate, lucrul acesta nici pana astazi. Iar faptul ca noi am intrat in Uniunea Europeana a redus sansele Romaniei de a primi fonduri din afara Uniunii Europene, deoarece exista niste state mult mai sarace si mai dezorganizate decat al nostru, care chiar au nevoie de acesti bani.

Noi, intrand intr-o structura atat de complexa si de dezvoltata cum este Uniunea Europeana, am demonstrat ca noi avem capacitatea de a ne gestiona singuri problemele de sanatate publica. Si avem capacitatea aceasta. Singura problema este coordonarea finantarilor si alocarea de bani catre aceste programe", a mai spus directorul RHRN.

Dezvoltate in anii 2000, programele de "harm reduction" desfasurate la noi in tara de ong-uri, cu bani internationali, au ca scop protejarea sanatatii publice, adica prevenirea transmiterii HIV si a hepatitelor prin intermediul seringilor.

La fel ca in statele dezvoltate, si in Romania autoritatile din domeniul Sanatatii ar trebui sa se ocupe de gestionarea acestei probleme.

Statul nu are solutii

Statul ar vrea ca seringile sa fie distribuite consumatorilor de catre ONG-uri, in regim de voluntariat, fara a fi platite. Or, potrivit directorului RHRN, aceasta nu poate fi decat o solutie pe termen scurt.

"Aceasta meserie presupune lucru pe teren, cu persoane care consuma droguri activ. Nu este chiar o jucarie, nu este un serviciu de ghiseu, presupune foarte mult consum energie, presupune multa determinare si intelegere a problemelor. In acelasi timp, presupune si riscuri: riscul de a fi implicat intr-un conflict violent, eventual ranit, riscul de a fi infectat accidental cu HIV sau cu hepatita. (...)

Scandalul seringilor pentru dependentii de droguri - Ce spune Ministerul Sanatatii

Statul nu este dispus sa protejeze oamenii care lucreaza sau sa le recunoasca munca. Practic, ni se cere sa facem in regim de voluntariat o treaba care e responsabilitatea statului.

Ne dorim ca institutiile statului sa desfasoare programe care sa permita functionarea pe termen lung a acestor servicii. Pentru ca nu este vorba de ceva temporar. Consumul de droguri nu o sa dispara nici maine si nici in cativa ani in societatea romaneasca", a conchis Valentin Simionov.

Tratarea HIV, de 12 ori mai scumpa decat prevenirea

Ca in multe alte situatii, prevenirea costa mai putin decat tratarea problemei. Astfel, daca schimbul de seringi costa 500 euro pentru un pacient pe an, costul tratamentului HIV costa de 12 ori mai mult, adica 6.000 de euro de pacient/an, se arata intr-un raport al Asociatiei Romane Anti-Sida.

In conditiile in care proportia consumatorilor de droguri in randul persoanelor nou diagnosticate a crescut de la 7% in 2007, la 31% in 2012, oprirea serviciilor de reducere a riscurilor va spori rata de transmitere a infectiei cu HIV in randul consumatorilor, dar si in randul celorlalti cetateni.