Colegii, coledzii si capturarea statului (II)

Motto: "Ei ar vrea sa fie niste oameni care se ajuta unii pe altii in orice, se scot inclusiv din dosare penale, se propulseaza unii pe altii in functii. Insa eu am proiectul de desfiintare a acestei academii (...) Este un grup de interese care, macar, nu trebuie platit de stat" (Traian Basescu)

Am incercat anterior sa aduc cat mai multe date factuale pentru a argumenta ca retelele absolventilor de "colegii de aparare, ordine publica si informatii" (incluzand aici si scolile doctorale sau de Academia de Stiinte ale Securitatii Nationale) au fost folosite deliberat pentru obtinerea de functii, bani si imunitate iar aceste retele reprezinta unul din instrumentele de captura a statului postcomunist. Nu au existat reactii sau contra-demonstratii ale acestei ipoteze - dimpotriva- mi s-a atras atentia ca as mai fi putut aduce alte zeci de exemple sau probe de notorietate, fie din investigatiile jurnalistice, fie din deciziile instantelor. Pentru ca retelele lui Gabriel Oprea sau Sebastian Ghita par ca nu au convins cititorii, am ales alte doua cazuri de notorietate: Cristian Rizea si Alexandru Cumpanasu.

Cristian Rizea este un fost deputat PSD, condamnat la 4 ani si 8 luni pentru trafic de influenta si spalare de bani, care a fugit in Republica Moldova iar acolo a scris o carte "Spovedania lui Rizea" in care devoaleaza multiple afaceri murdare realizate de o retea de politicieni, jurnalisti si ofiteri din serviciile de informatii. Chiar daca unele afirmatii si povesti pot fi indoielnice, putem constata totusi cum absolvirea Colegiului Superior de Siguranta Nationala (2004), apoi a Institutul Diplomatic Roman (2011) si a Colegiul National de Aparare (2013) i-au asigurat promovarea in "Liga Mare", asa cum reiese din povestea cartii, devenind deputat si chiar presedinte executiv al PSD.

Alexandru Cumpanasu este un alt "prototip", produs triadei politicieni- functionari publici- oameni din serviciile secrete, ce au derulat afaceri sau proiecte mari din fondurile europene. Investigatiile Melaniei Cincea sau ale Rise Project prezinta in detaliu afacerile cu fonduri europene de zeci de milioane de euro, obtinute de Cumpanasu, uneori fara a i se cere macar diploma de studii superioare. Chiar daca este neclar daca el a absolvit vreun colegiu militar, insa este clar ca a devenit vicepresedinte al Fundatiei Colegiului National de Aparare, a participat la lansarea Academiei de Stiinte ale Securitatii Nationale si, mai mult, a fost presedintele Coalitiei Nationale pentru Modernizarea Romaniei, avand in subordine sindicate, universitati, asociatii profesionale, o droaie de generali invartindu-se in jurul acelei retele.

Dar scopul acestui studiu nu este de a face o investigatie comprehensiva, jurnalistii de investigatie sau DIICOT au destule resurse si informatii sa dovedeasca ipoteza existentei unei retele de putere si influenta aflate deasupra legii. Mai grav este ca poporul s-a obisnuit cu asemenea retele ca broasca cu apa si va fierbe in aceasta "apa a coruptiei". Care ar fi problemele generate de aceste retele?

In primul rand, ca este vorba de un grup de cetateni care se situeaza deasupra legii si incalca principiul constitutional ca "Nimeni nu este mai presus de lege" (art.16). Daca o retea de putere sau un grup infractional al politicienilor mai poate fi schimbat prin alegeri, un grup de putere si interese ce cuprinde ofiteri din serviciile de informatii, politie, magistrati, politicieni si jurnalisti (exact absoventii unor asemenea academii si cursuri) este putin probabil ca poate fi demontat (asteptam cu interes rezultatul anchetei UNIFARM). Un asemenea stat capturat este putin probabil ca poate sa devina un partener pentru marile afaceri si investitii (din aceasta neincredere a aparut Mecanismul de cooperare si de verificare- MCV).

In al doilea rand, prin afacerile derulate de aceste retele sau de firme sub acoperire se produce o distorsiune a pietei, fapt ce va duce la o subdezvoltare a Romaniei, o Latino-americanizare.

In al treilea rand, tinerii politisti, functionari publici sau magistrati sunt supusi unor optiuni ne-etice sau sunt demotivati in a-si face datoria, vazand sau intuind aceste retele de putere si influenta controleaza jocul si promovarea lor. Este foarte clar ca tinerii absolventi de invatamant militar isi fac datoria, am intrat in NATO datorita profesionalismului lor, dar esalonul politico-militar a pervertit acest profesionalism.

Acelasi mecanism de selectie negativa a elitelor a dus la o degenerare a resursei umane in educatie la nivel national, unde 20% din tineri parasesc timpuriu scoala, 45% sunt analfabeti functionali iar 10-15 % pleaca la studii in Occident si nu se mai intorc.

In al patrulea rand, se vor produce lupte inter-institutionale intre institutiile statului, cum este cazul recent de la Academia de Politie, unde secretarul de stat a intrat in conflict cu fostul rector, ambii fiind acuzati de plagiat sau avand probleme de integritate. Un asemenea razboi institutional reprezinta o mare vulnerabilitate a statului roman si asigura o tinta pentru razboaiele hibride purtate de Rusia cu tarile NATO.

Sunt destule argumente ce ar trebui sa indemne liderii la actiune.

Acest text a fost publicat si pe Marginaliaetc.ro

Prima partea a textului, AICI!

Marian ZULEAN este profesor abilitat la Universitatea din Bucuresti si coordonator al Sectiei de stiinte sociale a Institutului de Cercetari al Universitatii din Bucuresti-ICUB. Face parte din board-ul editorial al Annual Review of Political and Military Sociology. A obtinut un master MPIA (Universitatea din Pittsburgh), doctorat in sociologie (Universitatea din Bucuresti) si a fost bursier postdoctoral Fulbright (Universitatea din Maryland). Interesale sale de cercetare se incadreaza in domeniile: sociologia militare, analiza politicilor publice, relatiile civil-militare si studii de securitate.

Autorii care semnează materialele din secțiunea Invitații – Ziare.Com își asumă în totalitate responsabilitatea pentru conținut.

AUR și partidul lui Șoșoacă, în scădere, în intenția de vot la alegerile europarlamentare. Cum arată topul, cu mai puțin de două luni înainte de alegeri SONDAJ

Alianţa PSD-PNL este creditată că 46,6% din intenţiile de vot la alegerile europarlamentare, AUR cu 16,7%, iar Alianţa Dreapta Unită cu 13,8%, conform unui sondaj realizat de INSCOP în luna...

Efectul renunțării coaliției la medicului Cârstoiu: Gabriela Firea va candida la București din partea PSD. PNL va merge separat cu Sebastian Burduja la alegeri

PSD şi PNL au decis să candideze separat la Primăria Capitalei. Coaliția de guvernare a renunțat luni seara, 22 aprilie, la candidatura lui Cătălin Cîrstoiu. Gabriela Firea şi Sebastian...